691 matches
-
în cinstea trudei, amintindu-ți de cei care au propovăduit cu limbă de foc rosturi și înțelesuri, bătăile de timp ce te măsoară au și lumina sfințeniei; învingătoarea lumină a sfințeniei.Omul, dacă nu are nimic sfânt, e doar al bulgărelui de lut. Punțile de lumină sunt și respirații ale Duhului. Ele mărturisesc arderi și speranțe, apără, judecă cu măsură și, mai ales, aduc bucuria celor ce le calcă pragul de a se redescoperi, de a-și privi și altfel umbletul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92491_a_93783]
-
în realitate, ca domnul Jourdain care nu știa că vorbea în proză. Acum că au un astfel de targhet și că sunt aliniați și în privința metodelor prin utilizarea rețelelor social-media, cred că lucrurile se vor agrava, se vor transforma ca bulgărele de zăpadă în avalanșă. Amenințările guvernanților nu fac decât să pună paie peste foc, iar încrâncenarea lor de a pune în operă ceea ce pe când erau în opoziție nici nu voiau să conceapă, va da foc întegii instalații. Mai ales că
Avem și noi antiglobaliștii noștri – Ion MARIN [Corola-blog/BlogPost/92902_a_94194]
-
Iată, a întinerit moș Nicolae”. SFANȚUL NICOLAE. Zăpadă lui Moș Nicolae aduce rod bogat pe ogoare În tradiția populară, daca ninge de moș Nicolae, anul care vine va aduce rod bogat în grădini și pe ogoare. Este bine ca un bulgăre din această zăpadă să fie adus în casă și să fie pus într-un vas. După ce acesta se topește, apa rezultată se pune în glastrele cu flori, pentru că membrii familie să petreacă iarnă cu sănătate și spor în munca lor
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
Vișan se va deplasa la Madrid, pentru a susține, pe 16 iunie, un recital eminescian la Círculo de Bellas Artes, în sala Antonio Palacios. Recitalul, organizat de Institutul Cultural Român din capitala Spaniei, va fi urmat de proiecția filmului „Un bulgăre de humă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Filmul prezintă relația dintre poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ion Creangă. Din distribuție fac parte actorii Dorel Vișan (Ion Creangă), Adrian Pintea (Mihai Eminescu), Mioara Ifrim și Maria Ploae. Filmul va fi prezentat
Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
-
respirații transpirații cățelușul meu pisicuța mea cărnuri albe grase alunecoase pe terenul de joacă din colț la Chiristigii era o casă cu un etaj la parter ședea un plăpumar sus locuia mama Jana capul ei alb și rotund ca un bulgăre de zăpadă topindu-se Încet În fereastră Îl duceam pe Tiberiu la ea cînd aveam bilete la film sau ședință de cenaclu Bucur Obor aici Îmi dădeam Întîlnire cu Nino au trecut douăzeci și șase de ani la cinematograful Moșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
metri, siluetele fantomatice ale copacilor începeau să se estompeze. Ceva trecea prin fața lor interpunându-se între ei și aceștia. Cristian pricepu că vâlva cobora repede panta muntelui. Porniră și ei după ea. De data asta era mult mai mică, un bulgăre de negură ce părea să se rostogolească la vale. Alunecau tăcuți după arătarea cețoasă la o distanță care să le permită să nu o scape din vedere, dar nici prea aproape. Vâlva se strecura printre copaci, ca și cum nu i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
abrupți. Era albia unui torent care își săpase drum la vale pe acolo. Calistrat se opri chiar pe margine, privind în lungul ei. Mai la deal de ei, la cel mult douăzeci de metri, ascunsă sub buza ravenei stătea vâlva. Bulgărele de ceață pulsa rar, părând că-i așteaptă. Bătrânul se destinse brusc, în sfârșit o găsiseră. Ai văzut-o? îi șopti el lui Cristian. Cum naiba să n-o văd? Ce face acolo? Ne pândește. Mie mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364396_a_365725]
-
inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364396_a_365725]
-
în care mă țineam cu mâna stângă de tablă și cu mâna dreaptă scriam pe tablă. Și deodată am simțit că mă simt foarte bine și că nu mai am aceste stări." "?n acest moment mă simt că sunt ca bulgărele de țărână pe care în dragostea Lui nemărginită l-a luat în mâinile Lui, i-a dat formă și chip după asemănarea Lui, a suflat duh de viață peste mine și știu că ceea ce sunt, sunt prin El." " Orchestra cânta
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364506_a_365835]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TATA (22 FEBRUARIE 2014) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1149 din 22 februarie 2014 Toate Articolele Autorului cu inima cât un ceasornic - o sferă existențială sufletul îmbrăcat în zale - un bulgăre de foc aprins petreci pe cale gânduri inimi cândva eu știu că ai să pleci acum te am aici cu mine mereu înseamnă un nimic pe lângă blânda boare-albastră credința stâncă ce-o alegi sunt fericită că-mi ești tată și chiar
TATA (22 FEBRUARIE 2014) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362781_a_364110]
-
risipit tot grâul prin cetate și oamenii strângeau fiecare cât putea. Într-un caz asemănător, negustorul nu voia să vândă pe datorie ci numai pe aur, atât de avar și fără inimă ajunsese. Sfântul i-a dat celui strâmtorat un bulgăre de aur spunându-i să-l ofere gaj, să cumpere grâu iar la recolta viitoare să răscumpere aurul și să i-l înapoieze. Când a restituit omul bulgărele de aur, sfântul l-a chemat în grădina sa și rugându-se
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
