292 matches
-
a Răsăritului". Basarabean, din ținutul Orheiului, după 23 august 1944 se afla refugiat în România împreună cu familia. Hăituiți pentru a fi predați sovieticilor conform armistițiului, reușesc să rămînă în Țară. În ianuarie 1949, tatăl, învățătorul Goma împreună cu alții din satul Buia vor fi arestați pentru o grenadă aruncată de alții (poate o provocare) în geamul școlii. După absolvirea, în 1959, la Făgăraș, a liceului, dă examen de admitere și reușește la Universitatea din București. În 1956, după izbucnirea revoluției maghiare, lecturează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
str. M Viteazu, nr. 21 țel. 069 420144 069233141 BARBU MIRELA MARIA Mediaș, str. Aurel Vlaicu, nr. 68 țel. 069/823776 CĂLIN CONSTANTĂ COCUȚA Sibiu, str. Birsei, nr. 5, bl. 38/53 țel. 093/724916 CANDIN MARIA LILIANA Sibiu, Aleea Buia, nr. 1, ap. 17 țel. 445662 CARATUS IOAN Sibiu, str. Al Ioan Cuza, nr. 6 444479 CHIOREAN CAMELIA Sibiu, str. Rusciorului, nr. 15, județul Sibiu țel. 069 222088 01 3123962 CICEU DORIN ALIN Sibiu, str. Rahovei, bl. 55, ap. 38
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
te rii“, „hra nă“, „slugi“, casă; în acest mod un soț își mani fes tă grija față de familie și își arată „dra gos tea“ față de soție. În schimb, soția trebuie să „chi ver ni seas că“ ceea ce primește, con tri buind la bunăstarea familiei, „să-și cunoască soțul de bărbat și stăpân“, adică să-i fie supusă și fi delă. Com por ta men tul afectiv al femeii măritate se rezumă la trei ipos ta ze ale acele iași ce rin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dacă soția dovedește cu probe indiscutabi e că „vrăj mă șia și răutatea“ se repetă și sunt cauza toa re de moarte. Cei doi termeni definesc o conduită des întâlnită și invoca tă ca motiv de divorț. Ea se atri buie bărbatului, atunci când acesta își bate soția des, fără vină, și folosește ca in stru ment de aplicare a pedepsei to iagul. Dacă bătaia este aplicată „cu palma sau cu pumnul“, nu se consideră vrăjmășie, oricât de des ar fi aplicată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
risipa și hoția acestora. bărbatul își construiește propria imagine despre sine și despre îndatoririle sale în noul menaj. El consideră că trebuie să mun ceas că și să aducă totul în casă, sarcina chiverniselii menajului revenindu-i femeii. Ea tre buie să asigu re hra na cotidiană, să aibă grijă ca soțul și copiii să primeas că cămăși curate și cârpite la timp, să aducă apă, să între țină focul. În plus, ea trebuie să se arate supusă, să nu-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri gă în gura mare în casă, în curte, în uliță, la cârciumă, în auzul tuturor. Iată părerea preotului despre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
viața acesteia. El are, totodată, misiunea de a integra cuplul în rețeaua de sociabilitate a mahalalei, dar aceasta nu se va transforma în solidaritate decât după un anumit timp. Încrederea se câștigă, ea nu se acordă oricui, iar soții tre buie să do vedească că o merită. Un joc de zile și săptămâni se țese întrecei doi actori, cu plul și vecinătatea, prinși în dansul sociabilității. Construirea unui caz se face și prin intermediul mărturii lor. Narațiunea avansează puțin câte puțin fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
me ile își justifică în acest sens alege rile, în timp ce soții măr tu ri sesc că au plecat pentru o perioadă lungă fără să lase de hrană familiei. Lu ând în seamă aceste ar gu mente, părinții clerici le atri buie o parte din vina păcatului, admi țând ta cit nece si ta tea unor astfel de ra por turi ili ci te, provocate în mare parte de sărăcie, și si lin du-i pe soți să treacă peste ne cinstea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cet te respon sa bi li té“*. De aceea, bărbații pretind o con dui tă morală rigu roa să din partea femeilor, dar pe care nu și-o impun. J. Pitt-Ri vers consideră drept cauză a acestei situații statutul social atri buit fiecărui sex și rolului economic pe care soții îl au în interiorul me na ju lui. Obli gat să facă față „lup tei pentru existență“, un bărbat nu-și poate asuma o „conștiință morală prea de li ca tă“. Cine sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prindere“ să fie iertată, promițând că va fi supusă. La un asemenea angajament „au intrat chezașă Ancuța, mătușă-sa, că va păzi prinderea și mă va asculta și va fi supusă mie ca unui bărbat“, de clară soțul mulțumit. Tre buie pre ci zat încă o dată că solicitările vin din partea clasei de jos a societății, că bătaia se aplică numai acestora. La nivelul clasei boierești rămâne doar mănăstirea ca formă de pedeapsă și pentru boieri, și pentru boieroaice. sentința Arbitrajul și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar. Ca și viața. Ca și vinul. După ce te ai dezmierdat cu el și ai ajuns în cerul al șaptelea, te faci clei și cazi plăci ntă. Tre buie să le rabzi și pe acestea. Nu ai ce face, așa-i viața. A doua zi, când ești cu mintea beteagă, e bun curechiu murat și mai ales multă-multă moare. Ai moare?” “Am.” “Atuncea bea moare, d rege-te și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bolnavilor de cancer 121 rezultate din personalitatea sa, mediul de proveniență, gradul de cultură și erudiție, „resursele” religioase și nu În ultimul rând, din gradul său de a‑și „intelectualiza” Întreaga sufe‑ rință. Atunci când abordează o persoană bolnavă, preotul tre‑ buie să fie atent la faza În care aceasta ar putea fi Încadrată, iar răspunsurile sale să fie adaptate acestor stări. Persoanele care percep pe Dumnezeu ca pe o forță de susținere și de ghidare În viețile lor au tendința de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pozitiv al suferinței În viața noastră 181 - Durerea perfecționează caracterul : omul care a trecut prin durere devine mai Înțelept și mai modest ; durerea disciplinează, adâncește și umple conștiința de Înțelep‑ ciune și blândețe ; - Durerea lărgește sfera simpatiei umane, pentru că tre‑ buie să fi suferit tu Însuți ca să Înțelegi suferința aproa‑ pelui ; - Durerea este aceea care valorifică bucuria ; aprecierea bucuriei o putem face mai bine dacă o comparăm cu momentele de suferință ; - Din conștiința dureroasă a unei lipse se aprinde scânteia invenției
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
evident, În special dacă ținem cont de faptul că unele suluri erau de dimen siuni considerabile: unul dintre cele mai lungi suluri care au supraviețuit (P. Oxy. 843) conținea, În stadiul său complet, Întregul Symposion al lui Platon, care tre buie să fi măsurat cca 6,70 m. Un alt inconvenient era reprezentat de materialul puțin rezistent și de stri căciunile care apăreau de aici. Nu este greu de imaginat că un cititor antic, fiind pus În situația de a verifica
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
se producă. În orice caz, experiența ne Învață că diverse tipuri de greșeli apar cu o frecvență diversă și, În consecință, au grade diferite de probabilitate În cazurile Îndoielnice. Lipsesc Însă, În general, standardele pentru a judeca ce greșeli tre buie să fie considerate probabile În cazurile individuale. Colecțiile de greșeli comune care au fost făcute pînă acum dau numai niște exemple de tipuri specifice de greșeli, pe care nimeni nu le-a negat vreodată. Ele nu oferă un tablou al
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
și transpoziții de versuri: de pildă, copistul a sărit un vers și Își dă seama abia după ce a terminat de scris toată pagina; atunci, cu sigla h.d. (hic deest) sau cu vreo altă siglă similară, indică locul În care tre buie adăugat: numai că uneori sigla este trecută cu vederea și de aici apar deteriorări (corruptelae). SÎnt frecvente omisiunile de litere din corpul unui cuvînt. Uneori omisiunea se produce deoarece copistul sare de la o literă sau de la o silabă la alta
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Cartea există prin me dierea profesorului, ea trăiește prin vocea lui. În două momente fundamentale ale didacticii universitare, lecția și disputa, studenții Învață prin intermediul ascul tării. În lecție, profesorul citește textul mai Înainte de a-l comenta; În dispută, textul tre buie să fie deja total pre zent În memoria celor care PĂSTRAREA TEXTELOR 125 intervin, pentru a putea să-și sprijine argumentarea pe autoritatea lui. Dacă pentru studiul individual studenții au mare nevoie de pagina scrisă (și de aceea epoca despre
