244 matches
-
a poporului său, a românității, precum și a lumii. Polemică dacă nu chiar radicală în curajul său de a smulge măștile sub care se ascund bolile sociale ale începutului de mileniu, și în același timp duioasă, îndrăgostită și sensibilă, poeta Eugenia Bulat este în primul rând o conștiință civică, militantă. Și acest al doilea volum intitulat atât de sugestiv „În debara”, este o dovadă că în absența unei conștiințe etice nu se poate vorbi de o conștiință estetică. Poezia care se revoltă
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
pe aci). A acceptat să fie și consilier în Consiliul municipal Chișinău în ultimii ani, când frontiștii ridicau - deja - mânuțele odată cu fracțiunea comunistă (în probleme importante pentru românism). Mi-a plăcut în mai multe feluri că poarta spre recetirea Eugeniei Bulat mi-a întredeschis-o Aurelia Borzin, poetă siderală, pe care Eugenia a pregătit-o pentru preluarea celor două proiecte, să le ducă împreună cu profesoara Iulia Iordăchescu, dar și cu echipa - revista și cenaclul. Aurelia mi-a adus cartea Veneția ca
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Iordăchescu, dar și cu echipa - revista și cenaclul. Aurelia mi-a adus cartea Veneția ca un dat, unde autoarea mă avertizează - și pe mine, și pe ceilalți cititori fugitivi - că nu este o muzică ușoară această carte.(...). ...La Sadova Eugeniei Bulat cernelile au consistența Cabernetului nesubțiat cu apă. Apele Veneției nu-s pentru diluare - pentru oglindire. Lansarea cărții a fost la prestigioasa bibliotecă Onisifor Ghibu. O oglindă și această lansare - nu doar pentru autoare. Drumul destinului. Personal, intim, biografic, dramatic, dureros
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
cu alții prin propria ta ardere. Poetul, acest copil al graiului, se naște din cuvânt și de aceea ființa lui e structurată pe cuvinte. Numai așa poți aduna în jurul tău oameni care să te creadă, care să te dorească. Eugenia Bulat semnează eul ce îi aparține, dar îi aparține drumul pe care și l-a ales. Titlul poeziei, Apocalipsă sangvinică, nu este întâmplător, sugerând o permanentă teroare a realului anormal, bolnav, „apocaliptic”. Totul e împins la limită, totul ia chip de
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Țară și Est „ (Peron de tranzit). Viața ia, în această viziune apocaliptic-sangvină, forma de „goană după orizont”, de „goană a instinctelor” și de „foame a celulelor” (Optică 2). Versul însuși este instantaneu, obținând contur de sentință de glosă (...). Poemele Eugeniei Bulat sunt inconfundabile. Scrisul ei este unul spontan, curajos, armonios în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme îndurerate // Lit. și arta. - 1999. - 4 mart. - P. 5. Bulat, Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da Est verso se stessa. Interviu. Luogo comune. Quadrimestriale della nuova cittadinanza a Mogliano Veneto. Nr.3, setembre 2009. P.3,8. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da Est verso se stessa. Interviu. Luogo comune. Quadrimestriale della nuova cittadinanza a Mogliano Veneto. Nr.3, setembre 2009. P.3,8. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat, - o altfel de viziune asupra exodului basarabean în Italia. Gazeta Basarabiei, 15-20 iunie 2010. P.1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Mogliano Veneto. Nr.3, setembre 2009. P.3,8. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat, - o altfel de viziune asupra exodului basarabean în Italia. Gazeta Basarabiei, 15-20 iunie 2010. P.1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI. Strigătul și ecoul conștiinței de artist // Furnica. - 2001. - oct. - P. 4. LĂPUȘNEANU, ION. O simfonie a dorului: [Pref. la cartea “ De dor de voi”]. - Năsăud, 2002. - P. 3-8. LOZINSCHI, XENIA. „Veneția...” Eugeniei Bulat a fost lansată la Casa Romana din Veneția”. Literatura și Arta, Nr.18, 7 mai 2009. MOLCSAN, GABRIELLA. Traducendo Veneția ca un dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
