217 matches
-
de moartea soției și a copilului. Prin faptele sale, Ion a devenit un personaj condamnabil pentru fapte deosebit de grave. Acestea ar fi: - Încălcarea proprietății lui Simion Lungu;Înșelarea Anei și a lui Vasile Baciu:determinarea sinuciderii Anei; - adulterul (față de George Bulbuc); - Înșelăciunea În dauna lui Herdelea care Îi făcuse bine În mai multe rânduri. Ion se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era Într-o duminică; la horă iau parte locuitorii satului. Ion nu joaca Însă cu Florica lui Maxim Oprea, iubita lui, chiar dacă petrecerea are loc bătătura casei acesteia, ci cu Ana lui Vasile Baciu, promisă de tatăl ei lui George Bulbuc. Acesta din urmă, vrând să-l provoace pe Ion, dansează cu Florica. La un moment dat, lumea se oprește, barbații Își scot pălăriile, cei de pe prispă se ridică; venise preotul Belciug Împreuna cu doamna Maria Herdelea, nevasta Învățătorului, cu domnișoara
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
foarte săracă. Din Întâmplare, Ana Îi vede pe cei doi Îndrăgostiți cum se Îmbrățișează. Vasile Baciu Îi interzisese Anei să se mai Întâlnească cu Ion. La slujbă, preotul Belciug Îl atenționează pe Ion În legătură cu bataia lui cu George, căci Toma Bulbuc s-a dus imediat să i se plângă preotului că Ion i-a bătut fiul. Acțiunea se Îndreaptă către faptele lui Ion. Titu Herdelea, fiul lui Zaharia Herdelea, Învățătorul satului, este un iubitor de carte, ajutor de notar, Învață adevăratele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu această ocazie. Acum Ion este mulțumit că a reușit să pună mâna pe atâta pământ. Din capitolul al zecelea aflăm că Laura a născut o fetiță; au botezat-o Maria. Florica avea de gând să se mărite cu George Bulbuc; faptul l-a făcut pe Ion să se gândească serios la această situație. Nunta a vut loc la George acasă. Ion s-a Împrietenit cu George pentru a fi mai aproape de Florica. Din aceasta cauză, Ana nu a mai putut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pomeni pentru sufletul fiului său, Ion. Satul Pripas este locuit de români și maghiari sub dominație austro-ungară. În sat există o ierarhie bine determinată În funcție de averea fiecăruia. În frunte se află Ștefan Hotnog, apoi țărani bogați, ca Vasile Baciu, Toma Bulbuc, țărani Înstăriți, ca Simion Lungu și săraci ca Ion, Florica, văduva lui Maxim Oprea. În această lume pământul determină poziția socială a oamenilor și relațiile dintre ei. LIVIU REBREANU - „Răscoala” comentariu Vorbind despre autorul romanului „Răscoala”, G. Călinescu spune: „Liviu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau liberă de orice încătușare? Iată o dilemă valabilă și azi. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Instructoarea de pioneri... Magiunul pe care îl făceam într-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând, după cum oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a dascălului din Munteni, la învârtit, ca să capete câteva kilograme de povidlă; țin minte că mă uitam foarte atent la mișcarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
coviltir își adăpostea , alături de un sac de mălai, o putină de brânză și douăzeci de covoare vechi românești, comoara, unsprezece pânze semnate de N. Grigorescu”, după 12 zile de călătorie, poposea mai întâi la învățătorul Ioan Balmuș, apoi la Eugeniu Bulbuc, cum menționează C.D. Zeletin când se referă la „V. Voiculescu despre cei dintâi ani ai Academiei bârlădene” (Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 550). Din Bârlad va scrie la 3 octombrie 1917 fostului său coleg de la Liceul Codreanu, celui cu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nu se putea întâmpla acum, la Academia Bârlădeană. Ni se precizează că la reuniunile literare săptămânale ale Academiei care aveau loc joia, fie în ospitaliera casă a poetului G. Tutoveanu, fie în aceea a avocatului și profesorului de muzică Eugen Bulbuc, «domnea o vie atmosferă de emulație creatoare, participanții impunându-se prin verva ideilor, prin spiritul lor constructiv, prin patetismul convingerilor și idealurilor frumoasei vârste a tinereții». Vatra luminoasă de cultură, care era Academia, avea precedentele ei în revistele tradiționaliste care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
