924 matches
-
reviste de prin țară. Articol preluat din JURNALUL DE VRANCEA online- ION IFRIM ÎNTRE CANINII GURII DE RAI Pe aici a trecut linia frontului spune bătrânul arătându-mi copacii cu brațele ridicate ca prizonierii. Trecem pe lângă clopotniță domiciliul forțat al bufniței *** Întrebați-mă dacă mai cred în preceptele infailibile ale ariciului, în manifestul politic al trestiilor, în ideologia iederii, în jakeria furnicilor, în octombrie. *** Pâclă pe câmp, greieri, cu o pilă diamantină se ascute coasa obștească *** Cu ochiul stâng închis treci
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxx.html [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
pulberăriile nopții. *** Unghia lunii atinge harfele plopilor 1200 de carate scapără în privirile lupului hăituit printr-o plantație de fulgere negre. Cizmele vânătorilor calcă peste universul concentraționar al pânzei de păianjen. *** Pe limba ei rubinie cât felioara de portocală încearcă bufnița tăișul morții. În poligonul de tragere cineva ia pulsul unei mitraliere. *** La amiază vântul răvășește imense abajururi prin vii. În ierburile rare șerpii sună harfe de venin. Mângâietoare acoladele vinului cuprind moartea între împărtășanie și spălarea oaselor. *** Rafinăriile cerii În
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxx.html [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
chiar demonul s-a plictisit să mintă ceasul din urmă a căzut pe scânduri pe cruce Crist tresare printre clisme cerșește răni și picotește sânge istoria vicleană nu se frânge rugini martire iscă reumatisme ...ne-nconjur' capul negrele coroane iar bufnița adaugă cinci piroane TOAMNĂ SPRE IARNĂ tâlharii-au jefuit în catedrală mânjit altarul - urmele-s de sânge ca de-obicei - Hristosul nu se plânge dar clopotari și vânturi crap' de fală și lepră și noroi spurcat-au naos o zi
TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1482382474.html [Corola-blog/BlogPost/377303_a_378632]
-
fete tinere și frumoase și alta este Zgripțuroaica, o babă urâtă cu un singur dinte în față, cu nas coroiat și cu un neg mare negru pe vârful nasului din care ies trei fire de păr. Mai are ochi de bufniță, de fapt ea și are mereu o bufniță pe umeri. Zâna Bună face numai bine și toate vietățile bune sunt supușii ei cum ar fi iepurașii, veverițele, porumbeii, căprioarele, urșii, turturelele, berzele, și multe alte făpturi. Supușii zgripțuroaicei sunt animalele
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lica_ursulica_si_simina.html [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
o babă urâtă cu un singur dinte în față, cu nas coroiat și cu un neg mare negru pe vârful nasului din care ies trei fire de păr. Mai are ochi de bufniță, de fapt ea și are mereu o bufniță pe umeri. Zâna Bună face numai bine și toate vietățile bune sunt supușii ei cum ar fi iepurașii, veverițele, porumbeii, căprioarele, urșii, turturelele, berzele, și multe alte făpturi. Supușii zgripțuroaicei sunt animalele rele cum ar fi: șerpii, viperele, lupii, șobolanii
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lica_ursulica_si_simina.html [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
mai departe și, doar după câțiva pași, o întâlni pe vulpe. - Spune-mi, drăguță, ce sunt boabele de rouă? - Boabele de rouă sunt mărgelele cu care se împodobesc florile în așteptarea sărbătoririi răsăritului de soare. - Ba eu cred, spuse o bufniță aflată în apropiere, că boabele de rouă sunt lacrimile nopții pe care le șterge ciocârlia cu batista cântecului ei de dimineață! Ursulețul își notă repede răspunsurile, le mulțumi și plecă ceva mai vesel spre pârâu. Aici dădu nas în nas
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
copiat; veranda conacului, din care intri într-un antreu cu miros de istorie; acoperișul în stil brâncovenesc, cu lucarne mari, prin care ziua de afară pătrunde în podul imens, luminând păianjenii veacurilor, lăcașurile cenușii muncite cu greu de viespile veninoase, bufnițele orbecăinde aciuate de-a lungul anilor, care ies noaptea, înghețând împrejurul cu luminile reci ale ochilor imenși; iar din când în când o cucuvea cântă a reîntoarcere din moarte a vreunui apropiat al conacului, locatar al cimitirului din apropiere, care
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Toate Articolele Autorului Această toamnă amăruie, Cu gust de struguri și gutuie, Paradoxal, nici dulce nu e Și are-aromă de tămâie ... Copacii-și schimbă lent veșmântul, Tristele frunze-ating pământul, Le poartă-n zare, aprig, vântul, Suratele-și așteaptă rândul... O bufniță întârziată, Cu ochelari din pene, roată, Stă pe o cracă,-nfrigurată, Ascunsă-n haina-i demodată ... Cerul nostalgic se-nfioară, Apare luna, este seară ... Grăbit sosește-un tren în gară, Dar nimeni din tren nu coboară ... Pustiu e totul, parcă plânge
TOAMNĂ AMĂRUIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/xkebvaqfju_1412367984.html [Corola-blog/BlogPost/341143_a_342472]
