214 matches
-
de prințul Mâșkin, ultimul din neamul său! zbieră Ferdâșcenko. — Ura! strigă Lebedev cu vocea lui răgușită, de om beat. — Și eu care adineaori l-am împrumutat pe sărmanul de el cu douăzeci și cinci de ruble, ha-ha-ha! Curată fantasmagorie! spuse generalul, aproape buimăcit de mirare. Ei, felicitări, felicitări! Și, ridicându-se, se duse la prinț și-l îmbrățișă. După el, și ceilalți începură să se ridice, înghesuindu-se în jurul prințului. Chiar și cei retrași îndărătul draperiei începură să-și facă apariția în salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dându-și seama că s-a purtat nasol. Se smiorcăie puțin că e singură acu când vine Crăciunul. Asta-i problema ei. Tresă mă car la doctor. Am programare. Conduc prin oraș. Puțoii ăștia au schimbat sensurile unice să te buimăcească și mai dihai. Să Încerci să traversezi orașu dintr-o parten alta cu toată zăpada asta de pe jos io bătaie de joc, băga-mi-aș. Dacarfi după mine aș elimina toate autobuzele astea șaș ciopârți toate grădinile, aș face câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
plinreun soi de țicnit și pot să spude Însuflețire și entuziasm. Făcea aceleașincât poponari ca tine pot vinde lucruri ca și tine dar oamenii pe rahatu’ de linie. Amintește-ți de reacționau diferit. Indulgenți față și lăsându-l pe idiotul buimăcit de el, enervați de tine. Acasă și la Deși uneori, când Îțică n-o să mai dorm deloc până când se face păstrai stăpânirea de sine, păreai să ajungi jegul și mizeria și jocurile. să fii tratat și tu cam ca Stevie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nestăpânită. ― Rodovica a umplut orașul c-ai sosit azi-noapte, ciripi ea, apropiindu-se. Te-am așteptat să vii, dar am pierdut răbdarea și iată-mă! Vorbea tot ungurește și cu atâta plăcere, că buzele-i puțin cărnoase tremurau. Apostol era buimăcit auzind-o, se silea să zâmbească și se feri să strângă mâna mică întinsă spre el. Peste o clipă însă îi apucă degetele cu o mișcare mașinală și răspunse de asemenea ungurește: ― O, domnișoară... nici nu mă așteptam să... Iartă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Apoi, cu o iuțeală fulgerătoare, îi repezi un pumn îngrozitor în gură, șoptind ca ieșit din minți: ― Tu?... Tu?... Mișelule!... Mișe... Notarul se clătină ca și cum I-ar fi trăsnit din senin. Lovitura a fost atât de neașteptată, că l-a buimăcit cu desăvârșire. Barba i se însîngeră din buza plesnită. O secundă rămase cu ochii holbați la Apostol și cu gura căscată. ― Ieși, mișe... ieși! gâfâi Bologa, uitîndu-se împrejur după ceva. Glasul înfundat deșteptă pe Pălăgieșu din aiureală și-l făcu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se apropie!... Aici orice sinceritate întîmpină numai gloanțe. Astfel lașitatea mea e o armă de luptă și de rezistență... Trebuie să rezistăm până când va răsări soarele nostru, trebuie să rezistăm și să trăim dacă vrem să răsară soarele! Bologa se buimăci de ura ce ardea cu flacără în ochii locotenentului și zise cu tristețe: ― N-ai să fii fericit niciodată, Gross, din pricina urii tale! ― Nici n-am nevoie de fericire... cel mult de răzbunare! Fericirea e pavăza lașității, pe când răzbunarea... ― E
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
two of diamonds, operă cu contururi prezentabile, dar sluțită de câinele Îmbălsămat; mai puțin inspirat, Carter Dickson recurge la calorifer. Ar fi Întru totul nedrept să trecem cu vederea Previziunile lui Sangiácomo, enigmă a cărei soluție fără cusur Îl va buimăci, parole de gentilhomme, chiar și pe cel mai fudul cititor. Una din misiunile care pun la Încercare mâna scriitorului de mare anvergură e, fără Îndoială, Îndemânatica și eleganta diferențiere a eroilor. Nevinovatul păpușar napolitan care va fi umplut de iluzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
important, sunt alte cazuri care Îi vor veni În minte cititorului mediu. În toate exemplele date, pulsează În embrion tenacea voință de afirmare a elementului propriu, autohton, pledoaria pro domo. Chiar acum, dezvoltând cu sufletul deschis Înțeleapta noastră cronică, ne buimăcește timpanul controversa cu privire la Carlos Gardel, Oacheșul din Piață pentru unii, uruguayanul pentru alții, originar din Tolosa, precum Juan Moreira, pe care și-l dispută progresistele localități antagoniste Morón și Navarro, ca să nu mai vorbim de Leguisamo, tare mă tem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
