2,036 matches
-
-le acestora atribute ale universalității, în care oamenii obișnuiți își regăsesc preocupările mărunte ale unor existențe aflate "sub vremi". Autorul nu dă soluții, dar în spatele ironiei sau sarcasmului se întrevede calea de urmat pentru o intrare în normalitate. Prozele profesorului bucovinean se disting printr-un puternic filon realist, remarcat dealtfel și de alți confrați ("Un realist în cheie crudă" consideră M. Diaconu, în vreme ce Nicolae Cârlan marșează și el: "proze realiste, marcate printr-o autentică veridicitate"), însă nu mai este vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cărui membru era aproape din oficiu. Mii și mii de destine ale cadrelor universitare, funcționarilor, lucrătorilor și studenților se aflau la discreția lui. Îi plăcea să se laude cu victime ca Nistor, Călinescu, Petrescu, Rădulescu, profesorii și studenții basarabeni și bucovineni, fii și fiice, nepoți și strănepoți de exploatatori și politicieni, de unificatori de țară, de preoți, ofițeri superiori și juriști cu bube în cap și cu gânduri ascunse. De aceea an de an se impunea câte o curățenie generală. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Iași, un prim volum de proză scurtă, memorii și amintiri, intitulat Surâsul lacrimii. În 2008, mi-a apărut al doilea volum de proză scurtă, cu titlul Bucurii spulberate, la Editura Tipo Moldova, Iași. În 2010 am publicat două volume: Destine bucovinene (Iași, Editura Alfa, 2010) proză scurtă și Vetre strămoșești. Ropcea un sat din Bucovina, la a 560-a aniversare (Suceava, Editura George Tofan, 2010), acesta din urmă fiind un omagiu adus satului natal împreună cu Dragoș Olaru, originar și el din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la a 560-a aniversare (Suceava, Editura George Tofan, 2010), acesta din urmă fiind un omagiu adus satului natal împreună cu Dragoș Olaru, originar și el din Ropcea. În același an, am tipărit și un volum de proză scurtă intitulat Destine bucovinene, la Editura Alpha, Iași. După acestea, până în 2014, mi-au apărut alte trei culegeri de proză scurtă, dintre care două au fost distinse cu cele mai înalte premii anuale ale SSB pentru anii 2012 și 2014. Câteva referințe critice la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Floarea Tofan, Carmen Veronica Steiciuc și, nu în ultimul rând, Nicolae Cârlan, care a supus unei analize mai detaliate valoarea tematică și artistică a povestirilor în Cuvântul său înainte la Bucurii spulberate. Din 2008 am devenit membru al Societății Scriitorilor Bucovineni. Aduc pioase mulțumiri, și de această dată, părinților mei, oricând dispuși la mari sacrificii, că mi-au dat viață, că m-au adus pe lume în stare de sănătate bună și mi-au inoculat deprinderea de a munci, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
folosi de ea. De același autor: Surâsul lacrimii, Editura Alfa, Iași, 2006 Bucurii spulberate, Editura Tipo Moldova, Iași, 2008 Vetre strămoșești. Ropcea, un sat din Bucovina, la a 560-a aniversare (coautor Dragoș Olaru), Editura George Tofan, Suceava, 2010 Destine bucovinene, Editura Alfa, Iași, 2010 Carte premiată cu Medalia Crucea de Argint a Societății Culturale "Ștefan cel Mare" Suceava. Amprente pe timp, Editura George Tofan, Suceava, 2011 Tablouri memorabile, Editura George Tofan, Suceava, 2012 Premiul pentru proză scurtă pe anul 2012
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
2010 Carte premiată cu Medalia Crucea de Argint a Societății Culturale "Ștefan cel Mare" Suceava. Amprente pe timp, Editura George Tofan, Suceava, 2011 Tablouri memorabile, Editura George Tofan, Suceava, 2012 Premiul pentru proză scurtă pe anul 2012 al Societății Scriitorilor Bucovineni. Nuvele, Editura Alfa, Iași, 2014 Premiul pentru proză scurtă pe anul 2014 al Societății Scriitorilor Bucovineni; Premiul pentru proză scurtă al Fundației Culturale a Bucovinei pe anul 2014. Cuprins Liviu PAPUC O lume mai bună 5 Urgia 9 Armonie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe timp, Editura George Tofan, Suceava, 2011 Tablouri memorabile, Editura George Tofan, Suceava, 2012 Premiul pentru proză scurtă pe anul 2012 al Societății Scriitorilor Bucovineni. Nuvele, Editura Alfa, Iași, 2014 Premiul pentru proză scurtă pe anul 2014 al Societății Scriitorilor Bucovineni; Premiul pentru proză scurtă al Fundației Culturale