976 matches
-
cum mergeam în ziua de Crăciun în cete cu colinda, apoi cu hăitul la Anul Nou. Mergeam prin nămeți, fericiți... Culiță Agachi și Vitalie Gavrilă duceau prăjina cu colaci, Tudor Agă suna din clopoțel, Tolică Munteanu și Slavic Arseni cu buhaiul..., Victor Mocreac pocnea din harapnic, iar eu mergeam liber, eu îi dirijam, că numai eu cunoșteam hăitura cea mare cu Badea Vasile pe care mă învățase tata. El cunoștea multe hăituri... Am prins acele timpuri, când mergeau cu hăitul (uratul
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
ne-am ales proprii noștri călăi ) justiția cea oarbă mai prinde vreodoi derbedei, ( îi face scăpați pe băieții cei răi ) iar știrile șocante ne ține-n loc pe display, mai trece o capră, însă alaiul privește la noi, cum tragem buhaiul... așadar, adevăru-i undeva prin boscheți, în timp ce poporul așteaptă să-i crească bureți, deci... decembrie deja e în toi și sîntem mai plini de griji și nevoi, Crăciunul iar vine cu becuri colorate, dar nu mai condamnăm președinții la moarte, căci
DECEMBRIE DEJA E ÎN TOI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374984_a_376313]
-
cu Zmeul ca s-o salveze pe Ileana Cosânzeana. Dar mai ales, i-a povestit bunicul despre colinde. Cum colinda el de sărbători cu alți copii... Că a fost cu semănatul, cu Moș Ajunul. A fost și cu plugușorul, cu buhaiul, cu steaua, cu capra. Când a fost mic, mic, a fost și cu sorcova. -Cum colindați,bunicule? A învățat-o bunicul multe colinde. Și sorcova și plugușorul și « Steaua sus răsare ». Râdea cu hohote Floricica. O amuza când spunea bunicul
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
intensitate maximă și începea să plutească. Ochii-i străluceau, nările i se umflau, respirația i se oprea, fața îi înflorea, iar inimioara i se zbătea în coșul pieptului, ca o păsăruică-n colivie, speriată de o pisică. Cel puțin, huruitul buhaiului, a făcut-o să fugă după sobă. Când copiii au terminat de urat, bunicul i-a invitat în casă și a strigat-o : « Hai, Floricico, ieși de-acolo, să vezi buhaiul ! Este o biată cutie cu coadă. Din păr de
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
-n colivie, speriată de o pisică. Cel puțin, huruitul buhaiului, a făcut-o să fugă după sobă. Când copiii au terminat de urat, bunicul i-a invitat în casă și a strigat-o : « Hai, Floricico, ieși de-acolo, să vezi buhaiul ! Este o biată cutie cu coadă. Din păr de cal. » Degeaba...Nu voia să iasă din cotlonul ei, s-o pici cu ceară. A scos de-acolo doar câteva șuvițe de păr, printre care a strecurat luciul privirii sale iscoditoare
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
reculeg m-aștern iarăși pe hârtie. *** Rugă pentru Anul Nou Cel de Sus sper să-mi ajute pământeștile-ncercări să ritmez povești mai multe ca dar pentru sărbători. Dacă nu, nu-i ăsta baiul viața merge înainte și om asculta buhaiul zârnăind alte colinde. Acum scriu dar scriu pe roșul frunzelor ce ruginesc însă văd cum ies prin coșul casei fumuri ce-nnegresc zarea și o înfioară cu un negru ca de cioară ce-a vestit că norii cresc a ninsoare
REÎNVIERE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371991_a_373320]
-
neschimbată de la un an la altul. Dar nu pot să vă spun despre ceată dacă nu vă spun cum era alcătuită și ce avea fiecare de făcut. Cei mai mulți dintre noi aveam cai, doi dintre noi purtau bradul, doi erau cu buhaiul, doi-trei cu bici, doi cu plugul, iar ceilalți aveau acioi (a se vedea schema așezării băieților în dimineața pornirii la colindat, fig. nr.2). Cu ceata de băieți mai erau și lăutarii, care însă nu făceau parte din ceată. Ei
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cuvine / Pentru anul care vine / Holde mari / Cu bobul des / Și pe creste / Și pe șes! Am vorbit și despre boii, care trăgeau plugul de fier: MV.: Erau aleși boii cei mai frumoși, dar și cei mai Fig. nr.3. Buhaiul desenat de bătrân rezistenți. La gât li se puneau cănăfei roșii, albaștri și alte culori; predominanți erau cei de culoare roșie: La urechi cu cănăfei / Și la bot mustăți vreo trei . Se opri și mă privi lung, după care mă