putea întîmpla oricînd. Prea se înghesuiau toți să vîndă, chiar ieftin, dar să vîndă, în România. Asta însemna că nici la ei lucrurile nu stăteau mai bine. Prea bine? Chiar rău, rău de tot. Tot norocul era că țara se buimăcise și încă nu se așezase în ale ei, la bucurie nu prea bagi în seamă că ți se dau între timp și semne de necazuri viitoare. "Prosperă! Se îngrașă! O duce bine! Și animalele sînt îngrășate și o duc bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
apreciat, poți să-l pui în saci, să-l torni în butoaie, poți face orice, nu va protesta pentru că nu mai are nimic de apărat. Cunoștea bine lucrul ăsta încă de la școala de gradați. La început fusese un infern. Era buimăcit, indignat, umilit, furios, îngenuncheat, toate la un loc, iar realitatea era limpede, nu putea face nimic în apărarea sa, pentru păstrarea cît de cît a ceea ce era numai el, Radul Popianu. Primul ordin pe care l-a primit de cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Nu era nici supărat, nici furios, pur și simplu îmi cerea să iau mâna de pe el. Am înlemnit alături, în timp ce el și-a lăsat capul în jos liniștit și a continuat să pască. Am încercat din nou și mintea mea buimăcită de angoasa câmpiei s-a limpezit ca și când s-ar fi făcut lumină. Am strigat să-mi aud propriul glas, i-am legat, am încălicat și de astă dată cumințenia și sforăiturile lor de cai m-au liniștit cu totul, am
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să mergem? îi răspundeam. Lasă că o să treacă." 30 În timp ce-mi curățăm pușca în curtea Martei, am atins din greșeală trăgaciul și, în aceeași clipă, am simțit o durere ascuțită în palma dreaptă. Marta a scos un țipăt. Buimăcit de durere și de spaimă, i-am strigat să tacă și i-am cerut un prosop cu care să-mi înfășor mâna care sângera. Am vrut s-o pornesc apoi spre azil, dar m-am temut să nu pierd sânge
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
siguri că începe în sfârșit când s-au închis ușile, a fost ales un prezidiu în bloc, cu listă dinainte, am văzut cu ochii mei hârtiuța dată unuia, iar activistul ăla, Panaite, s-a ridicat și ne-a spus bomba, buimăcindu-ne, vrei să spui că toate astea nu sunt în mintea ta și mai e nevoie să-ți spun eu ce s-a petrecut? Nu-mi răspunzi. Știu ce-ai simțit, în clipa aceea te priveam, albiseși, îți strângeai buza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Tocmai îi propunea soției să petreacă împreună ziua aniversării, doar ei doi, în pădurea de la Păuna. Cum nu mai auzea nimic, a dat să intre cu tava în dormitor, dar i-a găsit sărutându-se într-un fel care a buimăcit-o. Biata fată, desigur, fiind obișnuită cu lucruri mai puțin... elaborate. „Nu știam, doctore, că poate fi așa de... Mă rușinez grozav să spui, zău!” După care a tresărit speriată și m-a rugat cu cerul și pământul să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mână înmănușată arătă spre mobila ponosită din birou, podelele strâmbe, decorațiile de hârtie creponată care tot mai atârnau de tavan de pe vremea când I.J. Reilly era însărcinat cu registrele, spre domnul Zalatimo care lovea cu piciorul în coșul de hârtii, buimăcit de „ordinea alfabetică“. Trist, foarte trist! O întreprindere gata să se ducă de râpă, tineri idealiști nefericiți pretându-se la falsuri ca să se răzbune. — Plecați o dată de aici, se răsti la ei domnișoara Trixie, bătând cu palma în birou. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
manuscris din Arhiva de Folclor a Academiei Române (31, p. 215). în 1881, Simeon Fl. Marian susținea că femeile vrăjitoare din Regat puneau în vin și în rachiu semințe de ciumăfaie, „amețitoare și veninoase”, și „astfel pe mulți îi vor fi buimăcind de cap ca să facă toate după voia lor” (12, p. 66). La rândul său, în 1874, Simeon Mangiuca descria un obicei similar la „româncele din Banat” (6). Ernst Jünger a vorbit și el despre obiceiul vechilor germani, care a supraviețuit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
umărul lui încât el clipi la ea, apoi întinse mâna iute, așteptându-se pe jumătate să-i fie retrasă. Dar nu se întâmplă astfel. Degetele lui se strânseră peste ale ei, care se desprinseră. El stătea cu arma în mână, buimăcit de victoria ușoară, simțindu-se în afara oricăror posibilități de violență. - Te rog, coboară, sună vocea ei. - Dar cine-i Lesley Craig? - Vei afla în câteva minute. Acum, te rog... El merse. Jos, jos, jos. Trecură de două ori pe sub plăci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
