417 matches
-
Ședea acolo, cu pieptul lui gros interpunându-se între noi, greoi. Era cât un cal, Basteshaw ăsta. De parcă ținea pe genunchi copite, nu mâini. Dacă mi-ar fi răspuns la lovitură în prima noapte, chiar că aș fi intrat în bucluc. Dar fusesem prea vlăguiți atunci ca să ne batem. Iar acuma părea să fi uitat totul. Avea o maiestuozitate de fortăreață umană și nu putea fi prins în dezechilibru. Adesea râdea. Dar în timp ce sunetele râsului său se rostogoleau în spațiile vaste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
vorbești? Cine-i Cumberland ăsta? Atunci m-a privit mai atent și și-a dat seama că dintr-un motiv anume ochii îmi ardeau și că sufeream. Cred că a fost foarte surprins și a încercat să se scoată din bucluc. De fapt eram de ceva vreme conștient că e ceva necurat la mijloc și că mai devreme sau mai târziu aveam să aflu despre ce este vorba. Pe Stella o urmăreau tot felul de creditori. Erau probleme cu neplata unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
despre ei. Vrei să am un atac de cord? Homosexualul ăla bătrân de la parter se dă În vânt după chestii minimaliste. Ce frustrat! Când Începe să-și bage nasul și În viața ta personală, știi sigur că ai dat de bucluc. Dumnezeu mi-e martor că l-am implorat, dar degeaba. Dacă mă Întrebi pe mine, totul e din cauza nesiguranței lui. — Nesiguranță? am zis nedumerită. — În legătură cu gusturile lui, scumpo! exclamă el, ridicându-și ochii spre ceruri. Asta numesc eu minimalism: lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și, de acolo, traversă palierul spre camera Stellei. Încăperea era scăldată în lumina soarelui, draperiile date la o parte, patul neatins. George se lăsă pe un scaun. Nu, Stella nu era moartă. Să-i pară bine, oare? Dumnezeule, în ce bucluc se băgase, o să-și piardă și permisul de conducere. Își amintea cu durere, cu rușine, plin de remușcări de cele întâmplate cu o noapte în urmă. Acum revedea totul limpede. Se ridicase de pe pietrele ude și reci, de pe chei, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acelea nu-și dăduse seama, dar acum recunoștea identitatea siluetei negre care traversa podul. Era preotul, părintele Bernard Jacoby. El dăduse, probabil, alarma. Trebuia să-l fi văzut și pe George împingând mașina. Dar mai avea vreo importanță? Doamne, ce bucluc! Și cum ne mai simțim? Întrebarea era pusă de Gabriel McCaffrey, cumnata Stellei. Stella continua să plângă, fără să scoată o vorbă. Și lui Gabriel i se întâmpla destul de des să plângă. Nu c-ar fi existat vreun motiv de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Cu cele mai bune urări. TOM MCCAFFREY Un telefon dat în cursul dimineții (la care răspunsese Pearl) îi confirmase lui Tom că ora era convenabilă. Și acum, după cum își spunea în sinea lui, se ducea ca să isprăvească odată, definitiv, cu buclucul ăsta. Nu voise s-o invite pe Hattie în Travancore Avenue din cauza lui Emma și pentru că se temea ca nu cumva tânăra, odată sosită acolo, să uite să mai plece. Și-apoi, cum ar fi putut s-o „distreze“? Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Robert... — A, ea. Dacă vorbești despre ea spunându-i domnișoara Meynell, atunci și când te referi la Diane trebuie să-i spui doamna Sedleigh. Nu găsești? Ce voiai să afli despre domnișoara Meynell? — Oh, George - dac-ai ști în ce bucluc am intrat - și am fost un dobitoc sinistru... nu fi supărat pe mine... mă întrebam dacă tu și Hattie sunteți... dacă vă cunoașteți... — Nu, răspunse George. Nu o cunosc. Am întâlnit-o atunci la picnicul de la mare și sâmbăta trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
am vorbit noi putea să pară nebunie curată. — Destul ca cineva să fi preluat ideea. — Da... Doamne, ce dobitoci suntem! Vreau să spun că eu sunt un dobitoc. O, Emma, de-ai ști cât sunt de dobitoc și în ce bucluc m-am băgat și cât sufăr. Tom își dădu seama că nu putea deschide unul dintre ochi. Îl atinse. Era fierbinte și sensibil. Da. Mai e Coca-Cola? Mulțumesc. Dar ce-i cu Hattie și John Robert. — Ai ceva împotrivă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
