690 matches
-
în care erau amenajate două raioane comerciale distincte, dulciuri și cafea, constituia la vremea aceea o premieră în comerțul socialist al Sucevei. Orașul nu avea atunci o cafenea, un spațiu în care să se consume doar “schwartz-ul”, așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din vremea Bucovinei austriece. Cafeneaua Armenească (despre care am scris pagini inedite) dispăruse la sfârșitul perioadei interbelice, iar cafeaua, care putea fi comandată în localurile de consumație publică (restaurantele, birturile și cofetăriile urbei), nu putea fi
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Mi-a înflorit în palmă o privighetoare ! Cântecul ei ne cheamă : unde ? până când, Doamne ? Cât costă floare-abastră, domnișoară tristețe ? Iunie 1979. ZIUA ELIBERĂRII de sub jugul provizoriu al armatei. Din Buzău , nu am mers direct acasă; împreună cu un coleg de suferință, bucovinean din tată-n fiu, am mers acasă la el, la Fântânele. Trei zile și trei nopți, ca într-o poveste , am petrecut în compania unor oameni de-o ospitalitate cu adevărat proverbială ! Buna dispoziție și visul libertății reîntrupându-se cu fiecare
ÎN CĂDERE LIBERĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347653_a_348982]
-
Rodica RODEAN Lansarea volumului Dor de Bucovina va avea loc în ziua de vineri, 27 iulie 2012, ora 15.oo, la Biblioteca orășenească Avrig. Prezintă scriitorul Emilian MARCU, membru al U.S.R. Organizator, Asociația Universul Prieteniei. Referință Bibliografică: LA CURȚILE DORULUI... BUCOVINEAN / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 563, Anul II, 16 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
a pomenit din moși-strămoși. Uneori, o muză mă îndeamnă să pun pe hârtie amintiri, simțăminte și să descriu frumusețea locurilor, lucrurilor și a obiceiurilor noastre românești. Amintirile încep cu viața la țară, în satul bunicilor ... CÂRDEI V. Mariana AMINTIRI Vasile - bucovinean, din Vicovul de Sus, tânăr ofițer; Fany - dobrogeancă, din Coslugea - fiică de țărani, proprietara unei micuțe prăvălii. El cumpara țigări și încerca să intre în vorbă cu Ea. S-au îndrăgostit la un bal al ofițerilor, când Fany fusese aleasă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Și ulciorul s-a crăpat Dar vă spun și eu de zor, Dă-l încolo de ulcior! Facă-se în voia lor! Și așa cu binișorul Spusăi pozna cu ulciorul, Ce-a vărsat din el amorul!... Gabriel Todică Foto: tablou „Bucovineni la fântână” de Gabriel Todică Referință Bibliografică: Ulciorul / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ULCIORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352167_a_353496]
-
să-mi ia un interviu în legătură cu ezpoziția mea de grafică. Generos cu inspirație bogată de cuvinte, iubitor de-a ști cât mai multe despre armoniile grafice ale lucrărilor mele, cu bună-credință și sufletul deschis,a început să vorbească în grâi bucovinean domol, de-ți desfată auzul. Înalt că un brad, voios că un copil, dăruit nu numai cu frumusețe, mult talent, cu bunătate, dar și cu o memorie fenomenala . De-l vedeai o singură dată-n viața, a doua oară îl
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
un colorat cu țambalul spânzurat de gât. - Ahaa! Aici ai dispărut coniță Sofia! Credeai că scapi de mine? Au zis că vă cunosc toate melodiile și vă acompaniază. Am aici plicul, plătesc. Trei melodii numai pentru mine! Sunt și eu bucovinean adus de copil în București, din zona Rădăuți, din „Țara de Fagi, Vă rog frumos pentru melodia asta! Eram în picioare, în fața lui. - Stimate domn, sunteți în confuzie, Teoretic aveți dreptate, da, acum observ și eu că mama seamănă ca
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
se afla la verificări în Okanagana Valley, trăiește un moment inedit: în acea zonă, considerată a fi una dintre cele mai frumoase regiuni ale Canadei, întâlnește un tânăr ciobănaș, cu turma de mioare, care se trăgea dintr-o familie de bucovineni. Aveau o fermă acolo, în localitatea numită Kelowna, din apropierea orașului și continuau tradițiile și îndeletnicirile deprinse într-o Bucovină după care tânjeau... Genu avea o structură sufletească aparte, era un sensibil fără asemănare; părăsise România într-un moment în care
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
transpuse în românește în perioada 1974 - 1977 de către marele poet Ioan Alexandru. Vorbește despre celebrele frumuseți divine întruchipate in statui de către artiștii antici; Laockoon și fii săi - celebrul grup statuar, Afrodita maritimă, Afrodita, Zeus, Apolo. Cum românul în general, însă bucovineanul în special, trăiește la marginea povestirii sale, trăiește cu capul sus să poată atinge cu fruntea sa stelele în miez de noapte, niciodată uitând a se înclina în fața lui Dumnezeu . Bucovineancă frumoasă, harnică și mândră, Doina Cernica își umple vara