a Bucovinei pe anul 2014. Cuprins Liviu PAPUC O lume mai bună 5 Urgia 9 Armonie și discordie 22 Bunicul 41 Povara originii 48 Vrăjmașii poporului 60 Necrolog 68 Sârma 77 Vânzătorii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vreo patrulă sovietică. Norocul lor, al meu, planul Proniei. Mama și fiul cel mare - adică bunica mea, văduvă, cea care vorbea nu numai dulcea limbă a }ării de Sus, dar și rusește, poloneză, ucraineană, idiș, germană, e drept cu accent bucovinean - și tata au reușit, cu ajutorul Domnului, să treacă granița. Români la români, ca azi. Ceilalți frați, trei, vor urma un traseu asemănător, norocos și el, dar numai după câteva zile. Eu știu din povestirile tatălui meu, nu de la Iorga (savantul
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
va transforma rapid armonia în țipăt. Lumea aceea au făcut-o zob cizmele nemților și ale sovieticilor. Tata abia apucase, adolescent, să guste din mierea zilelor, că, din iunie 1940, se va instala absurdul... Rădăuțiul - punct de primire a refugiaților bucovineni - era un Cernăuți mai mic, o amintire, o cetate de scăpare, un loc ales de nevoie. Un orășel cu farmecul lui, unde se vor naște D. Vatamaniuc, Matei Vișniec sau (la doi pași, la Frătăuții Vechi) Tatulici, mediu de interferențe
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
granițelor în 1859 sau în 1918/1919 ne leagă într-un fel de literaturile din jur și într-altul de scriitorii care au fost, așa că lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar selecția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul Politic". Suntem purtați
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
Vasile Profesor din 2002 la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi monografia dedicată lui Cezar Baltag, Aula 2000), dar
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
Spirituș rector și neobosit promotor al literaturii de limba germană din Bucovina, "Margul, bunul uriaș", cum îl numea Moses Rosenkrantz într-o poezie din 1940, a fost evocat - în amintiri, scrisori, schițe de portret, poezii - de către cei mai cunoscuți autori bucovineni de limba germană, de la Roșe Ausländer la Paul Celan, de la Alfred Kittner la Kubi Wohl. Înnăscuta să generozitate față de tinerii literați e în mod special subliniată de Alfred Kittner (1906-1991), cel care i-a editat și prima culegere postuma, Das
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
vameș sovietic..." etc.) Editorii declară că s-au decis pentru publicarea celei mai cuprinzătoare variante (A1), preluând din altele (B1) doar poemele care nu fuseseră cuprinse în primă selecție. Ediția mai cuprinde trei texte de Alfred Margul Sperber despre literatura bucovineana de limba germană, un amplu și exact indice biobibliografic (privind antologiile, culegerile de texte, istoriile deja apărute, dar și literatura secundară - studii ale unor germaniști precum Klaus Werner, Horst Fassel, Joseph Strelka, Herbert Wiesner, Andrei Corbea Hoișie, Hartmut Merkt, Klaus
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
oraș, care este cu totul altceva decât satul său natal, oricât de splendid, privit fiind de maturul scriitor prin ochii adolescentului îndrăgostit, ar fi acesta, ci, în primul rând acelea manifeste. Creangă se îmbracă orășenește (poartă cu ostentație o pălărie "bucovineană"), mănâncă și bea (coniac, în ultina zi de viață) orășenește, se implică în înjghebarea mai multor organizații profesionale de seamă, face politică activă liberală, apoi junimistă, renunță la cariera ecleziastică mai puțin modernă, chiar retrogradă (o afirmă răspicat în scrisoarea
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
național”), ba chiar au avut parte de-o neașteptată audiență. Ca să ne dăm seama de dimensiunea trans-buzoiană a evenimentului, în mijlocul celor prezenți au pogorât și domnii Vasile Buruiană („un pasionat al operei eminesciene”!) și Dan Camer („un poet cu rădăcini bucovinene.”) După ce, în trecere, academicianul Simion simte laba grea a vigilenței buzoiene (ideea acestuia de a face din ziua de naștere a lui Eminescu „Ziua Culturii Naționale” este calificată drept „un act premeditat mascat de o delicatețe deosebită” - poate n-am
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