-
ies după pradă Să colinde-n seara asta minunată, leru-i ler: O, ce veste minunată, Din Viflaem ni s-arată! Potop e-napoi și-nainte. Dar li-i gura arsă și li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler... Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric: Unde sunt cei care nu mai sunt? Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depărtare... Aici e totul negru și sărac: Barăcile
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465393389.html [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
precizarea timpului acțiunii: iulie 1909, a locului acțiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfinții Apostoli din București, și în primul rând, a portretului bătrânului Giurgiuveanu, a cărui vârstă rămâne incertă, zâmbind cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate, o apariție stranie, care la întrebarea nepotului: Aici șade d-l Constantin Giurgiuveanu?, răspunde: nu-nu-nu știu... nu stă nimeni aici, nu cunosc. La un joc de table și apoi la un joc de cărți, autorul face portretul și celorlalte
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o noapte de iarnă mi-a vorbit Dumnezeu. Era pretutindeni...în tot și în toate, În plâns de spital L-auzeam numai eu, Și-o bufniță hâdă ce cânta trist în noapte... Genunchii mi-ardeau încălzind gheața rece, Ce inima-mi frântă -nvăluise-n amurg, Îl vedeam printre paturi alene cum trece, Privind cu tristețe spre vieți ce se scurg... L-am privit fermecată, murmurând rugăciune, Am
DE VORBĂ CU DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1473251590.html [Corola-blog/BlogPost/375876_a_377205]
-
altuia nici atât, oricât de credincios i-ar fi! La al treilea cântat al cocoșului încălecară pe armăsarii lor și se pierdură pe drumeagul ce ducea spre pădure. Din când în când se auzea țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privea curioasă din tufișuri sau fâlfâia din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începu concertul de dimineață. Mergeau mai mult la întâmplare, orientându-se din instinct. Dar iată că norocul le surâse și norii se
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420818765.html [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
domnul Vasile Gliga le oferă în fiecare an câte un instrument. Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Valea Gurghiului și Direcția Silvică Mureș și-au arătat măiestria profesională printr-o bogată și originală expoziție de: trofee de cocoș de munte, bufniță, acvilă, vulpe, lup, trofee de cerb, căprioare, mistreț, urs, râs, scaune, mese din lemn sculptate, prin care au îmbinat utilul cu frumosul, vânătoarea cu prelucrarea lemnului, realismul cu fantezia. Scaunele și mesele au brațele și picioarele din coarne de cerb
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ani Lor, ce sărăci-vor țara și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas! Și să le tăiem elanul, ducând degetul
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1476600372.html [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
deasupra ei, dar câinele îi alungă și pe aceștia . În cele din urmă, zâna ajunse la castelul vrăjitorilor. Se prefăcu că este o fată sărmană care caută de lucru, așa că fu primită să îngrijească dihăniile ajutoare de vrăjitori. De la lilieci, bufnițe și până la pisici negre, în castel puteai găsi tot felul de lighioane pe care ea trebuia să le hrănească și să le curețe. Zâna, pe numele ei Nini-Noni, se purtă atât de frumos cu toate acele viețuitoare obișnuite cu răutatea
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463129889.html [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
această noapte, se speria Nini-Noni, nu mai am timp! Trebuie să mă duci cât mai repede în camera de vrăji a stăpânului tău. Toate lighioanele o însoțiră pe zână, dornice să o ajute fiecare în felul ei. Pisicile deschideau calea, bufnițele aprindeau felinarele, liliecii zburau în urma lor, gata să dea alarma dacă ar fi fost surprinși cumva de vrăjitori. Nini-Noni fu cât pe ce să izbucnească în plâns când îl gări pe Prințul-Polonic legat în lanțuri și înghesuit într-o oală
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463129889.html [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
gări pe Prințul-Polonic legat în lanțuri și înghesuit într-o oală sub care fusese deja făcut focul. Cu ajutorul animalelor reuși să îl scoată de acolo și să părăsească castelul, înainte ca vrăjitorii să se trezească că le-a fugit prada. Bufnițele îi apucară în gheare și în scoaseră prin Groapa cu Zmei pe tărâmul celălalt, în apropiere de Haba-Daba. - Luați-ne cu voi, se rugară jivinele vrăjitorilor, vrem să ducem o viață mai bună decât cea alături de vrăjitori. Cum bine știți
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463129889.html [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