o privire îngrijorată și s-a lungit, scoțând un fel de scâncet. Am încercat să mă destind, pielea mea înfiorându-se în bătaia brizei călduțe, însă atenția mi-a fost atrasă de ceva ce se afla lângă jacuzzi, care scotea bulbuci - cineva dăduse drumul la jeturile din cadă - și aburii se împleteau deasupra apei calde. Mi-am lăsat paharul pe grătar și am înaintat șovăielnic pe verandă până când am ajuns în dreptul unei perechi de chiloți de baie. Bănuiam că fuseseră uitați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și mai crâncen ghearele mizeriei. Când, după cum spunea același Romulus Dianu, era Aici, la Bârlad, l-a cunoscut doctorul pe Al. Vlahuță. Sosit de la Dragosloveni , după 12 zile de călătorie, poposea mai întâi la învățătorul Ioan Balmuș, apoi la Eugeniu Bulbuc, cum menționează C.D. Zeletin când se referă la „V. Voiculescu despre cei dintâi ani ai Academiei bârlădene” (Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 550). Din Bârlad va scrie la 3 octombrie 1917 fostului său coleg de la Liceul Codreanu, celui cu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nu se putea întâmpla acum, la Academia Bârlădeană. Ni se precizează că la reuniunile literare săptămânale ale Academiei care aveau loc joia, fie în ospitaliera casă a poetului G. Tutoveanu, fie în aceea a avocatului și profesorului de muzică Eugen Bulbuc, «domnea o vie atmosferă de emulație creatoare, participanții impunându-se prin verva ideilor, prin spiritul lor constructiv, prin patetismul convingerilor și idealurilor frumoasei vârste a tinereții». Vatra luminoasă de cultură, care era Academia, avea precedentele ei în revistele tradiționaliste care
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Măcar nu-mi mai cară Miruna pumni în spinare să mă convingă de necesitatea cafelei. - Iar faci pregătire? zice Rodica, insinuant, când ne ciocnim pe hol. - Da, de toți banii. - Aha, așa se zice acuma! Nu fierbe cafeaua mai repede, bulbuci maronii, temători, și ea mă ține de vorbă. Mirunei îi place să se converseze cu Rodica, mă rog, mai mult o distrează tot ce-i povestește despre nu știu care doamnă, unde Rodica face curat ca să scoată un ban. Nu știe de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și ea parte dintr-o manevră de diversiune? Nu-mi puteam îngădui să adorm. Întreg compartimentul întunecat și supraîncălzit era parcă înfășurat în pieptănătura aceea în formă de samovar. Aerul era greu și-mi simțeam în cap ochii mari cât bulbucii albi ai broaștelor când orăcăie. Mi-am apăsat mâna pe gură și-am plâns pe tăcute. După ce perna mi s-a umezit sub obraz, m-am simțit ca ultimul gunoi plângându-mi de milă, ca o nenorocită jalnică care singură
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pentru Don Julio: câteva cutii cu mâncare super condensată, făcute special pentru soldații în deplasare. Ca să lămurească audiența confuzionată, cere niște apă fierbinte, desface capacul uneia dintre cutii, descoperă un fel de prăfuleț și toarnă apă peste el. Urmează niște bulbuci și un proces gen amarunele din Arabela , după care cutia se umple cu ceva ce Mario identifica drept mâncărica de pui (într adevăr pot simți un miros de pui răspândindu-se timid prin cameră). Toată lumea este încântată și cutia merge
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de mai sus fiind la îndemână. Din diverse surse știm că în iarna anului 1944/1945 unii soldați români au trecut în liniile germane, prin zona Armatei a 4-a. Astfel, la 2 noiembrie 1944 au dezertat Ilie-Vlad Sturdza, Emil Bulbuc, Andrei Costin și Octavian Marcu. Horia Sima avea să scrie în memoriile sale că aceștia ajunseseră în liniile germane cu acordul generalului Avramescu, comandant al armatei române din acel sector, care le dăduse și „un mesaj” adresat atât germanilor, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Municipiului București - Secția I penală, prin Încheierea din 29 octombrie 1992, pronunțată în dosarul nr. 2103/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și a titlului IV din Codul penal, invocată de către inculpații Georgescu Teodor, Bulbuc Aurora Melania și Bulbuc Cristian Anton, pe motiv că sunt încălcate prevederile art. 135 și art. 41 din Constituție. Exprimându-și opinia, Tribunalul Municipiului București - Secția I penală a arătat că excepția nu este întemeiata, în cauză fiind prezența unui
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
penală, prin Încheierea din 29 octombrie 1992, pronunțată în dosarul nr. 2103/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și a titlului IV din Codul penal, invocată de către inculpații Georgescu Teodor, Bulbuc Aurora Melania și Bulbuc Cristian Anton, pe motiv că sunt încălcate prevederile art. 135 și art. 41 din Constituție. Exprimându-și opinia, Tribunalul Municipiului București - Secția I penală a arătat că excepția nu este întemeiata, în cauză fiind prezența unui conflict al legilor în