stil. Evităm să intrăm în belea. Ne vedem lungul nasului și nu ne băgăm unde nu ne fierbe oala, fie ea de noapte sau nu. Pentru cine are, însă, predispoziție la complicații inutile, la elucubrații, tribulații, la șarade, tâlcuri, la buclucuri și la alte asemenea mâncărimi periculoase, răspunsul se află, la această oră, transpus în tripleta: Der Ritter, Der Tod und Der Teu... Taci...! Gură spartă! Clonțul! Hei...! Afurisit să fii! Dar-ar benga-n tine! D'aia ți s-a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Au fost și vor mai fi începuturi. Existența se curmă și se reia mereu, prin firea ei, din mila Celui Prea Înalt, facă-se voia Lui! Amin! șoptește Iepurele. Asta vrea să însemne, eufemistic, că mâine noapte vom da de bucluc? Poate că da. Ori, poate că nu, i-o întoarce, binevoitor, Arhanghelul. Depinde. Întotdeauna depinde... Am priceput, zice Bursucul. Depinde de noi. Cum era și normal. Nu mai e nimeni pe baricade. Nimeni! Ergo, spune-ne, Îngere, ce altceva mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
suntem învățați să trăim nesănătos, să ne agităm, să ne vânzolim, să vagabondăm după cai verzi pe pereți, să tragem consecințele ori să jucăm împușcă măgaru'. Pentru cine are, însă, predispoziție la complicații inutile, la elucubrații, tribulații, la șarade, la buclucuri, tâlcuri și la alte asemenea mâncărimi periculoase, răspunsul se găsește, la această oră, transpus în tripleta..." Cavalerul, Moartea și Diavolul! BEELZEBUB I Ei, da, chiar așa și este, cum te văd și cum mă vezi! întărește Fratele, luând o gură
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să cumpere trecutul lor comun doar pentru el. Eddie și familia lui sunt plecați la New Delhi deocamdată. Banca americană la care lucrează l-a trimis acolo pentru șase luni. Sheba l-a sunat în India când a intrat în bucluc, iar el a fost de acord s-o lase să stea în casă până când își va găsi ceva stabil. Stăm aici de atunci. E o întrebare ce vom face când Eddie se va întoarce în iunie. Eu am renunțat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
lăsînd cu gura căscată oameni educați. Bamba era plin de respect pentru artă și pentru cei care o produc, așa că-și făcea veacul prin atelierul cui Îl primea. Circulau despre el multe legende... de multe ori se băga singur În bucluc, dar, fiind un om atît de Învîrtit, scăpa fără ponoase din belele. Se știa că, atunci cînd lucra pe taxi, Își lua cu el o carte și căuta să nu fie deranjat pînă la sfîrșitul turei. O dată, oprit undeva lîngă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
i-au golit apa din motor și, după câteva ore, l-au trimis din nou să care. Raportul pe care Comandantul Îl scrisese pentru mai marii săi era mincinos de la un capăt la altul. Ca să scape de anchete și alte buclucuri de care era În stare mașinăria justiției militare, scrisese că militarii ce-și frânseseră ciolanele plecaseră din dormitoare noaptea, cu găleți În mână, după apă rece. Nefiind Încă obișnuiți cu locurile, căzuseră Într-o fostă groapă de var, pe fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai oamenii norocoși au noroc, 1989, Șapte buclucuri de scriitor, 1993) M. exploatează elemente autobiografice într-un amestec de amintiri din copilărie, din tinerețe, din viața „zbuciumată și amuzantă de scriitor”. În romane, spre pildă în Peste cincizeci de ani (1967), se poate observa aceeași tendință: sub pretextul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
Ultime șapte momente..., Bat Yam, 1989; Numai oamenii norocoși au noroc, Bat Yam, 1989; Dosar Ana Pauker, îngr. Mihai Stoian, București, 1991; Dosarul Ana Pauker, Iosif Chișinevschi și alții..., Tel Aviv, 1991; Alte ultime șapte momente..., Bat Yam, 1992; Șapte buclucuri de scriitor, Rehovot, 1993; Treizeci și șase de stâlpi ai lumii, I-III, Tel Aviv, 1994; Ce s-a întâmplat cu evreii în și din România, I-III, Bat Yam, 1996- 1997; La noi, la Bacău, îngr. și pref. Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
