197 matches
-
timp constată epistaxis anterior unilateral stâng, înfundarea reliefului malar stâng iar în orele următoare sesizează tumefierea părților moi din regiunea geniană superioară și palpebrală stângă, cu limitarea deschiderii fantei palpebrale, echimoză „în monoclu” stâng și geniană superioară stângă, chemozis conjunctival bulbar stâng, hipoestezie cutanată infraorbitară stângă, puncte osoase dureroase la marginile osului malar stâng. Consultul medical inițial a fost efectuat în urgență în serviciul Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, recomandându-se internare pentru tratament adecvat. Din examenul obiectiv local (extraoral și intraoral
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
local (extraoral și intraoral) am constatat: înfundarea reliefului malar stâng (parțial mascată de edemul posttraumatic al părților moi din regiune); edem palpebral stâng cu limitarea deschiderii fantei palpebrale; echimoză violacee „în monoclu stâng” și geniană superioară stângă; moderat chemozis conjunctival bulbar stâng; -puncte osoase dureroase și discontinuitate osoasă „în treaptă” la palparea rebordului orbitar inferior și lateral stâng; hipoestezie cutanată în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii la cca 2 cm; creastă zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă la palpare
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
percepe duritatea lemnoasă a țesuturilor din lojile interesate; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 73 ¾ trismus moderat; ¾ deglutiție dureroasă; ¾ tulburări în fonație (jenă dureroasă la mișcările limbii); ¾ respirație dificilă (tumefierea limbii, edem glotă, intoxicarea centrilor respiratori bulbari); ¾ salivație abundentă, halenă fetidă; Starea generală este gravă, toxico-septică (discordanță puls tahicardic și febră scăzută) cu dispnee polipnee superficială (toxică bulbară sau produsă de edemul limbii). Frecvența respiratorie este de 22 respirații/min, tșC = 37,4șC, AV = 120/min. Din
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
deglutiție dureroasă; ¾ tulburări în fonație (jenă dureroasă la mișcările limbii); ¾ respirație dificilă (tumefierea limbii, edem glotă, intoxicarea centrilor respiratori bulbari); ¾ salivație abundentă, halenă fetidă; Starea generală este gravă, toxico-septică (discordanță puls tahicardic și febră scăzută) cu dispnee polipnee superficială (toxică bulbară sau produsă de edemul limbii). Frecvența respiratorie este de 22 respirații/min, tșC = 37,4șC, AV = 120/min. Din elementele de anamneză și examenul obiectiv local, diagnosticul de probabilitate este: „Supurație difuză de planșeu bucal, consecutivă parodontitei apicale acute supurate
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
către craniu conduce la meningite septice și tromboflebite ale sinusului cavernos. Coborârea supurației către mediastin determină apariția mediastinitelor, iar la nivelul plămânilor se poate constata gangrena pulmonară. Din păcate, există și accidente acute severe (spasm edem al glotei, sincope toxice bulbare sau colaps cardiac) cu decesul pacienților în afara resurselor terapeutice. Evoluția cazului cu tratament poate fi incertă. Tratamentul trebuie instituit precoce, de urgență, gestul chirurgical fiind singurul care poate aduce vindecarea; tratamentul chirurgical trebuie susținut de un tratament medicamentos intens, bine
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
vitaminoterapie, oxigenoterapie (sunt recomandate dușurile cu oxigen în plagă, pentru a împiedica dezvoltarea anaerobilor). Evoluția favorabilă a cazului va consemna: apariția puroiului în plagă, febră, dispariția semnelor toxico-septice. Complicații postoperatorii imediate: deces prin șoc toxico-septic sau edem glotic, sincopă toxică bulbară, colaps cardiac. Dacă nu s-au deschis pentru drenaj toate lojile interesate, inflamația părților moi ale planșeului se poate extinde către craniu sau mediastin, cu înregistrarea decesului pacientului. Există posibilitatea non-răspunsului la antibioterapia aplicată (de exemplu, germeni rezistenți), care în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