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
faete de diferite culori, dar predominantă era culoarea roșie. Biciul mi l-a descris astfel: era împletit în șapte, având o lungime de 6-7 metri. Când pocneai cu el, despicai piatra, nu alta. Tunet, noi nu ne jucam cu datina. Buhaiul (fig.nr.3), alcătuit dintr-o putinică, chiostec, avea capacul din piele tăbăcită de vițel. R: Despre buhai ce îmi puteți spune? M.V.: Aaa, scotea un sunet atât de frumos. Ne chinuiam mult la construcția lui pentru a îl face
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
șapte, având o lungime de 6-7 metri. Când pocneai cu el, despicai piatra, nu alta. Tunet, noi nu ne jucam cu datina. Buhaiul (fig.nr.3), alcătuit dintr-o putinică, chiostec, avea capacul din piele tăbăcită de vițel. R: Despre buhai ce îmi puteți spune? M.V.: Aaa, scotea un sunet atât de frumos. Ne chinuiam mult la construcția lui pentru a îl face să scoată sunetele cât mai frumoase, nu dintr-alea dogite și supărătoare la ureche, cum mai aud în
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cânta și pocnea din bici și ura cu mult foc. Bucurie mare. După spusele bătrânului pregătirile colindului începeau cu una-două săptămâni înainte de sărbătoare. Atunci se puneau toate la cale. Formarea cetei de băieți, împletirea bicelor, alegerea boilor și cailor, construcția buhaiului. Toate acestea se adunau în casa celui care era desemnat vătaf. Cutia în care se strângeau banii dăruiți de cei colindați era de diferite culori, în general culorile curcubeului. În ziua plugușorului se întâlneau dis-de-dimineață și porneau să colinde din
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
sărbătoresc: fluierul, chitara, muzicuța etc. Dacă din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite, sunt mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea, au constatat că în zonele Munteniei de Vest, Olteniei și aproape în toată Transilvania, (după cercetările de teren întreprinse în anul 1885, de către renumitul folclorist român, Gh. Dem
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea, au constatat că în zonele Munteniei de Vest, Olteniei și aproape în toată Transilvania, (după cercetările de teren întreprinse în anul 1885, de către renumitul folclorist român, Gh. Dem. Teodorescu, buhaiul exista, numai în partea de peste Milcov, și doar de câțiva ani s-a importat și dincoace (adică înspre centrul Valahiei). De subliniat este faptul că atunci când își face apariția acest instrument, creat într-un timp când colindul se cerea să
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
la oraș în șemineu, cu scenele în care eroul principal este Moș Crăciun sau ieslea cu pruncul Iisus, am adăugat elemente specifice nouă, colindătorii înotând prin nămeți cu traista de gât, cu steaua, cu capra, cu plugușorul, cu Vasilca, cu buhaiul, cu sorcova. Dar unde mai punem abundența de mâncăruri cu gust și arome atât de românești, că și acum scriind, parcă îmi vine să mă salt în scaun! Dar colindele... frumoase și de tot felul rasună prin lumea largă, dar
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
șef - Ing. Ionel MARIN (in foto) Membri de onoare:- Acad. VALERIU D. COTEA, membru titular al Academiei Române; - Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte;- Ing. GHEORGHE A STROIA, membru corespondent ARA. Colectivul redacțional: Dumitru Buhai; Nicolae Lupu; Katia Nanu; Lucian Gruia; Marin Mihai (Spania); Ilarion Boca; Năstase Marin. ***** A APARUT REVISTA BOGDANIA - NR. 1 - MAI 2013 O nouă pagină de literatură și cultură vrânceană de calitate a văzut lumina tiparului: REVISTA BOGDANIA - NR. 1 - MAI
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