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
730/1992, aflat pe rolul Tribunalului Județean Tulcea, cu privire la art. 224 din Codul penal; - Burlacelu Gheorghe, Mișea Dumitru și Dănilă Mihai, în dosarul nr. 672/1992, aflată pe rolul Tribunalului Județean Tulcea, cu privire la art. 224 din Codul penal; - Georgescu Teodor, Bulbuc Aurora Melania și Bulbuc Cristian Anton, în dosarul nr. 2103/1992, aflat pe rolul Tribunalului Municipiului București, Secția I penală, cu privire la art. 229 din Codul penal; - Marcu Dan, Gheorghe Mihai, Ivanciu Viorel, Miliu Gheorghe, Bălănuța Ion și Spanoaie Dumitru, în
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
rolul Tribunalului Județean Tulcea, cu privire la art. 224 din Codul penal; - Burlacelu Gheorghe, Mișea Dumitru și Dănilă Mihai, în dosarul nr. 672/1992, aflată pe rolul Tribunalului Județean Tulcea, cu privire la art. 224 din Codul penal; - Georgescu Teodor, Bulbuc Aurora Melania și Bulbuc Cristian Anton, în dosarul nr. 2103/1992, aflat pe rolul Tribunalului Municipiului București, Secția I penală, cu privire la art. 229 din Codul penal; - Marcu Dan, Gheorghe Mihai, Ivanciu Viorel, Miliu Gheorghe, Bălănuța Ion și Spanoaie Dumitru, în dosarul nr. 4321/1992
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
pe lume de Hector Malot. Și de aici a început, de fapt, totul. Am citit-o într-o după-amiază de sâmbătă, era primăvară, în timp ce mama dădea cu aspiratorul prin casă. Când m-a descoperit în fotoliul din sufragerie plângând cu bulbuci la moartea maimuțicii Suflețel, mama mi-a vârât sub nas o felie cu salată de vinete și mi-a spus: "Dacă ești atât de prost încât să crezi că ce scrie în cărți s-a și întâmplat cu adevărat, nu
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
Mari 0,2 Vârșii Mici 0,4 Bucium Valea Negrileșii 12,5 Valea Albă 6,1 Valea Sesii 13,0 Bucium 8,8 Valea Abruzel 7,3 Stâlnișoara 5,7 Ceru Băcăinți Ceru Băcăinți 3,1 Valea Mare 10,0 Bulbuc 1,7 Cucuta 1,7 Curpeni 7,1 �� Dumbrăvița 2,9 Ciugud Teleac 1,3 Cricău Craiva 2,9 Cricău 4,5 Tibru 6,0 Câlnic Deal 5,0 Câlnic 8,4 Galda de Jos Oiejdea 0,3 Galdade Jos
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
România, cu domiciliul actual în Luxemburg, Luxemburg 15, Rue an der Baach Welscheid L-9191, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Bistrița, str. Ștefan cel Mare nr. 51, sc. B, ap. 19, jud. Bistrița-Năsăud. 89. GRUND RUXANDRA-ANCA, fiica lui Bulbuc Gheorghe și Ana, născută la data de 14 august 1969 în localitatea Turda, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 40723 Hilden, Am Bandsbuch 99, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Turda, str. Constructorilor nr. 36, bl. A6
HOTĂRÂRE nr. 1.097 din 22 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vorniceni, str. E. Coca nr. 2, județul Chișinău. (8.237/2003) Copii minori: Buga Dragoș, născut la data de 18.05.1991, și Buga Ghenrieta Nicoleta, născută la data de 6.12.1997. 47. Bulbuc Svetlana, fiica lui Bulbuc Constantin (fiul lui Bulbuc Moisei, născut la 3.09.1936 în localitatea Cetatea Albă) și Bulbuc Nina, născut la data de 24 aprilie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 2.607/C din 13 octombrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
Republica Moldova, localitatea Vorniceni, str. E. Coca nr. 2, județul Chișinău. (8.237/2003) Copii minori: Buga Dragoș, născut la data de 18.05.1991, și Buga Ghenrieta Nicoleta, născută la data de 6.12.1997. 47. Bulbuc Svetlana, fiica lui Bulbuc Constantin (fiul lui Bulbuc Moisei, născut la 3.09.1936 în localitatea Cetatea Albă) și Bulbuc Nina, născut la data de 24 aprilie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender, str. Petrovscogo nr.
ORDIN nr. 2.607/C din 13 octombrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
E. Coca nr. 2, județul Chișinău. (8.237/2003) Copii minori: Buga Dragoș, născut la data de 18.05.1991, și Buga Ghenrieta Nicoleta, născută la data de 6.12.1997. 47. Bulbuc Svetlana, fiica lui Bulbuc Constantin (fiul lui Bulbuc Moisei, născut la 3.09.1936 în localitatea Cetatea Albă) și Bulbuc Nina, născut la data de 24 aprilie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender, str. Petrovscogo nr. 24, ap. 53. (3
ORDIN nr. 2.607/C din 13 octombrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]