205 matches
-
să mergem? îi răspundeam. Lasă că o să treacă." 30 În timp ce-mi curățăm pușca în curtea Martei, am atins din greșeală trăgaciul și, în aceeași clipă, am simțit o durere ascuțită în palma dreaptă. Marta a scos un țipăt. Buimăcit de durere și de spaimă, i-am strigat să tacă și i-am cerut un prosop cu care să-mi înfășor mâna care sângera. Am vrut s-o pornesc apoi spre azil, dar m-am temut să nu pierd sânge
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mână înmănușată arătă spre mobila ponosită din birou, podelele strâmbe, decorațiile de hârtie creponată care tot mai atârnau de tavan de pe vremea când I.J. Reilly era însărcinat cu registrele, spre domnul Zalatimo care lovea cu piciorul în coșul de hârtii, buimăcit de „ordinea alfabetică“. Trist, foarte trist! O întreprindere gata să se ducă de râpă, tineri idealiști nefericiți pretându-se la falsuri ca să se răzbune. — Plecați o dată de aici, se răsti la ei domnișoara Trixie, bătând cu palma în birou. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să mergem? îi răspundeam. Lasă că o să treacă”. 30 În timp ce-mi curățam pușca în curtea Martei, am atins din greșeală trăgaciul și, în aceeași clipă, am simțit o durere ascuțită în palma dreaptă. Marta a scos un țipăt. Buimăcit de durere și de spaimă, i-am strigat să tacă și i-am cerut un prosop cu care să-mi înfășor mâna care sângera. Am vrut s-o pornesc apoi spre azil, dar m-am temut să nu pierd sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
bunului-simț public”. Caracterul publicitar al mișcării e subliniat cu o maliție abia perceptibilă: „«Dada» însă avea un scop și l-a ajuns scandalul și un renume intercontinental, cu orice preț. A izbutit să se strămute din Zürichul cu locuitori lesne buimăciți în Parisul ager la minte, în Parisul care totuși s-a alarmat”, iar „mistificarea” cu răsunet internațional este „capitalizată” în beneficiu românesc: „Maestrul e un june bucureștean care și-a lansat școala și pseudonimul la Zürich, în timpul războiului. Pseudonimul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că-i mai bine să-l lăsăm să plece unde-i place. Gaston stătea în prag cu sacul în mână. Membrii familiei erau prezenți să-și ia rămas-bun. Totul s-a petrecut atât de repede și de neașteptat, încât Mă-chan, buimăcită cu totul, a uitat să se încalțe. Stătea și-l privea încremenită. Gaston i-a făcut cu mâna și lui Mă-chan. — Mă-chan, la revedere! Mulțumesc. Gata-gata să plângă, le mulțumi tuturor, pe rând. — La revedere, Gas. Vezi să te-ntorci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
o păpușă de porțelan: micuță, durdulie, cu ochii albaștri ușor tiviți cu negru, cu fața albă și buzele foarte roșii. S-a așezat în trăsură cu satisfacția de a se ști frumoasă. Zogru a privit-o cu ochii lui Pampu, buimăciți de somn, și și-a adus brusc aminte de ea. El și Ioniță au urcat în coada trăsurii, iar Iscru s-a așezat cu vizitiul, pe capră. Bagajele erau bine fixate, unele în trăsură, altele în coșul mare din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
arbitrar pe două segmente de viață consecutive - avea să apară abia câțiva ani mai târziu, când societatea a devenit conștientă de generalizarea divorțului. Oricum, această schemă ambiguă a putut constitui timp de câțiva ani, pentru niște fete destul de naive și buimăcite de rapiditatea transformărilor care se petreceau În jurul lor, un model de viață credibil, pe care-au Încercat să-l adopte cu bună credință. Pentru Annabelle, situația era foarte diferită. Seara, Înainte de a adormi, se gândea la Michel; se bucura să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în Londra m-a dat complet peste cap. Orașul nu e deloc cum mi-l aminteam. Nu-mi vine să cred cât e de murdar. Cât de agitat. În după-masa asta, când am ajuns în gara Paddington, am fost aproape buimăcită de mulțimile de navetiști ce se agitau ca un furnicar prin holul gării. Am simțit în nări mirosurile care-ți mută nasul. Am văzut mizeria. Lucruri pe care nici măcar nu le remarcam înainte. Oare cum de nu le vedeam niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