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
realizată imediat executarea ordinului, în caz contrar operațiunea este anulată. Un ordin de „îndeplinire la limită” este executat numai atunci când prețul atinge un anumit nivel definit ca „preț limită”. Ordinele limită, ce vizează timpul, de natura „limită la timp”, tre- buie realizate în perioada de timp stabilită, în cadrul sesiunii de negocieri. Dacă ordinul nu a fost realizat în această perioadă, se va anula în mod automat. Ordinul „ordin limită la ...”, se referă la executarea unei tranzacții cu titluri de mărfuri, la
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
oftat adânc și greu 5. motive literare: stelele, munții, marea, urșii, somnul, luna etc. 6. Figură de construcție supralicitată de simboliști, repetiția are în poezia dată conse cințe multiple. La nivel fonetic, această figură a insistenței are efect eufonic, contri buind la muzicalitatea versurilor. La nivelul sintaxei poetice, repetarea unor sintagme (La Polul Nord, la Polul Sud // Când dintre munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care le împărtășește cu L. În acest caz, cum mai poate exista certitudinea accesului la esență lui K, când am acces doar la trăsăturile accidentale pe care K și L le im partasesc? Claude Panaccio consideră că similitudo ar tre bui înțeles că reprezentare care implică un soi de izomorfism, oricât de abstract, dar că, în nici un caz, nu ar trebui înțeles că asimilare sau împărtășire a unei forme. Cu toate că utilizarea termenului similitudo, si nu a celui de identitas, pare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
l'aiuole, susurrando al vento / i viali odorati, ed i cipressi / là nella selva; (vv. 14-17) Viene îl vento recando îl suon dell'ora / dalla torre del borgo. Era conforto / questo suon, mi rimembra, alle mie notti, / quando fanciullo, nella buia stanza, / per assidui terrori io vigilava, / sospirando îl mattin. (vv. 50-55) În queste sale antiche, / al chiaror delle nevi, intorno a queste / ampie finestre sibilando al vento, / rimbombaro i sollazzi e le festose / mie voci al tempo che l'acerbo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
afirmă Gaston Bachelard în L'intuition de l'instant, Ed. Gonthier, Paris, 1973, p. 52. 323 Viene îl vento recando îl suon dell'ora / Dalla torre del borgo. Era conforto / Questo suon, mi rimembra, alle mie notti, / Quando fanciullo, nella buia stanza, / Per assidui terrori io vigilava, / Sospirando îl mattin. Qui non è cosa / Ch'io vegga o senta, onde un'immagin dentro / Non torni, e un dolce rimembrar non sorga. (Le Ricordanze). 324 Mi richiama talvolta la tua voce / e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu este un paradis închis, rememorat ca atare. Ea este, pentru scriitorul matur, o sarcină de îndeplinit, o chemare la care tre buie să se răspundă; la fel, Berlinul începutului de secol nu este pentru Benjamin un ideal, un oraș alternativ în raport cu cel al realității sumbre din anii ’30, ci același oraș, „venit în fire“, privit dincolo de reprezentările sale dominante, ocupat de spirite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
te supune unor încercări menite săți do vedească ție și celorlalți că ai devenit altcineva, un individ superior, ca el. Elementul psihic care trebuie să suporte cele mai profunde schimbări este memoria. Iar ca să ții minte că ești altcineva, tre buie să trăiești cu intensitate un anumit eveniment, care de multe ori s-a dovedit eficient în măsura în care era umilitor. Cea mai gravă problemă psihologică legată de umilință este repetarea ei. Umilința menită să te inițieze nu se poate repeta. În schimb
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să-i transforme în parteneri viabili. Un bărbat lipsit de această experiență va ajunge să fie desconsiderat tocmai de către femeia lui. În concluzie, e bine sau nu? E bine să poți avea un singur partener toată viața; dar aceasta tre buie să fie o alegere făcută în cunoștință de cauză. Iar pentru a alege în cunoștință de cauză, ai nevoie de mai mulți parteneri... Important este să nu ți se pară că ești forțată să rămâi cu cineva cât vei trăi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]