până la remiterea edemului), urmărirea vindecării plăgii cutanate submentosubmandibulare prin pansamente de apropiere, vitaminoterapie, controlul glicemiei, dispensarizare pentru afecțiunea metabolică asociată în vederea depistării precoce a complicațiilor acestuia. Prognosticul postoperator imediat al cazului este incert (accidente acute posibile: edem glotic, sincopă toxică bulbară, colaps cardiac). În ce privește prognosticul îndepărtat vital, evoluția favorabilă va exclude implicarea acestei supurații în ce privește șansele de supraviețuire generale ale pacientului. Despre prognosticul îndepărtat anatomic și funcțional, menționăm că infiltrarea țesuturilor moi ale planșeului bucal prin germeni aerobi și anaerobi și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
cerebelului se prezintă mai frecvent ca mase chistice cu nodul mural care se contrastează net, conținutul chistului având intensitate diferită față de cea a LCR, la nivelul trunchiului cerebral apar ca tumori focale localizate preponderent la nivelul mezencefalului sau la nivel bulbar, cu aspect inomogen, uneori exofitice spre planșeul ventriculului IV (fig. 4.44). Supratentorial aspectul diferă în sensul că apar mai frecvent ca tumori solide, hipointense sau inomogene, hipocaptare sau captare inomogenă, astfel încât de cele mai multe ori diagnosticul prezumtiv de astrocitom pilocitic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
simptomatologia clinică în funcție de dimensiunile tumorii în faza otologică, faza otoneurologică, faza neurologică, faza de hipertensiune intracraniană (apare hidrocefalia) și în final faza de compresiune a trunchiului cerebral, suferință gravă a axului bulbopontin, când apar tulburări respiratorii și circulatorii de tip bulbar, decesul survenind prin fenomene de angajare a amigdalelor cerebeloase [7]. Tabelul 4.2 Frecvența simptomelor clinice la internare în experiența Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca Simptome Frecvență cefalee 76% hipoacuzie 65% tulburări de echilibru 65% neuropatie trigeminală 26,9% pareză facială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
I: tumori intrinseci, difuze, hipodense pe CT, hipointense în T1-MRI, fără captare semnificativă a contrastului. Tip II: tumori intrinseci și focale, care pot fi solide ori chistice. Tip III: tumori exofitice, atât dorsale cât și laterale. Tip IV: tumori cervico- bulbare. Glioamele difuze de trunchi sunt cele mai frecvent întâlnite tumori ale trunchiului cerebral, reprezentând aproximativ 60-75% din toate neoplasmele acestuia. În general, au dimensiuni de peste 2 cm în momentul prezentării și sunt caracterizate prin infiltrarea difuză și balonizarea trunchiului. Pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
presiunea venoasă centrală - edemul cerebral - sugerat de cefalee intensă, bradicardie, alterarea stării de conștiență, în ciuda ameliorării parametrilor biochimici; se evită prin administrarea dozelor mici de insulină, utilizarea adecvată a soluțiilor bicarbonatate și a soluțiilor hipotone. Riscul este major prin angajare bulbară și stop respirator. - acidoza paradoxală a LCR - complicație a utilizării intempestive a bicarbonatului, se manifestă prin tulburări respiratorii și semne caracteristice edemului cerebral - hipoxie cerebrală - prin ventilație inadecvată și șocrecurențe de cetoacidoză - prin insuficiența tratamentului insulinic la ieșirea din cetoacidoză
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clasă de ulcere aparte, ci doar manifestarea tardivă a unui ulcer de stress. 5) ulcerul Cushing apare cu localizare duodenală sau gastrică ca o consecință a creșterii central - mediată a acidității gastrice în: tumori cerebrale, poliomielită, operații pe regiunea centrilor bulbari și pontici. 6) leziuni asimilate cu ulcerul, neîndeplinind definiția endosocopică sau histologică: i) ulcerul Dieulafoy (ulcus simplex) este o leziune superficială situată în porțiunea superioară a stomacului produsă de injurie mecanică sau peptică și care se manifestă majoritar cu hemoragie