meleagurile unora care nu țin nici de Tatăl, dar care nici nu se ridică Împotriva lui. N-a fost vorba decât de Tatăl, pentru că În rest, și ei, și noi, vorbeam cu vorbe din astea, așa cum Îți vorbesc ție. Mă buimăcise de tot. De când lăsaseră ei vorba de-o parte și se certau pentru Tatăl? Și când se luptaseră unii cu alții, fără ca N’jamo să fi auzit de asemenea Înfruntare? Cât de multe lucruri de petrecuseră așa, fără a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ferindu-se În ultima clipă. N-a mai avut ce să facă Însă când, profitând de saltul lui, m-am și repezit peste el, izbindu-l cu capul În osul obrazului - crrrrrc! - și trântindu-l la pământ. Era atât de buimăcit Încât nu mai făcu nimic când m-am urcat călare pe el - atunci am dat peste o piatră de mână ascuțită și mi s-a părut că lucrurile se potriviseră prea bine parcă. I-am proptit piatra cu ascuțișul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
felurită, strânsă ca la copcă, tăcută. Cam la fel de tăcută precum somnul primejdios, din care se dezîmplîntase și care îl înnodase la limbă și pe el. Și, într-adevăr, atunci, pe la ora 14,25, cum ședeau și se uitau localnicii, mai buimăciți unii la alții, (neștiind nici măcar de ce se uitau, fiindcă, de văzut, se mai văzuseră), taman atunci pavajul din pietre lustruite și lăcuite de râu întins sub tălpile lor, o dată se bulbucă și se cutremură. Dar nu îndeajuns de înspăimîntător. Sau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
glasul soră-si, Ilona comentând singură, cu voce tare să îl anunțe că a sosit acasă: - El cum mă scula când eram mai mici, cu toate că eu vroiam să dorm! Pătrunde în cameră vijelios și îl îmbrățișează. Este încă buimăcit de somn însă își revine repede: - Hai că pun să spăl! ai niște haine împuțite, nu știu ce fată ar merge cu tine! Cei doi frați nu s-au văzut de mult și se tachinează în continuare. - Păi, prezintă-mă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și a creaturilor, e musai să înțeleagă rațiunile veritabile ale unei relații pe care Dumnezeu, probabil, poate să o evite. Se lasă pradă unor speculații, cuprins de o mulțime de ipoteze. Îndoielile asupra naturii devin tot mai stăruitoare și-l buimăcesc. Atunci când aceste crize deveneau insuportabile, cobora în grădină, stătea de vorbă cu confrații sortiți să trudeasca și îi întreba dacă putea să le dea o mână de ajutor. Mânuia sapa cu furia dezlănțuită a unui diavol, desțelenea pământul lăsându-se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lumină care ar putea să intre sau să iasă din cameră. De data asta însă admisese că îndemânarea de a trage draperiile, îndelung exersată, își avea rostul ei. „A intrat cineva în casă !“, șoptise, când săriseră amândoi în capul oaselor, buimăciți de zgomotul de geamuri sparte. Le trebuise ceva timp să înțeleagă ce se întâmplase, după ce găsiseră piatra. Rada desfăcu sfoara și netezi hârtia pe masă. — ăsta e altfel de sânge, îi spuse lui Petru Avădanei, care nu înțelegea rostul hârtiei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trâmbițele să sune și tunurile să bubuie, unde n-au început vitele a rage, a zbiera și a alerga mieii înspre oi și vițeii înspre vaci, de credeai că-i sfârșitul lumii, nu altceva. Turcii, văzând una ca asta, se buimăcesc de tot; nu știau încotro să deie și ce să facă. Dar când văzură pilcurile de oaste că se apropie, îi cuprinse o spaimă strașnică și, de frica celor ce se petreceau, gândeau că tot ce aud și văd îi
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
fila cu pricina. Să-i ascultăm în liniște doina... „De o bună bucată de vreme, românul nu se mai miră de nimic. Mai vulnerabil ca oricând, el nu mai simte durerea, a devenit imun. Imun chiar și la viață. Apatic, buimăcit de loviturile, una după alta primite, cu trup și suflet tumefiat, perplex, abulic, nu mai are puterea nici să strige la cei din jur după ajutor. Și dacă ar striga, cine l-ar auzi? Și dacă l-ar auzi, cine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
luă lampa ceea veche de metal înnegrit și încerca s-o pună între mâinile omului ei. Femeia parcă nu mai avea astâmpăr, făcea mișcări dezordonate, își plesnea fruntea, se lăsa pe vine în fața băncii și imediat ridicându-se, uitându-se buimăcită prin încăpere. Deodată se repezi la bătrânul cu care venise și care acum ronțăia un măr scos de cine știe unde. Îl zgâlțâi așa de tare și neașteptat încât bătrânul uită să mai înghită bucata de măr mușcată și căscă niște ochi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de sarcini. Poate că problema este mult mai aproape de dumneavoastră decât bănuiți. Când Sandy și-a informat șeful că își terminase treaba și că nu mai avea absolut nimic de făcut, se putea spune că omul era deopotrivă șocat și buimăcit de anunțul ei. Tăcerea acestuia a sunat ca un avertisment. Din fericire, șeful i-a cerut timp pentru a se gândi la comentariile ei și i-a promis că va reveni curând cu un răspuns. Ea s-a retras cu