avar și fără inimă ajunsese. Sfântul i-a dat celui strâmtorat un bulgăre de aur spunându-i să-l ofere gaj, să cumpere grâu iar la recolta viitoare să răscumpere aurul și să i-l înapoieze. Când a restituit omul bulgărele de aur, sfântul l-a chemat în grădina sa și rugându-se la Dumnezeu, la care toate sunt cu putință, a văzut că acesta începe să se miște, să se rostogolească, să se târască și în cele din urmă s-
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
Huedin, făcute din sfoară de cânepă, având mânere de lemn! Mai târziu hoidanții s-au modernizat folosind fire de rafie! Cumpărătoarele care veneau la piață își luau de-acasă câte o lingură cu ajutorul căreia gustau produsele lactate, lapte, smântâna, brânză... Bulgărele de unt se vindea împachetat în frunze de viță de vie. Ambalaje nu prea erau, carnea se punea pe frunze mari de loboda, pe prosoape aduse de acasă, sau chiar în hârtie de ziar pentru cei care nu erau prea
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
sfinții, Cum balamaua scârție în uși Și în sertare se coclesc arginții, Iar fructele prea verzi de corcoduș Ne strepezesc și sufletul și dinții. MONOPOL Această iarnă are-aceeași formă Ca orișicare glaciară eră, Iar soarele de foc, în cer, preferă Bulgăre de zăpadă să ia formă. Ghețarii arctici, albi, se tot transferă În lumea noastră, tristă și diformă, Chiar oamenii în sloiuri se transformă, La liga gerului, pierduți, aderă. Instituie ninsoarea monopol, Își leagă poduri și ridică dig, De la ecuator până la
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
majoră (resuscitarea personalității lui Mihai Viteazu, voievodul reîntregitor al neamului românesc, ca simbol și catalizator al recăpătării demnității naționale). S-a creat astfel un «centru de presiune» morală, care a început să miște lucrurile într-un fel asemănător cu rostogolirea bulgărelui de zăpadă. În ordine cronologică, prima persoană care a subscris «obsesiei» Mihai Viteazu a fost Ciprian Geapana, un prieten entuziast, care și-a pus serviciile și mașina la dispoziție pentru a parcurge drumul - nefiresc de anevoios - de la Craiova la Plăviceni
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
nuanțe, lumini, umbre, sub raza unei clipe de bucurie. CIUDATĂ CLEPSIDRĂ Frămânți cuvintele dospite-n arderea inimii, lacrimi se preling prin cioburi, raze de lumină reflectă scântei deformate de tăișul sticlei, cercuri noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta, un bulgăre ce zace-n stare latentă, la o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumină și zâmbet
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
lume... Frămânți cuvintele ce se dospesc în arderea inimii, lacrimi se preling prin cioburi, raze de lumină reflectă scântei deformate de tăișul sticlei... nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil. Cercuri noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta e un bulgăre ce zace în stare latentă. La o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții, se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumina si zâmbetul
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
când am privit prima dată doi tineri sărutându-se pe o bancă în parc. Ceva în mine purta ecoul răstignirii de acum, ceva în mine anunța aceste povești în care omul cu inima de gheață și omul ascuns șoptind unui bulgăre de aur misterele tăcerii, îmi anunțau tăcut, repetat, că poarta se închide, că e prea târzie întâlnirea și fără cuvinte îmi spuneau să nu mai privesc oglinda în care sufletele lor se oglindesc. Teama de a nu fi rănită de
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
ochilor cioburi de încercări, de roduri pline de esența fiecărei fracțiuni trăită sau nu. Împletesc acum coșuri din trupuri de plante din lunca acelor cuvinte nerostite de ei, omul cu inima învelită în gheață și a omului care șoptește ascuns bulgărelui de aur, tainele tăcerii. În jurul meu este tăcerea înveșmântată în singurătate. Știi omule ascuns, că tăcerea primește roluri mii. Eu o văd numai pe ea dincolo de măștile cuvintelor. Îi simt prezența. Se dă de gol mereu prin valul de gând
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
să ajungă în inima Lui neatinsă de patimi de dorințe absurde. Ascult aceeași piesă iar și iar, ca un val de mare învelindu-mi rănile în promisiunea unui zbor întregit de zâmbetul inimii tale. Ești iubit omule ascuns. Șoapta ta bulgărele de aur mi-a lăsat-o pe colțul acelui deja vu în care, o ghindă se desparte de căciulița din care hrana vie a pământului îi atinge mângâietor sufletul, lăsându-i creștetul să lucească în bătaia vântului, în bătaia privirilor
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
fructe coapte, În blânda atmosferă de Crăciun. La geam coboară pașnic Sfânta noapte, Fuiorul de-amintiri încerc s-adun... Copiii cântă vesele colinde, Eu nu le-aud, pierdută-n gândul meu. Pe cerul gri văd luna cum se-aprinde. Un bulgăre de foc, m-aprind și eu. Călătorind prin parcul de luceferi, Te caut veșnic, astru de demult. Aș vrea-mpreună să ne-ntoarcem, teferi, Și, ca prin vis, tăcerea să-ți ascult. Revin subit la focul meu din sobă, Din
CRĂCIUN FĂRĂ TINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367894_a_369223]
-
ca o fiară rănită: Ce-ai zis, mă? Iar a început să alerge după mine și să arunce cu bulgări. Nu puteam să tac și să fug ca un infractor cuminte și înțelept? De data asta bulgăreala s-a intensificat. Un bulgăre m-a lovit în umăr, altul a bubuit în coș ca un proiectil, făcând să explodeze gălbenușurile câtorva ouă, spulberându-le. Dar și picioarele mele călcau pe jar și sfârâiau, gonind nebunește. Mai nimeri în coș un bulgăre, intensificând exploziile
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]