158 matches
-
nici articole ("al", 86 atestări etc.). Sunt expuse în tabel doar cuvintele încărcate cu sens, care revelează structura semantică a Bucoavnei. Cu totul transparentă este saturația teologică a textului, cuvintele fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transparentă este saturația teologică a textului, cuvintele fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuvintele fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d., ultima
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d., ultima bucoavnă apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d., ultima bucoavnă apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor, ce va fi folosit în școlile din Țara Românească (Ghibu, 1975, p. 115). Dacă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor, ce va fi folosit în școlile din Țara Românească (Ghibu, 1975, p. 115). Dacă bucoavna era un instrument didactic bisericesc, al cărui scop era acela de a-i înzestra pe copii cu abilități necesare în viața religioasă și de a face din ei "oameni cu frica lui Dumnezeu", abecedarul vizează să trezească mai curând fiorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii din patrie suntem frați". Pe fondul acestei literaturi didactice dominată de bucoavne și mai apoi de abecedare își face apariția manualul de istorie ca instrument pedagogic și vehicul ideologic. Primul manual de istorie din literatura didactică românească apare în 1839, sub semnătura lui Florian Aaron cu titlul Manual de istoria Principatului României
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea educației era programată a consta în formarea de creștini cu frica lui Dumnezeu înzestrați cu abilități practice minimale pentru îndeplinirea obligațiilor religioase, primul fior patriotic este introdus de către Grigore Pleșoianu în 1828 prin Abecedar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând și o pascalie. Nici în preajma unirii principatelor literatura didactică abecedariană nu suferă modificări dramatice. Abecedariǔ pentru scólele începătóre, publicat în 1854 la Iași de către Nifon Bălășescu rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
685-698. Goina, C. (2000). The ethnicization of politics: the case of Targu-Mures, 1990. Teză de disertație, Los Angeles: University of California, Los Angeles. Goody, J. (2006). The Theft of History. Cambridge: Cambridge University Press. Goția, A. (1989). Studiu lingvistic. În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 94-120). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Greenfeld, L. (1992). Nationalism: Five Roads to Modernity. Cambridge, MA: Harvard University Press. Grice, H.P. (1975). Logic and conversation. În P. Cole și J.L. Morgan (coord.), Syntax and Semantics
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pp. 461-500), București: Editura Politică. Mârza, I. (1982-1983). Manuale de istorie folosite la școlile din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mârza, I. (1982-1983). Manuale de istorie folosite la școlile din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ori: "Așa rușinos ca jugul lui Eminescu n-a fost nici unul, căci în acelea ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu ne-au înjugat, însă, românii... (am relocat noi toate virgulele presărate brambura în citatele din Grama). C ercetând bucoavne vechi, dai de urma trecerii lui Eminescu. Unele consemnări au fost preluate de Călinescu în întregime, altele, parțial. Nu puțini sunt autorii care pur și simplu le ignoră. Iată, de pildă, tezaurul de informații reprezentat de cărțile lui Rudolf Șuțu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
până i-au bătut și i-au răsipit Traian, împăratul Râmului, și biruind pre Decebal, craiul Daților, au adus râmleni și, după ce i-au așezat pe aceste locuri, au purces biruitori..." În fiecare veche însemnare așternută lângă litera tipărită a bucoavnelor poate fi aflat miezul unei alte cărți. Fiindcă puține-s cele scrise și nesfârșit numărul celor ne-născute. Sumedenie de istorii se rotesc agale și maiestuos dincolo de granița și puterea simțurilor noastre robite cotidianului, alcătuind un sistem fabulos în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
iconoclaste și plină de haz "Singur printre poeți". Râdeam mult, râdeam cu gura până la urechi, dar, se pare, strămoșii ne întrecuseră în toate cele vesele. Austerul Hasdeu, pe care cu greu ți-l poți închipui altfel decât printre ceasloave și bucoavne, era tartorul farselor. El a trimis, în 1871 și 1876, cele două poezii cu acrostih publicate de "Convorbiri literare" și tot el i se adresa în scris lui Titu Maiorescu cu formula "Es. Min. Tit. Maiorescu", ce putea fi citită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu fie înțeles de profani, comunicau între dânșii astfel: az, iotă, lude, az, pocoi, râță, ucu, naș, est [= Ai la prune] și cellalt îi răspundea: naș, est, buche, az, tferdo, est, pocoi, on, pocoi, az [= Ne bate popa]. Cei de la bucoavnă râvneau la dânșii cum vorbeau păsărește.“ (Școala acum 50 de ani) Viteza telegrafului conspirativ era desigur modestă, cu toată plăcerea infantilă a jocului. Să deducem prin comparație cât de lentă putea fi, în clasă, operația descifrării unui text oarecare. „[...]o