DE DOINA CERNICA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355680_a_357009]
-
noapte, niciodată uitând a se înclina în fața lui Dumnezeu . Bucovineancă frumoasă, harnică și mândră, Doina Cernica își umple vara grădina de flori multicolore, iar iarna le pune la fereastra casei sale, sau le mută pe straiele care le poartă orice bucovinean în zilele sale de sărbătoare, duminica la biserică sau la nunți. Pentru autoare, oricare zi petrecută în Insula Rodos, este o zi de duminică.Rodos, are multă frumusețe de ocrotit. Citind cartea” Rodos, ultima vară”, capeți pace și liniște sufletească
DE DOINA CERNICA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355680_a_357009]
-
de la București,acțiunile patriotice s-au intensificat,apărând,concomitent,noi inițiative.Astfel,demne de semnalat sunt eforturile depuse în scopul creării unei legiuni române,care urma să lupte alături de armatele aliate până la victoria finală.În acest scop,românii transilvăneni și bucovineni aflați în Franța,au constituit un comitet de organizare pentru formarea unei legiuni române. Concomitent, generalul Dimitrie Iliescu,fostul șef al Statului Major,care după ,,pacea” de la București își dăduse demisia, a făcut la rândul său numeroase demersuri pe lângă forurile
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
zi a festivalului a început cu Sfântă Liturghie, ținută în capelă mănăstirii Neukloster pusă la dispoziția comunității românilor ortodocși din Neustadt Wien, de către părintele Walter Ludwig, starețul mănăstirii. Slujba la care au participat credincioșii din Viena și împrejurimi, laolaltă cu bucovineni îmbrăcați în straiele tradiționale, a fost oficiată de preotul, Mag. Emanuel Nuțu de la Biserica Ortodoxă Română din Viena și preotul Mihai Țehanciuc, pastorul spiritual al oaspeților, în deplină armonie creștineasca, aducând cuvântul Domnului mai aproape de mintea și inima celor prezenți
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
liberă. În anii regimului comunist, paradoxal sau nu, în unele perioade de timp, industria orașului Câmpulung Moldovenesc s-a dezvoltat vizibil. Favorizați de un relief în care agricultura nu se putea realiza pe spații largi, preponderent fiind dealul și muntele, bucovinenii nu au „beneficiat” de acel proces al colectivizării agriculturii în România, care a lăsat țăranii fără pământul pe care-l dețineau în proprietate și i-a lipsit de propriile animale, utilaje și unelte agricole. Amintesc cititorului, ori aduc la cunoștința
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
etnică ar fi servit drept bază pentru constituirea a două limbi separate: română și moldovenească. Susținute în scopuri politice, aceste viziuni nu-și găsesc o argumentare științifică în izvoarele istorice, care îi divizează pe români după provincii istorice (moldoveni, munteni, bucovineni, olteni etc.), și nu după apartenența lor la diferite etnii. Dimpotrivă, izvoarele demonstrează că, indiferent de denumirea locală, ei toți formează un neam - neamul românesc. Izvoarele istorice nu confirmă o diferențiere strictă a influenței slave în Moldova și Țara Românească
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
sfătuit să rămână ascuns. Își lasă barbă și se adăpostește prin diferite case din Sibiu. Primarul din localitatea Gălănești, județul Rădăuți, refugiat și el, îi face un buletin de identitate pe numele de Ion Vladimir Spânu, negustor de cherestea, refugiat bucovinean, sub care va pribegi prin Transilvania aproape trei ani de zile. Este eliminat din Societatea scriitorilor și Sindicatul ziariștilor, este epurat și din Universitate, iar Gândirea este suprimată. În preajma Crăciunului publică sub numele Victor Mărginaș un colind în paginile Telegrafului
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
și premianți. De evoluția laureților... Subiect interesant, plecând de la o sintagmă „Sol omnibus lucet”! Nimic nu-i nou sub soare? Ba da! Antologia cu acest nume scoasă de Consiliul Județean Suceava, cu tot ce s-a putut aduna de la nativii bucovineni, dar și cei care trăiesc aici, care demonstrează contrariul. Din cei 137 de antologați, mulți au ”trecut” prin furcile caudine al acestui festival. Motivul care m-au determinat să bat literele tastei pentru a le aduna în cuvinte, apoi sintagme
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