la cartea “ De dor de voi”]. - Năsăud, 2002. - P. 3-8. LOZINSCHI, XENIA. „Veneția...” Eugeniei Bulat a fost lansată la Casa Romana din Veneția”. Literatura și Arta, Nr.18, 7 mai 2009. MOLCSAN, GABRIELLA. Traducendo Veneția ca un dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e Artistica. Bologna, luglio 2009. POAMĂ, ANDREI. Despre Niobe-Antigona și rochiile ei retro//Contrafort.-2002.-Nr. 9-10. - P. 4. POSTOLACHI, VERONICA. “Datul” Eugenia Bulat // Glasul națiunii.-2002
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e Artistica. Bologna, luglio 2009. POAMĂ, ANDREI. Despre Niobe-Antigona și rochiile ei retro//Contrafort.-2002.-Nr. 9-10. - P. 4. POSTOLACHI, VERONICA. “Datul” Eugenia Bulat // Glasul națiunii.-2002. - 29 aug.-P. 3. RACHIERU, ADRIAN DINU. Pref. La vol. Veneția ca un dat. Jurnalul unui evadat din Est/Venezia ti fu data. Diario di una latitante del Est. Chișinău, Cartier, 2008. SLUTU-SOROCEANU, NINA. Dezlegarea de muțenie
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
unui evadat din Est/Venezia ti fu data. Diario di una latitante del Est. Chișinău, Cartier, 2008. SLUTU-SOROCEANU, NINA. Dezlegarea de muțenie // Lit. și arta. - 2005. - 21 apr. - P. 1. UNGUREANU, LIDIA. Făclie arzând în hăul disperării...: [Activitatea poetei Eugenia Bulat] // Lit. și arta. - 1996. - 26 sept. - P. 2. VASILE, GEO. Identitate în non-apartenență sau poezia unei evadate din Est. Pref. la vol. ÎN DEBARA. Al doilea Jurnal al unui evadat din Est. Volum aflat în tipar. VASILE, GEO. Literatura di
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Cetății Babă Vida din Bulgaria și zădărnicirii invaziei hoardelor otomane peste fluviul Dunărea, ce luau pradă din bunurile localnicilor. După cum se relatează în monografia comunei Poiana Mare din județul Dolj despre localitatea Tunari, rezultă că un anume notar pe nume Bulat Stan, care a funcționat în localitate la începutul sec.XX până după cel de al doilea război mondial, ar fi deținut un hrisov cu pecetea lui Mihai Viteazul, care atestă actul de danie către un oștean de al său, pe
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
un hrisov cu pecetea lui Mihai Viteazul, care atestă actul de danie către un oștean de al său, pe nume Stan tunaru, participant la acțiunile precizate mai sus. Acest hrisov l-ar fi dat notarul unui profesor universitar Toma G. Bulat,născut în Tunari, neam cu el, de la Facultatea de Teologie din București, colecționar de înscrisuri vechi. Revenind, se spune că în una din iernile din jurul anilor 1600 oastea lui Mihai Viteazul era amplasată în raza actualei localități, așteptând ca fluviul
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Nu doar atât, statul mameluc a reconstruit și recondiționat un număr de moschei în Cairo, avariate de cutremurul din 1303. Povestea lui Baybars a călătorit prin istorie până în timpurile noastre, un film „Sultan Baybars” a fost realizat de regizorul tătar Bulat Mansurov în 1989 și produs de Kazakhfilm Studio. Tot Baybars este și protagonistul unor romane cu autori englezi ca Robin Young în cărți precum „Secret Brotherhood” (2006) sau „Crusade” (2007). În încheiere, o copie a Coranului, în 7 volume și
Baybars I () [Corola-website/Science/332112_a_333441]
-
Mai. România 2014 Borzin Aurelia , "„Andrei Mudrea: Să-ți fie cald, chiar dacă în atelier e rece”", ziarul „Național”. 2 februarie. Chișinău, Moldova 2014 Mircea V. Ciobanu, "„Ruperea rândurilor // Ritmurile lui Andrei Mudrea”", Jurnal de Chișinău. 7 martie. Chișinău, Moldova 2014 Bulat Olga, "„Ai noștri” își bat joc de noi mai tare decât „ciuma roșie”," ziarul „Ziarul de Gardă”. Nr. 462, 13 martie, Chișinău, Moldova; 2014 Cheptene Natalia , „"Este ca un examen pentru mine". Pictorul Andrei Mudrea și-a expus lucrările la
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Struga, Macedonia. Pe parcursul mai multor decenii de existență, festivalul a acordat cel mai prestigios premiu, Cununa de Aur, unora dintre cei mai renumiți poeți internaționali, printre care: Mahmoud Darwish, Sachchidananda Hirananda Vatsyayan Agyey, W. H. Auden, Joseph Brodsky, Allen Ginsberg, Bulat Okudzhava, Pablo Neruda, Eugenio Montale, Léopold Sédar Senghor, Artur Lundkvist, Hans Magnus Enzensberger, Nichita Stănescu, Ted Hughes, Ko Un, Adunis, Makoto Ooka, Miroslav Krleža, Yehuda Amichai, Seamus Heaney, Tomas Gösta Tranströmer, Bei Dao, precum și unor autori autohtoni ca Blaže Koneski