statornică ostilitate față de femei. Singura persoană cu adevărat atrăgătoare se dovedește a fi Mona Mars, soția gangsterului cu maniere de gentleman. Și nu întâmplător: ea vine dintr-o lume asemănătoare cu a detectivului și, la fel ca acesta, intră în bucluc doar din dorința de a face bine. Precum multe dintre personajele cărții, Mona Mars - „Perucă Argintie” - „se îndrăgostește de cine nu trebuie” și suportă consecințele erorii comise. Suflet generos, în contrast cu lumea în care trăiește, Mona va ști să opteze pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fi implicată în cine știe ce treabă murdară ar fi putut avea, pentru soț, consecințe dezastruoase: Între alte activități, spuse cu amărăciune Kingsley, soția mea își găsește din când în când timp să fure mărfuri din magazine. Cred că atunci când dă de bucluc o apucă un fel de manie a grandorii, și am trăit niște momente sinistre prin birourile managerilor. Până acum, am reușit să-i împiedic s-o dea în judecată, dar dacă așa ceva se întâmplă într-un alt oraș, unde n-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
iubita, e capabil să devină părtașul ei la crimă pentru ca, în cele din urmă, să se transforme el însuși într-un asasin feroce. Universul romanului e populat cu o lungă listă de blonde gata să intre în sau să provoace bucluc. De la atrăgătoarea „blondă curățică” din anticamera lui Kingsley la recepționerele hotelului din San Bernardino („blondele astea micuțe sunt atât de asemănătoare, încât schimbarea hainelor sau a machiajului le face pe toate să arate la fel sau să fie toate diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
perioadele anterioare, mărturiile despre dificultățile scrierii arată neputința lui Chandler de a stabili un echilibru în raport cu misterele creației. În octombrie 1951, într-o scrisoare către agentul său literar, Carl Brandt, dezvăluie paralizia de care se simpte cuprins: Am dat de bucluc cu cartea. Am scris suficiente pagini ca s-o închei, dar trebuie să iau totul de la capăt. Nu știam încotro mă îndrept, iar când am ajuns acolo, mi-am dat seama că sosisem într-un loc greșit. Asta-i nenorocirea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Mars și echipa lui de asasini plătiți. În felul acesta, prin câteva banale cotituri ale evenimentelor, ne reîntoarcem la situații bine cunoscute din Somnul de veci. Reașezate în block-start, personajele își preiau rolurile anterioare: Carmen e din nou sursa unor buclucuri aparent minore, Vivian e din nou sora protectoare, Eddie Mars redevine cavalerul servant, Norris, același majordom ce pare să știe mai multe decât spune, iar Marlowe, o muscă mare și suspicioasă, ajunsă într-o ciorbă al cărei gust nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu cine are de-a face și înțelege că sub îmbrăcămintea elegantă a doctorului Bonsentir stă la pândă o fiară nemiloasă. Nici vizita la căpitanul Gregory, de la Persoane Dispărute, nu clarifică misterul dispariției lui Carmen, dar sugerează veritabila dimensiune a buclucului în care a intrat: Marlowe, ești băiat mare. Încerc să te ajut pentru că data trecută când am făcut afaceri împreună te-ai descurcat binișor pentru un băgăcios, iar Ohls, de la departamentul șerifului, spune că ești în regulă. Dar nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
parodontozei. După care dispăruse în gheretă, urmat la scurt timp de Rada aleasă de el și desemnată și de bărbatu-său, printre lacrimi sincere de regret, ca prestatoare de descântece complimentare de urât menite să-l scape pe el de bucluc. De-atunci soții deveniseră dușmani de moarte. Femeia nu-l mai lăsase pe Ciriu să se apropie de ea și-l amenințase c-o să-l omoare într-o zi. Și tocmai atunci, către sfârșitul încăierării generale din pădurea Monte Avril
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
musafirilor a silit pe mitropolitul Iacob Stamate să-și zidească vechiul palat mitropolitan (făcându-l) impropriu pentru musafiri iar boierii s-au cotizat de la sine cu 15 mii lei și s-au zidit casele Agenției nemțești numai ca să scape de buclucul musafiricului austriac". Pe de altă parte, spune același, comportarea bună față de musafiri avea și roade, ca în cazul cu Teșchereaua dată de Said Ali Sey căminarului Iordachi Rășcanu către marele vizir și alți demnitari turci pentru că a găzduit bine pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să rupă lanțul asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină de pocinoage, asculta vrăjit muzica tarafului. Ostenit, se așeza pe laviță și își ținea capul sprijinit în mâini, având coatele înfipte în masă. Se uita spre lăutarii care îi cântau din cobză
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]