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
în plan politic (prin sloganul transparenței) și economic (reconstrucția). În trei ani, acele reforme s-au transformat în revoluțiile specifice ale anului 1989 din țările socialiste est-europene și din cele social-democrate vest-europene. (11, c) Printre "beneficiari" au fost și românii, buimăciți de viața extrem de dură asigurată de guvernanții obedienți Ceaușeștilor deosebit de abili în șireteniile lor. Cam tot atunci s-au retras din Afganistan și armatele sovietice neputincioase în fața dârzeniei soldaților și a populației afgane. Deoarece mai multe republici sovietice și-au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
semnarea păcii de la București. Demisia sa din șefia Partidului Liberal, demisie dată în ziua de 17 iulie (demisie ținută câtva timp în suspensie și apoi retrasă) a fost pasul pregătitor pentru cele două mari reforme, cu care era hotărât să buimăcească lumea după încheierea păcii. Ionel avusese o mare decepție cu intrarea noastră în război: Take Ionescu se angajase față de dânsul să formeze în momentul pasului definitiv un guvern național și să-și dea demisia în cazul în care n-ar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Nu era nici supărat, nici furios, pur și simplu îmi cerea să iau mâna de pe el. Am înlemnit alături, în timp ce el și-a lăsat capul în jos liniștit și a continuat să pască. Am încercat din nou și mintea mea buimăcită de angoasa câmpiei s-a limpezit ca și când s-ar fi făcut lumină. Am strigat să-mi aud propriul glas, i-am legat, am încălicat și de astă dată cumințenia și sforăiturile lor de cai m-au liniștit cu totul, am
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fotoliu. Se ghemuise, frântă, pe pervaz, rezemată în coate. Auzi, după multă vreme, ușa deschizându-se. Nu se clinti, n- aveau decât s-o târască unde vor. Ușa se închise, nimeni n-o striga. „Așteaptă să mă întorc speriată sau buimăcită spre dânsul. Să-mi poată zâmbi cu înțelegere. A făcut, probabil, un duș, și-a revenit. Avea tot timpul. A trecut mai mult de o oră de când a plecat.“ Dar nu se auzea, nici acum, vreo mișcare. „Au deschis doar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nestăpânită. ― Rodovica a umplut orașul c-ai sosit azi-noapte, ciripi ea, apropiindu-se. Te-am așteptat să vii, dar am pierdut răbdarea și iată-mă! Vorbea tot ungurește și cu atâta plăcere, că buzele-i puțin cărnoase tremurau. Apostol era buimăcit auzind-o, se silea să zâmbească și se feri să strângă mâna mică întinsă spre el. Peste o clipă însă îi apucă degetele cu o mișcare mașinală și răspunse de asemenea ungurește: ― O, domnișoară... nici nu mă așteptam să... Iartă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Apoi, cu o iuțeală fulgerătoare, îi repezi un pumn îngrozitor în gură, șoptind ca ieșit din minți: ― Tu?... Tu?... Mișelule!... Mișe... Notarul se clătină ca și cum I-ar fi trăsnit din senin. Lovitura a fost atât de neașteptată, că l-a buimăcit cu desăvârșire. Barba i se însîngeră din buza plesnită. O secundă rămase cu ochii holbați la Apostol și cu gura căscată. ― Ieși, mișe... ieși! gâfâi Bologa, uitîndu-se împrejur după ceva. Glasul înfundat deșteptă pe Pălăgieșu din aiureală și-l făcu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se apropie!... Aici orice sinceritate întîmpină numai gloanțe. Astfel lașitatea mea e o armă de luptă și de rezistență... Trebuie să rezistăm până când va răsări soarele nostru, trebuie să rezistăm și să trăim dacă vrem să răsară soarele! Bologa se buimăci de ura ce ardea cu flacără în ochii locotenentului și zise cu tristețe: ― N-ai să fii fericit niciodată, Gross, din pricina urii tale! ― Nici n-am nevoie de fericire... cel mult de răzbunare! Fericirea e pavăza lașității, pe când răzbunarea... ― E
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]