129 matches
-
continuare numeroasele ocazii de a ține discursuri și de a lua cuvîntul în cadrul întrunirilor, menținîndu-se obstinat în rezervă. Dar pe măsură ce situația din Austro-Ungaria evolua, lui Iorga îi venea tot mai greu să rămînă distant. În 1915, cel mai mare ziar budapestan, "Pesti-Hírlap", scria: "Dacă România trădează, românii din Transilvania vor fi ostaticii noștri". Politicianul minoritar român Ștefan C. Pop a elaborat un protest. Colonelul Fischer, însărcinat cu siguranța Bucovinei, declara: " În Bucovina nu cunosc decît germani, evrei... Și trădători"25. Retras
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iulia așa cum Mahomed se retrăsese la Medina. Se referea sarcastic și la "nasul vulgar și roșu din cauza vinului" al lui Maniu. După părerea lui Iorga, "Maniu vrea să devină președintele unei republici solemne și inoperative", cu Mihalache în umbra gulerului budapestan, elegant și țeapăn al lui Maniu 18. Atunci cînd Maniu a afirmat că într-o democrație "regele domnește, dar nu guvernează", Iorga a replicat: Acest lucru este împotriva tradiției istorice a românilor. România și-a avut întotdeauna conducătorii ei". După cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost arborate steaguri de doliu. În Ungaria, cotidianul Partidului Național Socialist Ungar, "Magyarág", a publicat un editorial defăimător. Editorialul cotidianului guvernamental "Magyarorzság" era semnat de Pál Szvatkó, care, cu evidenta sa lipsă de principialitate, se putea mîndri că era omologul budapestan al lui I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu. Dl Szvatkó scria: "În ultima clipă a vieții sale, Iorga ar fi trebuit să exclame: "În polemicile mele cu Ungaria am ieșit pe locul doi", și cuvintele acestea ar trebui să fie încrustate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu excepția faptului că reflecția detașată, meditația superioară, este aici împinsă spre disperare. Fascinația pentru capetele monumentale nu era singulară în arta românească, avem una dintre sculpturile de început ale lui Corneliu Medrea, probabil lucrarea sa de școală din timpul studenției budapestane, capul uriaș al unei femei încojurat de nuduri masculine subordonate forței de atracție a acestui cap monumental, cu o expresie impenetrabilă, fapt care-o determină pe Ioana Vlasiu să-l asocieze influenței secesioniste: "Tema feminității în ipostaza ei malefică este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]