316 matches
-
smoală; și atunci vom avea timp destul să povestim nu numai Întâmplatele, dar, mai ales, neîntâmplatele lumii. Să vezi atunci ce ordine o să punem noi În univers și-n galaxie, fără să ne Înfierbântăm mințile de la răcoarea șprițului, dar cu bucile arzând pentru eternitate În smoala cea diavolească. La taifas În bunul căzănel! Vezi să nu-ți dai barba jos, ca să te pot recunoaște mai ușor! Domnule, gata, ce s-o mai lungim. M-așteaptă. Nu uita: lucid și liniștit. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-ar putea lua condamnări de către cei răspunzători de ani mulți la ocnă - Zidaru le ajuta pe fete să se urce pe roată și apoi să se salte peste oblonul Înalt, din lemn. Cu acest prilej, Își proptea palmele pe bucile lor sau, În glumă, le Împingea cu capul și-și vâra nasul prin ascunzișurile cele mai ferite ale anatomiei feminine. În timpul transportului (când elevii stau Înghesuiți ca oile, iar cei din mijlocul remorcii nu aveau de ce se ține - fapt, ținem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
evalueze pagubele și să-și oblojească rănile. Nenorocire! Abia atunci și-au dat seama că din rândurile lor lipsea Însuși Căpitanul. Acesta - aveam să aflăm ulterior - zăcea rănit pe terenul de fotbal. Unul dintre avortonii bețivi Îi găurise ambele fese (bucile curului) cu o șurubelniță. Au urmat negocieri, intervenții la autoritățile județului, amenințări cu jandarmii și cu pușcăria. În cele din urmă, bravul nostru Căpitan a fost eliberat, În ciuda tuturor spumelor de la râturile acelor creaturi plămădite nu de Dumnezeu, ci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
adversarilor o revanșă pe cinste. Galeria s-a pregătit cum se cuvine: s-a Îmbătat cu măsură, a ascuns În buruienile de pe marginea terenului lucioase măciuci, iar În buzunare agere șurubelnițe bine ascuțite, cu care să repare, la momentul potrivit, bucile neîmpăcaților dușmani. Arbitrul, sosit cu o seară Înainte de marea confruntare, a fost omenit cum se cuvine - așa cum prevede nescrisa lege a compensației -, adică i s-a organizat obișnuitul chiolhan, cu vin alb din vițele boierești, munți de friptură de vânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
au fost felicitați În mod ostentativ de către public, s-au Îmbarcat În liniște În remorcă și duși au fost, fără să li se clintească măcar un fir de păr. Nimănui nu-i trecuse prin cap să folosească pe spinările și bucile lor bâtele ascunse În troscotul din preajma stadionului și șurubelnițele bine ascuțite și dosite În adânci buzunare. Totuși, În ciuda acestui dezastru, domnul Primar a ținut să Îi asigure pe cei de față că, În scurt timp, În următoarele șase-șapte luni, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ceață moale și mișcătoare din care se ițeau din timp În timp oameni, imagini și Întâmplări. Îi rămăsese vie În suflet setea de care suferise În aproape fiecare minut. Cea care le căra apă cu găleata, o țigancă trupeșă, cu bucile bombate și sânii năprasnici, nu-l lăsa pe Ectoraș să bea mai mult de jumătate din cana cu care bea toată lumea. Zâmbea Întruna, vorbea tare și răspundea cu vorbe deocheate bărbătușilor ce o agrăiau, făgăduindu-i Împreunări focoase și podoabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Vasile Ene, Lucian N. Popescu, Gheorghe Chivaran, Alexandru Popescu, Dumitru C. Trusca, Nicolae Ivan, Agripina Andreescu, Iacob Lazăr; lotul III, 18 persoane: Constantin Stanciu zis Manega, Alexandru Butoi, Dumitru Florescu, Nicolae Baciu, Gheorghe Popescu, Ilie Anastasiu, Mihai D. Nicolae zis Buca, Anton Sandu zis Perpelea, Ioan Gheorghe Ștefana, Constantin Gherghina, Ilie Ceaușu, Gheorghe D. Nicolae zis Furnica, Constantin Stanciu, Emil Ivan, Stan I. Ilie, Șerban I. Florea, Marin I. Grecu și Ioan Druiu 79. Cei arestați în cadrul grupului Arnota au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