sfielnicul Grigore Vieru spunea că „le ține catrința și iia, ca să le sublinieze fetia”... și pe mai scundul Vasile Tărâțanu, care ne-a uimit rezistând la prelungita horă „de pe la noi”, imediat continuată cu jocul în doi, cu strigături de-ale bucovinenilor din Cernăuți, cărora, ca în cel mai incredibil concurs, la răspunde Grigore Vieru, că Basarabia nu-i mai prejos, iar George Muntean le ținea isonul cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în horă și cu
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
Șoimaru. Cartea este scrisă și apărută la Cernăuți, inima Bucovinei de Nord, pământul românesc sfâșiat, ca pe o căprioară aflată în luminiș, de doi lupi hulpavi: unul venind dinspre Vest, celălalt dinspre Est. Cartea acestei semnalări e lucrarea editorială a bucovineanului Gheorghe Gorda, intelectual ce mi s-a dezvăluit mie (cititorului comun) pe jumătate savant (istoric, lingvist), pe jumătate poet. Ba, greșesc, căci mai potrivit ar fi să-l consider pe autor ca descoperindu-mi-se în cele două ipostaze astfel
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Neamului: Limba Română. Măcar reparația științifică, de bibliotecă, se impune a o salva. Și iată, eu însumi, trăitor de-o viață, aproape împlinită (calendaristic), în vatra neatinsă fatal de urgiile năvălitorilor, vorbitor permanent de limba română, trag foloase din cartea bucovineanului din Cernăuți. Căci multe unități toponimice, unele chiar din arealul habitatului meu, aveau și pentru mine, în structura lor semantică, vocabule necunoscute. Până și antroponimul care mă identifică civil are, în glosarul lui Gheorghe Gorda, un înțeles nou, mai blând
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
se așternea deznădejdea și-n mine se năștea o luptă de torturi interioare, stârnindu-i apoi zâmbetul. Domesticiți de întreaga sa cultură, care uneori ne acapara uluitor, stătea în fața noastră privindu-ne cu tandrețe . Era un bărbat - robustețea dominatoare a bucovinenilor, sau poate a basarabenilor cei sănătoși și frumoși -cu părul cârlionțat, în nuanțe sidefate. Cu fața-i luminoasă și mintea subțire în ochi cântărea tot albastrul cerului de la Voroneț și un roșu stins de pe pereții Mănăstrii Sucevița, avea încrustat pe
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
aibă timp, răbdare, tenacitate de a o transmite copiilor lor care devin treptat cetățeni ai altor popoare, adică oameni fără rădăcini și identitate. Să sărbătorim așadar această zi, în sfârșit împreună, chiar dacă mulți nu înțeleg încă, așa ca basarabenii și bucovinenii, cât de tare doare seceta de limba părintească. Lucia OLARU NENATI Botoșani 30 august 2013 Referință Bibliografică: Lucia OLARU NENATI - CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI / Lucia Olaru Nenati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
destinate unor lucrări cerute de vremurile moderne potrivit structurii pietrei din stâncă? Cu voia dumneavoastră, dragi cititori, mă întorc la „Itinerariile turistice...” ale soților Sfarghiu pentru a prelua de la p. 90-92 câteva explicații în detaliu: „Încă înainte pătrunderea în Câmpulungul Bucovinean dinspre Suceava pe frumosul drum național și european, călătorului i se dezvăluie, în stânga sa, priveliștea marelui Rarău din al cărui creștet s-au iscat Pietrele Doamnei. Pentru potolirea setei ajungerii acolo sus, unde vârfurile stâncilor par prinse în chiotorile cerului
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
să se unifice Republica Moldova cu România? Dați-ne 5 argumente pentru care Unirea trebuie să se facă. - În primul rând, fiindcă trebuie să fie un act de dreptate istorică pentru poporul român, care a suferit foarte mult. În special, basarabenii, bucovinenii și cei din Ținutul Herța. Avem și noi dreptul la unitate națională. În al doilea rând, noi considerăm că fericirea este prioritară, comparativ cu toate fetișurile: statalitate, suveranitate, vehiculate la Chișinău. Fiecare român are dreptul să fie fericit. Al treilea
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
Publicasem trei cărți, una de umor, două de teatru scurt, radiofonic. În Teleorman eram cunoscut, acasă, deloc. L-am găsit alături de alți viitori prieteni, George Muntean, Liviu Popescu și Emil Satco. „Transfug, trădător” și alte epitete fiindcă mă „lepădasem” de bucovineni și nu participam la Festivalul național „Isanos-Camilar”. M-am scuzat că nu voiam să profit de pe urma asta, dar ... prin ei și mai ales prin fratele de suflet C.Blănaru am „revenit” pe meleagurile natale, am fost primit în Societatea Scriitorilor
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]