Serile de Poezie de la Struga () [Corola-website/Science/335909_a_337238]
-
alții. Un subiect de interes este faptul că festivalul a premiat adesea poeți străini care erau considerați dizidenții în țările lor precum poetul rus exilat Joseph Brodsky, poetul chilian Pablo Neruda, poetul american din generația beat Allen Ginsberg, bardul sovietic Bulat Okudzhava și mulți alții. În memoria laureaților, sunt dezvelite plăci memoriale fiecăruia dintre ei în Parcul Poeziei, amenajat în apropiere de Centrul Cultural din Struga. Festivalul are oficii în Struga și în Skopje (un șef de birou, un director executiv
Serile de Poezie de la Struga () [Corola-website/Science/335909_a_337238]
-
București volumul "Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză". După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian Bodea, Ioana Iacob, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Octavian Grigore Zegreanu, Ioan Anastasia, Ana Marinoiu, Ion Rotaru, Verona Bratesch, Gheorghe Grigurcu, Vasile Ignea etc. <poem>O, ce nalt naufragiu! Singura luntre
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
literar al lui N. Steinhardt, va fi publicată postum în 1991. Aici vom face trimiteri la ediția Opera integrală, ce debutează cu Jurnalul fericirii și este publicată de Editura Mănăstirii Rohia în 2005, cu postfață și repere bio-bibliografice de Virgil Bulat. Este cunoscut că Jurnalul, după finalizarea lui la începutul anilor '70, la puțin timp va fi confiscat de Securitate. Considerîndu-l pierdut pentru totdeauna, după cîțiva ani va rescrie o nouă variantă mai extinsă. Între timp, la inițiativa președintelui de atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1960, 2; Massoff, Teatr. rom., I, 338-340; Seche, Schiță, I, 79-80; Ideologia 1848, 121-127; Carol Göllner, Alexandru Gavras Versuch im Jahr 1833 eine „Rumänische Bibliothek” zu gründen, „Revue roumaine d’histoire”, 1971, 1; Pervain, Studii, 86-108, 237-272; Mircea Borcilă, Virgil Bulat, Al. Gavra lexicograf, LR, 1971, 5; Bucur, Istoriografia, 13-14; Gh. Șora, Patriotismul lui Alexandru Gavra, „Lucrări științifice” (Oradea), literatură, 1963, 51-55; Mircea Popa, Două istorii ale literaturii române în manuscris, RITL, 1975, 3; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 126-127; Dicț. lit. 1900, 381
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
fel, idealurile utopice, lipsite de orice aplicabilitate practică. În ansamblu, atitudinea scriitorului este una eticistă, și prin permanenta raportare la contextul european, integratoare. Multe dintre cronicile sale sînt consacrate unor scriitori de peste Prut (Em. Galaicu-Păun, Leo Butnaru, Oleg Serebrian, Vladimir Bulat, Grigore Chiper, Tamara Carauș etc.), dar întîlnim, în egală măsură, numeroase articole despre autori nebasarabeni, din România (Octavian Paler, Andrei Oișteanu, Adrian Marino, Ioana Pârvulescu, Augustin Buzura), sau de peste hotare (Eugène Ionesco, Monica Lovinescu, Sorin Alexandrescu). Toate aceste articole au
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
BULAT, Mariana (16.XI.1943, București), poetă. Tatăl, Vsevolod Bulat Vanchevici, a fost inginer la Căile Ferate Române, iar mama, Elisabeta (n. Marinov), traducătoare. B. a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București. Debutează în anul 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
BULAT, Mariana (16.XI.1943, București), poetă. Tatăl, Vsevolod Bulat Vanchevici, a fost inginer la Căile Ferate Române, iar mama, Elisabeta (n. Marinov), traducătoare. B. a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București. Debutează în anul 1968 în „Luceafărul” și în „Astra”, colaborând apoi mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]