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
este exprimat în primul rând de tulburările vasomotorii. De la deficiența gravă circulatorie decurg toate celelalte tulburări funcționale. Cauza apariției acestor tulburări a fost îndelung discutată și s-au reținut două teorii: teoria nervoasă centrală (în care sunt implicați centri vasomotori bulbari, datorită unei excitații periferice, după care apare vasoconstricția apoi vasoparalizia cu întreg cortegiul simptomatic al șocatului) și teoria toxică, adică a resorbției masive de heteroproteine apărute în țesuturile zdrobite și ca atare resorbția lor aducând tulburările vasomotorii. Analizând literatura europeană
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cele ale lui Kurt și Goetler citați de Ewanovscky (61; p. 183). Astfel Galli și Quiros au arătat existența unei sincinezii între expirație și fonație, în inspir funcția neuro-musculară a corzilor vocale fiind inhibată. Kurt a demonstrat existența unui sistem bulbar de reglare fono-respiratorie în cadrul căruia se produc două fenomene: a) o reglare bulbară a reflexelor motorii laringiene fonogene urmând diversele faze ale ventilației; b) o pregătire laringiană de origine bulbară a declanșării funcției neuro-musculare a corzilor vocale. 1. În inspir
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Galli și Quiros au arătat existența unei sincinezii între expirație și fonație, în inspir funcția neuro-musculară a corzilor vocale fiind inhibată. Kurt a demonstrat existența unui sistem bulbar de reglare fono-respiratorie în cadrul căruia se produc două fenomene: a) o reglare bulbară a reflexelor motorii laringiene fonogene urmând diversele faze ale ventilației; b) o pregătire laringiană de origine bulbară a declanșării funcției neuro-musculare a corzilor vocale. 1. În inspir sistemul reticulo-bulbo-pontin este inhibat până la talamus datorită activării centrilor inspiratori sau a nucleului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
corzilor vocale fiind inhibată. Kurt a demonstrat existența unui sistem bulbar de reglare fono-respiratorie în cadrul căruia se produc două fenomene: a) o reglare bulbară a reflexelor motorii laringiene fonogene urmând diversele faze ale ventilației; b) o pregătire laringiană de origine bulbară a declanșării funcției neuro-musculare a corzilor vocale. 1. În inspir sistemul reticulo-bulbo-pontin este inhibat până la talamus datorită activării centrilor inspiratori sau a nucleului muscular tiro-aritenoidian posterior. Nucleii recurențiali ai acestui mușchi se găsesc în nucleul ambiguu aproape de centrii inspiratori bulbari
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
bulbară a declanșării funcției neuro-musculare a corzilor vocale. 1. În inspir sistemul reticulo-bulbo-pontin este inhibat până la talamus datorită activării centrilor inspiratori sau a nucleului muscular tiro-aritenoidian posterior. Nucleii recurențiali ai acestui mușchi se găsesc în nucleul ambiguu aproape de centrii inspiratori bulbari. În expir influxul motor din mezencefal coboară prin căile extrapiramidale, aceasta datorită faptului că nucleul mușchiului cricoaritenoidian lateral se găsește aproape de centrii expiratori bulbari. 2. În cadrul acestei pregătiri distingem mai multe etape: a) Centrul bulbar inspirator este în inhibiție la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
muscular tiro-aritenoidian posterior. Nucleii recurențiali ai acestui mușchi se găsesc în nucleul ambiguu aproape de centrii inspiratori bulbari. În expir influxul motor din mezencefal coboară prin căile extrapiramidale, aceasta datorită faptului că nucleul mușchiului cricoaritenoidian lateral se găsește aproape de centrii expiratori bulbari. 2. În cadrul acestei pregătiri distingem mai multe etape: a) Centrul bulbar inspirator este în inhibiție la fel ca și nucleul mușchiului porticus; glota este în abducție. b) Influxurile recurențiale descendente încep să sensibilizeze mușchiul aritenoidian prin fibrele gamma. Cartilajele aritenoide