384, 388. Nicolae Alexandru 47. Nicolae Mavrocordat 87, 88, 89, 146, 155, 166. Nicolae al Kievului 228. Nicolae Suțu 134. Nicolae, Constantin I. 435, 443, 447. Nicolae, Gheorghe D. (zis Furnica) 447. Nicolae, Ion 209, 210. Nicolae, Mihai D. (zis Buca) 447. Nicolaescu, N. 239, 240, 241. Nicolai I 484. Nicolau, Leontie 147. Nicolescu, Ilie 433. Nicolet, C. 472. Niculescu, Ilie 444. Nijf, O. van 474. Nissl, H. 223. Nissot 119. Nistor, Ion 45, 241, 355, 357, 363, 364, 372. Nistor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asemenea limbului dantesc, un spațiu nespațial: „!La Baaad să nu mă cauți/ printre acei care mănâncă,/ urinează și înșeală,/ printre cei vii să nu mă cauți/ [...] nici printre cei ce-n taină/ se răsucesc în groapă/ spre a-și întoarce bucile/ spre crucea de deasupra.” Numele cu rezonanțe incantatorii al cetății poetice ideale va da și titlul următorului volum al lui I., apărut în condiții grafice de excepție. Atelier poetic și operă finită în același timp, La Baaad (1979) este constituit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
-mi crește, În patru să-mpletește. Să reținem imaginea berbecilor bătăuși și năzdrăvani, așa cum s-a impus în sfera colindelor de substrat precreștin: ... Și el s-a lăodat Că el că mi-și d-are Doi berbecuți lei, Lei îs bucălei, Cu lațe pe ei, Lațe de argint Razimă-n pămînt. Cînd ei s-or bucni, Marea s-o împărți. Am motive să cred că vechii greci nu-și reprezentau altfel chipul purtătorului mitic al lînii de aur. Colindul izvorăște din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poetul o contemplă cu mirare și spaimă. Unul dintre simbolurile esențiale este seceta, ca în acest tablou antisămănătorist: „Pregătesc femeile mâncarea de amiază; / o fierb cu plămânii și o-năcresc cu sudoare. / Zeama de cartofi cu zăr de oaie, / o bucă de porc clocotește-ntr-o oală albastră. / Oasele scârțâie-holdă pe deal, / ulii pândesc puii de sub cloște, / Cașii în plase de cânepă se coc pe-acoperișe, / Iulie, gol, puturos, se scaldă-n toate fântânile.” La intrarea în acest infern al vieții, avertismentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
am născut se numește BOARCA, dar locuitorii satelor vecine îi zic „CIUPERCARI” și satului și locuitorilor lui, pentru că locul produce multe ciuperci, iar locuitorii satului le culeg cu plăcere și le consumă în cantități mari atât vara cât și iarna. Bucă tăria lor are o paletă bogată în sortimente diferite de mâncări gătite din ciuperci proaspete sau uscate, conservate. Satul a fost înființat pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care i-a împroprietărit pe locuitorii din zona de deal și de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
B. (pseudonim al lui Iordache Bucă; 22.II.1903, Jorăști, j. Galați - 30.VI.1962, București), prozator. Este fiul Ioanei (n. Vasilache) și al lui Ifrim Gh. Bucă, țărani. Își va schimba numele, prin sentință judecătorească, în Iordache Botnă. Urmează cursurile școlii primare în Jorăști, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
B. (pseudonim al lui Iordache Bucă; 22.II.1903, Jorăști, j. Galați - 30.VI.1962, București), prozator. Este fiul Ioanei (n. Vasilache) și al lui Ifrim Gh. Bucă, țărani. Își va schimba numele, prin sentință judecătorească, în Iordache Botnă. Urmează cursurile școlii primare în Jorăști, apoi, între 1919 și 1923, este elev al școlilor normale din Brăila și Buzău. După absolvire funcționează ca învățător, timp de treisprezece ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
de vagon, apoi galeșă la capul aplecat, cu noi poznașele gesturi spre înșelarea reciprocă, nu cunoaștem scena, vrem să o schimbe! hernia de pudel în lesă, plimbare în acord cu a stăpînei, revenim după un pilon, cuplul relativ la mîna pe bucă, frumoasa egal nurii minus opintelile, mă ia în brațe și mă saltă, mînă în mîna mea, în buzunar cealaltă, comenzile de infanterie în războiul ciudat, pentru Tolstoi, rusul din Război și pace, droldîgher. Plecarea obiectele luate în adiere, locuibile dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