adus la FCM fiindcă îl cunosc, am mai lucrat cu el și cred că ar putea fi un câștig real pentru echipă. Cât despre meciul de la Botoșani, el a jucat bine”. 168 6 AUGUST Două goluri frumoase și un arbitru buimăcit de căldură: CSM Petrotub Roman - FCM Bacău 2-2 (0 0) CSM Petrotub și FCM Bacău au terminat la egalitate partida amicală disputată vineri după-amiază pe stadionul “Moldova” din Roman, la capătul unui joc asupra căruia canicula și-a pus amprenta
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
gură niște falange murdare, pe care le sugeam inconștient, ca un vițel. Mi se făcu brusc greață gândindu-mă că probabil nu se mai spălase pe mâini de când plecase de acasă. Mi-am smucit capul dintr-odată și am deschis buimăcit portiera. Nu mai vomitasem de multă vreme și aproape uitasem care e senzația“. Iubita cu pricina este virgină, o stare psihosomatică de care existențialistul personaj, pătruns de tot felul de grețuri, se îndoiește profund. Mă rog, ea îi explică totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
unei rațiuni mai adânci, rezultatul disperării ce o simțim În fața infinităților și a eternităților. Nebunia e un diagnostic sau verdict pus unora dintre cei mai mari doctori și cele mai mari genii și minților lor dezamăgite de om. O, omul buimăcit de revenirea puterilor omului. Și ce e de făcut? În chestiunea histrionicului, vezi, de exemplu, ce făcuse acel fierbător furios al lumii, Marx, insistând că revoluțiile erau făcute În costumații istorice, Cromwellienii ca prooroci din Vechiul Testament, francezii În 1789 Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lui moartea lui Oană: -Viața noastră pentru moartea căpitanului!!! Cei patru sute cincizeci de luptători răspunseră, mulți cu ochii În lacrimi: -Viața noastră pentru moartea căpitanului!!! Pietro nu mai putea să-i stăpânească. Putea doar să-i conducă prin mijlocul șirurilor buimăcite de spahii, putea doar să fie suflet din sufletul lor, fără porunci, fără manevre. Erau purtați cu toții de un val mai puternic decât ei. Iar valul acela dădu peste cap aproape o mie de războinici ai imperiului, strivi cai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu toată rușinea. Noroc că toate contracțiile fuseseră nervoase și leziunile superficiale. Lenora se izbise cit putuse cu capul, cu trupul, de tot ce găsise ia îndemînă și dase foc cu spirt patului. Nemaipomenit! Mini socoti că scena asta, care buimăcea pe Lina, nu era chiar o abatere de la un drum parcurs destul de logic de exaltata Lenora, de la începuturile carierei ei tragice, până la acele culminări. Trecuse și asta! Se vindecase de arsuri, de lovituri, clar adio liniștea și binele de mai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fiecare, a legat-o la gâtul Teofanei, spunându-i: „Prințăsa noastră, să-ți aducă noroc această salbă și să fii fericită cât vei trăi.” A sărutat-o de trei ori, apoi toți cei din șatră au făcut la fel. Teofana, buimăcită de cele ce se întâmplau, a întrebat: —Unde-i tușa Agripina? Când am trecut prin Cocora era deja sara târzâu. Tu dormeai. N-am vrut să te trăzâm și nici nu știam unde stă Agripina. Ce să fi făcut? Să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
da năcazuri. — Noi n-o alungăm, Doamne păză-ne! O dăm la mai bine. S-ajungă și ea ceva și-o să ne mulțămească atunci. — Ție nu-ți pare rău, Prințăso, că ne părăsești? s-au adunat copiii în jurul Prințesei care era buimăcită de această nouă schimbare. Prea o luaseră valurile vieții și-o izbiseră când de un mal când de altul. Prea fragedă era ca să înțeleagă toate acestea și prea neputincioasă ca să poată face ceva. Se uita tăcută și la unul și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
câte un topor mânjit cu sânge și o mulțime de pene lipite de ascuțișul lui... Sau ungea clanțele de la uși cu vaselină, cu borhot sau chiar excremente, după care se culca la loc, pândind cu urechea, cum cei ai casei, buimăciți de somn, se sculau unul câte unul, mai Întâi babulea, apoi mama ei, Fevronia, și, În sfârșit, Mașa, lipăind cu picioarele goale prin casă, Înainte de a se duce spre toaleta așezată tocmai hăt, În fundul curții. De fiecare dată, după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]