creației literar-artistice și valorilor culturii românești, în interiorul țării și în diaspora românească. Revista este coordonată de un valoros colectiv redacțional, format din scriitori, critici literari, poeți, eseiști, epigramiști de certă valoare, printre care: Lucian Gruia, Katia Nanu, Năstase Marin, Dumitru Buhai, Octavian Lupu, Ilarion Boca. Membrii de onoare ai colectivului redacțional ai revistei sunt: : acad. Valeriu D. Cotea și reputații scriitori, membri ai Academiei Româno-Americane de Arte și Științe - prof. Cristian Petru Bălan (membru USR) și Gheorghe A. Stroia (membru al
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
C.P.Bălan, Năstase Marin, Speranța Miron, Anthonia Amatti, Angela Ribinciuc, Radu Borcea, Gheorghe A. Stroia, Valeria Tăicuțu, Adina Sorohan, Prof. Ionică Sava, Mihai Marin(Spania),Valentin Muscă, George Petrovai, Mihaela Beșleagă, Ionel Necula, Constanța Cornilă, Dionisie Duma, Vali Buzărnescu, D-tru Buhai și alții. Am fost publicat în revistele literare: ▪ Viața de pretutindeni - Arad. ▪ Provincia Corvina - Hunedoara. ▪ Oglinda literară - Focșani. ▪ Tecuciul Cultural - Tecuci. ▪ Dunărea de Jos - Galați. ▪ Climate literare - Ploiești. Salonul Literar- Odobești În publicații ale A.R.P.(Asociația Română pentru Patrimoniu-în
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu ,,Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. ,,O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de ,,Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-au schimbat. Tineri se-
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
este Complexul Piscicol Dumbrăvița Brașov, care se întinde pe o suprafață de 413,5 hectare și este habitatul unui impresionant număr de specii de păsări, care cuibăresc aici sau poposesc în migrație, unele fiind de interes comunitar cum ar fi: buhaiul de baltă, stârcul roșu, barza neagră, cârstelul de câmp, cresteții și altele? Sedimentele depuse în zonele umede preiau o parte din substanțele toxice transportate de apă și reduc cantitatea de poluanți care pot ajunge în sistemele hidrologice din aval? Bacteriile
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus la cale să mergi cu uratul. Ultimele pregătiri: trăistuța pentru colăcei, buzunarul de la haină În care vei pune banii, borșul pentru buhai, pocnitorile cu capse, iar eu repet la muzicuță un cântec pe care-l știu și acum. Eram tare „metodici” În proiectarea acțiunii: Împărțeam satul pe „zone”, Începeam cu cele mai „avantajoase”, cu rude și oameni cu dare de mână, iar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de diferite animale sau insecte dăunătoare (prin ungeri cu substanțe benefice, fixarea de plante protectoare, trecerea prin foc, fumigațiile, stropirea cu apă sfințită și alte operațiuni magice), gonirea spiritelor rele (de obicei, prin zgomotele produse de clopote, pocnitul din bice, buhaiul etc.) sau sporirea fertilității pământului (astfel, obiceiul „Încurării” cailor aducea În prim-plan, prin cursele de călărie printre ogoare, puterea magică a unui animal cu o bogată mitologie pozitivă - M. Coman, 1983, 1986, 1995). Jucatul cetei sacre (colindători, călușari, drăgaice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
e acoperit de nori - n. A.O.], boii, fiindcă li-e greu, mai slobod din apa ce o cară în buți mari, și atunci zicem că plouă” (9, p. 55). Norul negru, de grindină, este „în chip de bou” sau „de buhai” (taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp. 144-145). De asemenea, în popor, la negură („norul lăsat pe pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cefe sprijinite în cintra cerurilor goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele boaite / Bălțate, negre ori țintate, / Se îmbulzesc și suflă-nspăimântate / Ca la vederea unei haite... Se-mpung, se-ncalecă, se iau în coarne, / Zăplazurile zării stând
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]