2,040 matches
-
jandarm”, „bunghier” și „irod”. Facem cuvenită precizare că cetele de „frumoși” apar ceva mai târziu în contextul obiceiurilor de Anul Nou, unii dintre ei fiind o formă locală de protest împotriva ocupanților austrieci. „Frumoșii” nu apar în întreg spațiul etno-cultural bucovinean ci numai într-un număr restrâns de localități (Câmpulung, Liteni-Moara, Bosanci, Rusi-Manastioara, Udesti, Arbore, Scheia etc). Bucovinei îi sunt specifice și alte grupuri de frumoși așa cum sunt cazacii, arnăuții, damele precum și personajele ce aparțin teatrului popular: jienii, codrenii, bujorii, darienii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cu un text adecvat momentului prezentat și o vestimentație specifică epocii, „actorii” rememorează aspecte din trecutul istoric al Bucovinei. Teatrul popular de Anul Nou este o apariție recentă, el fiind o replică la spectacolul păpușarilor ce colindau, altă dată, satele bucovinene. Berea În perioada cuprinsă între Crăciun și Anul Nou, în satele în care s-au statornicit bejenarii ardeleni, dar mai ales în satele din vecinătatea orașului Gură Humorului, avea loc, până de curând, o petrecere comunitară cunoscută sub denumirea de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Carpații”, alături de M. Eminescu și de prahovenii Grigore Tocilescu și B.P. Hașdeu. Împreună cu prahoveanul Grigore Tocilescu a făcut parte din comisia care s-a ocupat de Colecția Eudoxiu Hurmuzachi, având scopul de a edita documentele culese de eruditul și patriotul bucovinean. Slavici avea experiență arhivistică dobândită în 1873, când a fost arhivar la Consistoriul din Oradea Mare. Slavici a fost, ca și Eminescu, un ateu convins, dar vedea în tradiție un scut de apărare împotriva asimilării practicate de Austro-Ungaria, care preconiza
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, Ucraina, precum și artiștii: Lia Lungu, stabilită în SUA, și Costel Busuioc, câștigător, în 2008, al concursului Hijos de Babel, Spania. „Pe
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 by http://uzp.org.ro/institutul-eudoxiu-hurmuzachi-incepe-joi-15-ianuarie-seria-actiunilor-culturale-ale-anului-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, Ucraina, precum și artiștii: Lia Lungu, stabilită în SUA, și Costel Busuioc, câștigător, în 2008, al concursului Hijos de Babel, Spania. „Pe aripile culturii române” se înscrie, totodată, în programul cultural-educațional
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 by http://uzp.org.ro/institutul-eudoxiu-hurmuzachi-incepe-joi-15-ianuarie-seria-actiunilor-culturale-ale-anului-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
de cercetători autohtoni și străini, cât și de toți vizitatorii ce i-au trecut pragul și care au sosit, adeseori, de la sute și mii de kilometri depărtare. În general, sub dominația habsburgică (1775-1918), viața religioasă, culturală și economică a mănăstirilor bucovinene a avut de suferit, cea mai mare parte a acestor așezări monahale fiind desființate în 1783. Excepție au făcut Putna, Sucevița si Dragomirna, însă și aici au fost impuse restricții drastice. Mănăstirea Putna a cunoscut o perioada de adevărata renaștere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Oricând, tot aproape este! Măreață e iubirea pentru inima aceasta, statornică legătura artistului cu palma de pământ natal, care e un glob și o lume singură, neînstrăinabilă pe tot globul cel real, cu lumea lui imensă! Cătălin Maximiuc și cântecul bucovinean sunt amândoi întocmai acului și împunsăturii din care se ivesc pe ie minuni de cusături împodobitoare: unul fără celălalt nu există! Neîncetat și-ar dori cineva, odată ce l-a cunoscut pe interpretul de muzică folclorică bucovineană și redactorul muzical de
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
Cătălin Maximiuc și cântecul bucovinean sunt amândoi întocmai acului și împunsăturii din care se ivesc pe ie minuni de cusături împodobitoare: unul fără celălalt nu există! Neîncetat și-ar dori cineva, odată ce l-a cunoscut pe interpretul de muzică folclorică bucovineană și redactorul muzical de radio, Cătălin Maximiuc, dacă nu are pricină, să găsească, pentru a conversa cu el, indiferent dacă din perspectiva radioului sau a scenei, pentru că amândouă conduc tot la melosul folcloric. Și-atunci, cum ar putea să nu
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