și mari. Dar inima nu-i nicidecum ușoară, Când tu, în negură, din nou dispari. FÂȘIE Așterne vântu-n toamnă lungi fâșii, Peste a serii liniștită clipă, Doar îngerul mai bate din aripă, Când știe că e timpul să revii. Iar bufnițele nici măcar nu țipă, Se pierd și ele-n triste reverii Și taina nopții numai tu o știi, Dar n-o dezlegi, atunci când pleci în pripă. Când ceața este-atât de zdrențuită Și dimineața cade-nvinsă-n zori, Ne regăsim în zona cea
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1447698161.html [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
surprind uimitor de frumos prin formele statuilor mișcările trupului; mișcări pline de grație, mândrie și frumusețe. Trupurile frumoase ale femeilor și bărbaților au fost reprezentate cu mult interes, migală și dragoste de către sculptorii vremii. Admirăm statuia din bronz Atena cu bufnița (Bronze Athena with owl), din perioada 460-450 î.e.n. Atena ține o suliță în mâna stângă și din mâna sa dreaptă o bufniță se revoltă. Pe chipul fiicei lui Zeus și a lui Metis, protectoarea artelor frumoase, meșteșugurilor, literaturii, agriculturii, se
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
au fost reprezentate cu mult interes, migală și dragoste de către sculptorii vremii. Admirăm statuia din bronz Atena cu bufnița (Bronze Athena with owl), din perioada 460-450 î.e.n. Atena ține o suliță în mâna stângă și din mâna sa dreaptă o bufniță se revoltă. Pe chipul fiicei lui Zeus și a lui Metis, protectoarea artelor frumoase, meșteșugurilor, literaturii, agriculturii, se poate citi moștenirea forței tatălui și înțelepciunea mamei. Atena poate fi recunoscută prin coiful specific unui războinic: iar bufnița este simbolul înțelepciunii
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
sa dreaptă o bufniță se revoltă. Pe chipul fiicei lui Zeus și a lui Metis, protectoarea artelor frumoase, meșteșugurilor, literaturii, agriculturii, se poate citi moștenirea forței tatălui și înțelepciunea mamei. Atena poate fi recunoscută prin coiful specific unui războinic: iar bufnița este simbolul înțelepciunii - la greci. La alte popoare bufnița este simbolul morții. Se spune că statuia Atenei - luptătoarea - era atât de mare încât marinarii atenieni aflați departe pe mare puteau vedea coiful și lancea zeiței strălucind în lumina soarelui. Oricum
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
lui Zeus și a lui Metis, protectoarea artelor frumoase, meșteșugurilor, literaturii, agriculturii, se poate citi moștenirea forței tatălui și înțelepciunea mamei. Atena poate fi recunoscută prin coiful specific unui războinic: iar bufnița este simbolul înțelepciunii - la greci. La alte popoare bufnița este simbolul morții. Se spune că statuia Atenei - luptătoarea - era atât de mare încât marinarii atenieni aflați departe pe mare puteau vedea coiful și lancea zeiței strălucind în lumina soarelui. Oricum, relația dintre om și divinitate vădește umanismul sui-generis al
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
mai contează! Până și Terra pare împărțită în două. Sunt sigur că și în cazul victoriei lui Hillary la fel ar fi fost. Gura lumii... Dacă ar fi fost situația asta în România, mamă, se înroșeau ecranele! Ciuvică și verișoarele, bufnițele mov, făceau apoplexie. Între timp, piețele financiare ale lumii tresaltă. Aproape 50 de miliarde s-au dus pe apa Sâmbetei. Tinerii din California (Calexit!) și alte state protestează. Sunt și ceva vitrine sparte. Bine că nu au scos pistoalele. În timp ce
TABLETA DE WEEKEND (173): DONALD DEMOLATORUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1479103076.html [Corola-blog/BlogPost/368692_a_370021]
-
piatra vrăjitorului, pentru americani, să nu-i sperie de la intrare), un film perfect pentru escapismul pe care-l oferea, perfect pentru alungarea grijilor și fricilor cotidiene și scufundarea într-o lume stranie și copilăroasă, cu vrăji și castele magice, și bufnițe atotștiutoare, și țînci de unșpe ani care-și șterg mucii în fular în timp ce învață cum se pilotează o mătură sport. Între timp, s-au scurs zece ani (vreo șapte, în cărțile lui J.K. Rowling), țîncii mucoși au crescut, au dat
Despre Harry Potter şi Talismanele morţii II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18690_a_20015]
-
Felis silvestris, râsul - Lynx lynx, lupul - Canis lupus, iar dintre rozătoare: veverița - Sciurus vulgaris și șoarecele scurmător - Clethrionomys glareolus. Păsările cele mai frecvente din jurul Lacului Bălătău sunt reprezentate prin: șorecarul comun - Buteo buteo, corbul - Corvus corax, huhurezul mic - Strix aluco, bufnița - Bubo bubo, pițigoiul de brădet - Parus ater, pițigoiul de munte - P. montanus, forfecuța - Loxia curvirostra, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, gaița de munte - Nucifraga caryocatactes, aușel sprâncenat - Regulus ignicapillus, codobatura albă - Motacilla alba, codobatura de munte - M. cinerea, mierla de apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]