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nucleul ambiguu aproape de centrii inspiratori bulbari. În expir influxul motor din mezencefal coboară prin căile extrapiramidale, aceasta datorită faptului că nucleul mușchiului cricoaritenoidian lateral se găsește aproape de centrii expiratori bulbari. 2. În cadrul acestei pregătiri distingem mai multe etape: a) Centrul bulbar inspirator este în inhibiție la fel ca și nucleul mușchiului porticus; glota este în abducție. b) Influxurile recurențiale descendente încep să sensibilizeze mușchiul aritenoidian prin fibrele gamma. Cartilajele aritenoide încep să se apropie. c) Influxurile descendente pornind din căile piramidale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
musculaturii faciale creează o asimetrie în general evidențiată la inspecție în cazurile grave sau numai la probele dinamice în cazurile mai ușoare. Afectarea mușchilor membrelor, cefei și a trunchiului este exprimată în grade diferite, ca și pentru musculatura cu inervație bulbară. Crizele respiratorii miastenice apar, în general, în primii ani de boală, complicând o miastenie clinic aparentă sau, excepțional, constituind modul de debut. Apariția lor este dată de asocierea a două mecanisme care compromit grav funcția respiratorie: 1. hipoventilația alveolară dată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
la 51% din bolnavii cu SM. Paralizia facială periferică, ca expresie clinică a SM poate fi întâlnită în fazele de debut. În plus s-au descris manifestări dischinetice faciale de tip miochimii, hemispasm unilateral sau chiar în basculă. Nervii cranieni bulbari pot fi prinși la debut, în formele grave de SM sau ca simptome terminale în formele cronice cu evoluție progresivă. Se manifestă cu tulburări de fonație, de deglutiție și pot fi însoțite de tulburări cardiorespiratorii. Am lăsat la urmă nervul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
HARDING A.E. și colab., 1992; MATTHEWS P. M. și colab., 1991). Malformația Arnold-Chiari cu debut clinic în perioada adolescenței se diferențiază greu de SM, mai ales că uneori această malformație se manifestă prin pusee și remisiuni de sindrom cerebelos, sindroame bulbare, 153 cu instalarea în cele din urmă a unei parapareze spastice. Diagnosticul de SM este pus cu ajutorul radiografiilor, tomografiilor computerizate sau în cele din urmă cu RMN-ul articulației cranio-cervicale. De asemenea examenul LCR este normal (WOLPERT S. M. și colab
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda lui Reil mediană (lemniscus medial) centrolateral și a ajunge la Nucleul ventro-postero lateral al talamusului (VPL). B. CĂILE EXTRALEMNISCALE Aceste căi sunt clasic admise ca fiind căile conductoare ale senzațiilor termoalgezice. De la cornul posterior, fibrele deutoneuronului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat În cazul leziunilor hemoragice În nucleul ventro - postero lateral și În putamen, apariția de dureri musculare și parestezii, ca și cum s-ar scoate din funcție o cale descendentă, inhibitorie cu sediul În centrii amintiți. În 1994, Casey
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și C . Pe de altă parte fibrele spino-reticulo talamice ajunse la nivelul substanței reticulate a bulbului fac sinapsă cu grupe de neuroni enkefalinergici care (atunci când sunt stimulați) au acțiuni dezinhibitorii asupra neuronilor nucleului giganto și paragiganto celular din formația reticulată bulbară care În continuare generează impulsuri inhibitorii asupra neuronului II . Un alt circuit scurt (local) este cel de potențare având ca mediatori serotonina și metenkefalina. El funcționează În felul următor: stimulările vehiculate prin tractul neo spinotalamic ajung pe colaterale la substanța
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]