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
învăța pe dinafară“ (Curs întreg de poezie generală, I). Anevoințele slovenirii îl puteau năuci chiar pe un școlar dintre cei isteți, cum trebuie să fi fost Ion Codru Drăgușanu: după o iarnă întreagă de învățătură cu dascălul Nica Davistei „știam bucoavna de rost, însă a sloveni cu buche - az - ba nu putusem învăța, până ce bietul Comșuț, în bătrânețe, aduse sistema de a - be - ce de la Orlat, după care apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
se ivește fără veste, atunci, din bungete de codru. Se-apropie, își îndoaie un genunchi, își pune capul în poala prințesei și adoarme. Uneori, are să-i împărtășească acesteia grijile și micile-i necazuri. O prințesă ar fi strâns într-o bucoavnă cu numele Ce povestesc prințesele licornii, toate aceste mărturii, dar ea nu mai e, astăzi, de găsit. S-o fi rătăcit pe undeva, prin vreun pod de casă bătrânească, prin vreun dulap vechi de stejar, prin vreun întunecos sertar. Scrieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
toată osârdia” pe ,,parohienii” lor. Tipăritura s-a dovedit a fi extrem de utilă, deoarece s-au mai tipărit încă două ediții (1727 și 1734), dar de data aceasta numai în limba slavonă. Tot în aceeași localitate apare în anul 1749 Bucoavna pentru învățătura pruncilor, scrisă numai în limba română. Cartea începe cu ,,buchiile” pentru învățătura ,,pruncilor” și continuă cu cele 10 porunci, simbolul credinței ortodoxe, cele 10 fericiri cu explicarea lor pe scurt. În partea finală, cartea conține îndrumări pentru preoți
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dări etc. În Banatul istoric și în Ardeal, conform legiuirilor școlare, Allgemeine Schulordnung, Regulae directionae, Patentul școlar, Ratio educationis, obiectele de învățământ propuse în școlile triviale erau: citirea, scrierea, aritmetica, religia și mai rar economia. Învățarea citirii începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau slovele chirilice, silabisirea și citirea de texte cuprinzând rugăciuni și povestiri morale. Bucvarul românesc din anul 1781 a fost folosit inițial mai mult în Banat, în ,,crăia ungurească”. În schimb, edițiile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
O pleiadă de intelectuali iluminiști români din această provincie românească - Ioan Molnar Piuariu, Gheorghe Șincai, Dimitrie Eustatevici, Samuil Micu etc. - s-au angajat efectiv în munca de organizare și de susținere a unor școli românești prin tipărirea de manuale școlare (bucoavne) în limba română. În acest sens, la Sibiu, în 1783 și la Blaj în 1782 se deschid primele cursuri de pregătire a dascălilor ce urmau să deservească școlile românești. Gimnaziul de la Blaj, singura instituție de învățământ de rang înalt pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ministerial Hildebrand și a soției sale. Cu timpul, Adelheid se obișnui cu ei, și ei cu Adelheid. Părintele Anselm o Învăță să scrie și să citească, la cererea ducelui. Copila era isteață și În scurtă vreme descifra cu ușurință toate bucoavnele călugărului. Mai mult, avea o scriere frumoasă, cu care s-ar fi putut lău da oricare dintre secretarii de la Curte. Părintele Anselm nu-și mai Încăpea În piele de mândrie și, În taină, o Învăță nu numai limba latină, ci
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
puse deoparte toată simbria pe care călugării i-o plăteau În bani de argint și, după un timp, plecă la Zürich, unde Începu să Împrumute cu dobândă, bineînțeles, monedele câștigate cu atâta trudă. Atât de bine știu să-și potrivească bucoavnele, Încât la moartea lui, fiul său, purtând și el numele Urs, moșteni o casă de comerț Înfloritoare și-și ridică pe malul lacului o clădire, care-i servea și de locuință, cum zürichezii nu mai văzuseră niciodată. Era mai degrabă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
socoteli cu acea minuție care-l făcuse bogat cu ani În urmă pe bunicul său, azvârlind cu furie pana de gâscă, astfel Încât tot pergamentul se umplu de pete. Trecu ca o vijelie În odă i ța de alături, unde, printre bucoavne, suluri de pergament și lăzi uriașe, trona prietenul și omul lui de Încredere, Solomon din Mainz. Acesta avusese odinioară un birou Înfloritor În orașul de pe malul Rinului și nu puțini nobili renani Îi erau datori vânduți. Dar, odată cu Întâia cruciadă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]