magia oglinda, în sfîrșit am înțeles cosmologia cu mingea și greutatea ei sîntem noi, linia solului ne răstoarnă, Bîrlad pe rîul îndiguit și pe pod! Ora 16,38, în microbuzul Bîrlad Vaslui, în autogara "Luandi Tur" Bîrlad, două palme la bucile astea grase, numai să taci din gură! am avut un nepot, nu putea vorghí că nu-i mai dădeu dinții-n gură! lacrimi de crocodil! numai sunetele nearticulate răspund la limbaj Saussure, CFR transportul cu microbuzul, "Beti Luna", "Panoramic GSM
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dreptate Voiculescu, cerul pescarilor pe fundul apelor! Pescarul Amin vulpile în cîmp, tu care ți-ai lățit silueta în basorelief, cerurile laterale pe Miercurea, PO Nădejde Sat / Merge mintea la băiaaat! manea Merge mintea la băiat! cărarea de sat și bucile ca vai de ele, ți-atîrnă pantalonii în kaki, iepurele gras urechi din cer, trei căprioare în salturi, înaintașa cea mai grasă, România tărîmul veșnicei vînători, amerindienii au visat-o înainte de Columb, ș-apropo! eu știu c-am discutat ș-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
B, T. Restul consoanelor nu pot fi emise, nici izolat, nici în combinații. La începerea terapiei logopedice singurele cuvinte pronunțate erau „mama” și „pa” / „papa”. Mai pronunța „ta” pentru „tata” și „a” pentru „apa”. La nivel oral se constată Apraxia buco linguo-facială este însoțită de sialoree. Mario se face înțeles apelând la un „vocabular” mimico-gesticular, dar care este inteligibil, în cea mai mare parte, doar pentru membrii familiei. Dintre gesturile folosite enumerăm clipitul ochilor pentru faruri / aprinderea luminii, gestul de rotire
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
tuburi și la grilaje și te-ai văzut scuipat de-o grijă... Iiiiaaaa... Ia uite-l vere cum Îi cășunează acum pe mă-sa! Ăștia chiar ie nesimțiți. Părințelul se lipise de spinarea mutei și se freca de zor de bucile ei, În timp ce asta, o dată scăpată de copil, Își reluase roboteala cu lingura prin tigaia cu rântaș. O agățase țapăn cu cârligul bărbiei de umăr și palmele Îi urcau negrăbite pe coapse, ridicându-i rochia atât cât să vedem că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
deloc, da, așa-mi plac mie bărbații, fără burtă și mușchiuloși așa ca tine. - D-aia nu mai gătești tu, ca să nu fac burtă, ai? - D-aia, tăticuțule, vreau să fii suplu și frumos mereu. - D-aia te lași cu bucile astea mari pe burta mea, ca să mă subțiezi și să mă strivești? - D-aia, tăticuțule, d-aia. Da’ la noapte o să ieșim la Vraja Mării și-o să mâncăm mici și fripturi. În fiecare noapte o să ieșim de-acum Încolo. Gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să se uite prin el, ca să se facă îndemînatec și să poată face ce va vedea. Mama care păstrează buricul și moțul copilului său să i-l dea cînd se va face el mare să și-l rupă singur în bucă țele și să-l arunce peste ogoare primăvara, căci va fi foarte deștept acel copil și ce va vedea cu ochii va face cu mînile. Băieții mici cu buricul afară au patimă spre boli, iar cei cu buricul dus înăuntru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are astfel o reprezentare, o stare de comunicat. Vocalizările și țipătul indică starea de plăcere sau neplăcere și sunt utilizate foarte repede diverse mijloace fonatorii pentru a obține efectul dorit. Țipetele de plăcere sunt emisii nasalizate, înalte, produse cu aparatul buco - fonator întins, în timp ce vocalizările de plăcere sunt orale, profunde și relaxate. În jur de 7 luni, multe opoziții de acest gen, sunt prezente la cele de plăcere-neplăcere, mulțumire-nemulțumire, adăugându-se cele de refuz și acceptare, de surpriză și recunoaștere, de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care nu miroseau tocmai plăcut. Era cald al dracului, nădușeală întinsă pe banchete transpirate, transpirație băloasă. Un aer infect. Stăteam lângă o colhoznică zdravănă, guralivă și care se freca tot timpul de banchetă cu scopul precis de a-și propti bucile cât mai eficient acolo. Și în momentul în care trenul a plecat, a luat-o din loc, femeia aia corpolentă și gălăgioasă a tăcut brusc, s-a închinat și-a zis doar atât: „Plecăm și noi, Doamne!“. O frază la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]