germană ca purtătoare de valoare literară. In Germania este studiat în școli în cadrul programului de asumare a trecutului (Vergangenheitsbewălti-gung), hermeneuții decriptează în el mereu alte izvoare și înțelesuri, s-a descoperit că singtagma „laptele negru " a fost împrumutată de la poeta bucovineană Rosa Felstiner, iar paternitatea faimoasei formule „moartea este un meșter german" aparține altui poet evreu de limbă germană din aceeași zonă, „aurul părului tău Margareta" trimite și la Margareta lui Faust și la Lorelei, „cenușa părului tău Shulamit" amintește de
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună și trăsnește, sau orânduiește singur grindina, cu tunul. El ține și ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie. În trecut, în societatea tradițională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
Dacă turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare în satele și târgurile bucovinene se făceau și se fac și astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri și praznice pentru cei morți iar, în biserici, fiecare creștin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. "Vara Arhanghelilor" ține o zi
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
cărți care reprezintă semnificative „restituiri literare” pentru Școala Ardeleană, realizate de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, un istoric literar dedicat temeinic trecutului cultural ardelean și Niculina Iacob, filolog cu cercetări aprofundate de istoria limbii române literare, conferențiar universitar la Universitatea bucovineană „Ștefan cel Mare ” din Suceava. Ioan Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene au rămas în manuscris. Ale lui Samuil Micu, cele mai multe. N. Iorga îl socotea pe Samuil Micu „cel
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
literaturii? Nu știu, dar constat, deocamdată, că există scriitori al căror destin nefericit continuă și în posteritate, menținându-i în obscuritate și blocându-i pe o orbită inferioară a receptării. Un caz flagrant este cel al lui Traian Chelariu, scriitor bucovinean din generația lui Mircea Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții au avut de suferit din pricina acestor adeziuni, până în ’89 fiind complet
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Personaj cultivat, bun vorbitor de germană, dar și de franceză sau italiană, Chelariu a străbătut „miezul” epocii interbelice într-o postură specială: aceea de bursier al statului român în Italia și, apoi, în Franța. A purtat legături epistolare cu colegii bucovineni, l-a cunoscut pe Iorga (creatorul celor două școli și mentorul lor spiritual), a fost martorul unor momente semnificative din viața cultural-politică a Bucovinei, datorită amiciției cu Ion Nistor. Jurnalul care consemnează toate acestea este amplu, minuțios, ținut cu destulă
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Condurariu - este de mare acuratețe, reprezentând un auxiliar indispensabil al lecturii. Nu uit să menționez, deși se află în volumul I, prefața (care privește tot jurnalul): excelentă, impecabilă ca informație asupra biografiei lui Traian Chelariu și a întregului context cultural bucovinean, precisă în disocieri, ca tot ce scrie pe această temă Mircea A. Diaconu. Revenind la text, aș observa mai întâi că nu este un text comod la lectură. Jurnalul lui Chelariu nu e deschis către lume, ci este, pe lungi
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Paul Cernat Mircea A. Diaconu, Studii bucovinene, Iași, Editura Tipo Moldova, Colecția „Opera Omnia”, 2011, 376 p. Între criticii și istoricii literari debutați la noi în anii ’90, Mircea A. Diaconu este unul dintre foarte puținii cu o arie de acoperire cvasi-generalistă. E capabil să scrie cu
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
spargă plafonul impunerii în conștiința critică. O nouă șansă în această direcție ar putea-o reprezenta reeditarea de anul trecut - în cadrul unui proiect susținut de Universitatea „Petre Andrei” din Iași - a lucrărilor despre „iconari”, reunite într-un volum intitulat Studii bucovinene. E vorba de Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (la origine, teza de doctorat a lui Mircea A. Diaconu), de monografia Mircea Streinul. Viața și opera (apărută la o editură regională obscură, Institutul Bucovina- Basarabia din Rădăuți
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]