zefir de cântec folcloric românesc la care este părtaș redactorul radio și interpretul Cătălin Maximiuc: În august 2006, împreună cu Ansamblul „Cununița” am concertat la Festivalul „Nopți de vară”, desfășurat în orasul Sfânt - Ierusalim, Israel. Am preluat vechi melodii din ținutul bucovinean, interpretate odinioară de Mina Pâslaru, Nicoleta Vasilovici și mulți alti rapsozi ai locului, pe care le-am înregistrat într-un stil propriu. Aceste cântece au mers repede, vreau să cred, la inima ascultătorilor și sunt fredonate în concertele mele, aceasta
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
rău, Te înțelegi cu vântul Când încingeți în nopți cu ger Un dans cu vijelie, La gura sobi-aș sta stingher, Să scriu o poezie. Dar n-am să pot. Doar peste-un an mă vei găsi acasă, Pe plaiul meu, bucovinean, Tu ești și mai frumoasă! =15 noiembrie 2000= Ninsoarea a acoperit pământul. Mă bucur de fiecare dată și parcă sunt la un spectacol, nu mă satur privind întinderile albe. Gândurile-mi fug mereu pe meleagurile noastre, pe unde zburam pe
IARNA MEA FRUMOASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Iarna_mea_frumoasa_ionel_davidiuc_1341742993.html [Corola-blog/BlogPost/358157_a_359486]
-
care, apoi a făcut parte și Bucovina. În discursul lui, Ion Nistor membru activ al Academiei Române, rostit în Aula Academiei Române în 03 iunie 1916 și urmat de un răspuns elogios al lui Nicolae Iorga, avea să demonstreze convingător că românii bucovineni și-au păstrat conștiința națională și au dezvoltat o activitate culturală relativ remarcabilă, în pofida împrejurărilor nefavorabile de dezvoltare culturală și economică, impuse de condițiile stăpânirii austriece. Ba ei au dat chiar românilor din Moldova un număr considerabil de oameni luminați
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Ba ei au dat chiar românilor din Moldova un număr considerabil de oameni luminați (cum este cazul lui Constatin Hurmuzachi, de exemplu) care au contribuit la propășirea politică și culturală a Moldovei. Să nu se uite rapiditatea cu care românii bucovineni au învins deznădejdea și au început să formeze preoții, dascălii și învățătorii care urmau să redeștepte și astfel să mențină credința în neam, neamul românesc. Românii din Bucovina au fost considerați băștinașii locului. Trebuie remarcat faptul că tinerii ruși, fugăriți
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
ele naționalitățile din Bucovina: români, evrei, ruși, ruteni, huțuli, polonezi, austrieci, germani, maghiari etc. Bucovina, parte integrantă a Moldovei istorice a avut parte de o istorie zbuciumată în timpul dominației habsburgice (1775-1918) în ciuda celor 143 de ani de pace. Abuziv romănii bucovineni au fost deposedați de bunurile ce le aparțineau, iar Bucovina a fost colonizată cu populații alogene. Revenierea Bucovinei la Patria-mamă Romănia a fost un act de reparație a nedreptății istorice, ce s-a infăptuit anterior . Referitor la reîntregirea României, pot
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
cu Krem, "Cărți! Te fac neprost", "Minim cu usturoi" - cu Alină Chinie, Andrei și Teo sau “Moartea în coaja” - cu Costel și Toma. Sergiu are și propriul lui show de știri false, "Sergiurnal". ANDREI CIOBANU este un tânăr comediant talentat, bucovinean, adică moldovean din Suceava, cu studii încheiate la Cluj ce și-a început cariera de comediant de vreo 2 ani. În acest răstimp a reușit să fie poate, printre puținii moldoveni, înjurați atât de ardeleni, cât și de moldoveni. Sergiu
Stand Up In The City Brasov, @ Deane’s Pub by http://www.zilesinopti.ro/articole/6117/stand-up-in-the-city-brasov-deanes-pub [Corola-blog/BlogPost/97852_a_99144]
-
a stabilit la Vatra Dornei Suceava, unde lucrează ca învățător de peste 40 de ani. Scrie literatură pentru copii. A colaborat cu diverse reviste de literatură, a apărut în antologii literare din țară dar și din Ucraina. Este membru al S. S. Bucovineni și al L. S. din România. A publicat 28 de cărți, de proză și poezie, motiv pentru care a primit numeroase diplome și premii. S-a bucurat de aprecierile critice ale unor scriitori importanți: Radu Cîrneci, Emil Satco, Emilian Marcu
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_in_proiectul_intoarcere_stefan_doru_dancus_1339394764.html [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
din Botoșani. Recent, la 24 mai a.c., în cadrul acestei colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuțeni, în frunte cu Victor JURAT, directorul adjunct al Te atrului Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuț, a prezentat publicului românesc piesa italiană „Incident” de Luigi LUNARI. Actorii bucovineni au fost întâmpinați de colegii din Botoșani cu pâine și sare, cântece, dansuri, căldură sufletească și multă sinceritate. - Am fost primiți de ospitalierii noștri prieteni din Botoșani foarte frumos, cu miel copt și vin alb românesc, fiind cazați într-un
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ by http://uzp.org.ro/colaborari-ale-teatrului-o-kobyleanska-din-cernaut/ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
străini care au venit și au expus ca oaspeți în arealul sucevean, se află în programul editorial 2011 al Centrului Cultural Bucovina din Suceava, pentru a fi publicat pe data de 30 ianuarie 2012, cu prilejul aniversării Zilei Artelor Plastice Bucovinene. • În lucru - volumul “Mistagogia penumbrei” (exerciții de memorie retro-nostalgice), o monografie sentimentală a Sucevei. • Colaborări la publicații din țară și din străinătate (“Plus SV”, „Ararat”, „Gazeta de Herța”, „Curierul ucrainean”, “Agero-Stuttgart”, “Romanian Vip”, “Starpress”, “Noi Nu”, Revista „Singur”...) • Pasionat de
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_Cosovan.html [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
și documente de la Muzeul Bucovinei, Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților...conțin o bogăție de informații inestimabilă. Acestor documente, care datează cu precădere din perioada Bucovinei habsburgice (cele mai multe sunt în limba germană) li se adaugă colecțiile de publicații bucovinene care s-au păstrat în anumite colecții (în cea mai mare parte private), încă din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Referință Bibliografică: Tiberiu Cosovan - profil de jurnalist / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_Cosovan.html [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
și nu participam la Festivalul național „Isanos-Camilar”. M-am scuzat că nu voiam să profit de pe urma asta, dar ... prin ei și mai ales prin fratele de suflet C.Blănaru am „revenit” pe meleagurile natale, am fost primit în Societatea Scriitorilor Bucovineni, am publicat în „Bucovina literară” ... Primirea în U.S.R. îmi lasă un gust amar, deși George Muntean mi-a dat prima recomandare. Alți amici au ezitat: cred că merită să reproduc motive: „N-am avut timp să te citesc. Ce-ar
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
Acasa > Cultural > Marturii > MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului „Cuvântul «dor» vine din limba latină, din «dolus», «dolere» care înseamnă durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
din «dolus», «dolere» care înseamnă durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor și mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor, au
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor și mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor, au plecat unul după celălalt în
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
fost găsită fără suflare de către copilul ei care crezând că a adormit pe jos și i-o fi frig, a adus o pătură și a învelit-o, alintând-o, cântăreața de melos rupt din suflet, Mina Pâslaru a lăsat doina bucovineană în frig, neînvelită de pătura glasului ei cald, de catifea dantelată, ce-a ars odată cu viața artistei și s-a mistuit luând cu ea și umbra! „Ce-i mami, ai adormit, nu ți-e frig?!”, se zice că i-ar
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
zice că i-ar fi spus artistei copilașul ei, când a găsit-o jos, în neființă, și i-a adus din milă de fiu o pătură s-o încălzească! Dar cine-i va mai aduce de-acum vreo pătură doinei bucovinene, atunci când i-o fi frig?! Până la revoltă se ridică de atâtea ori glasul artistului Benone Sinulescu, neînțelegând cum e posibil să ne îngropăm în uitare coloanele spirituale ale culturii naționale, noi nu mormântul, și strigă la televiziuni, la scriitori, la
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
maestrul a cărui memorie rămâne neconsolată și echivalentă cu nedreptatea dacă nu scoate din când în când la lumină câte un nume care altminteri s-ar mistui în depărtări dincolo de mintea omenească. Mina Pâslaru, una dintre neîntrecutele cântărețe ale doinei bucovinene s-a născut la Leru, Bistrița, pe 1 iunie 1952, însă cea mai mare parte a copilăriei și tinerețea și-a petrecut-o la Sadova, unde a cunoscut-o pe creatoarea și păstrătoarea de folclor Maria Surpat, cea de la care
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]