155 matches
-
se Înfipse În bulumac lângă capul lui Enkim. - Hai că nu ne mai ajung! Ajută-mă! - Îmi strigă Runa și lăsai blana udă să cadă peste Enkim, după care ne apucarăm să petrecem crengile de salcie și ierburile groase În jurul bulumacului și al culcușului din crengi. Reușirăm să le legăm Între ele și, de acum, puteam și eu (singurul dintre noi care nu știa să calce apa), puteam și eu, deci, să mă Întind pe burtă, de-a curmezișul acelui lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
făceau semne, În grabă, pe malul de pe mâna tare, repezindu-se spre apă. - În apă, Enkim! Lasă blănurile. Nu ne mai ajută acu’! strigă Runa gros și, când Îl văzurăm cum se codește, Îl traserăm de pe culcuș, trântindu-l Îndărătul bulumacului, În volbură. Chiotul lui ascuțit cutremură valea. Una, două, trei sulițe izbiră culcușul, după care: stk, stk, stk - săgețile! - de mă Întrebam cât de mult poate să dureze un chin. Câțiva uriași se avântară În apă În timp ce alții, pe mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
trei sulițe izbiră culcușul, după care: stk, stk, stk - săgețile! - de mă Întrebam cât de mult poate să dureze un chin. Câțiva uriași se avântară În apă În timp ce alții, pe mal, se și apucaseră să rupă crengi și să caute bulumaci, Îndemnați de Vinas și de Vindecătorul care dorise să mă dea Umbrei. - Blestemată fii, Runa! auzirăm glasul ascuțit al lui Vinas. - Pruncul meu o să grăiască pe gură! răcni Runa, ridicând pumnul deasupra capului. Apoi, nu-i mai văzurăm pe urmăritori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
săturase de fițele lui Krog și de amărâții ăia de tovarăși ai lui. Era cât pe ce să alunecăm În apa furioasă, dar am izbutit, până la urmă, să ne agățăm, fiecare cu câte o mână, de copacul prăbușit, ținând În loc bulumacul. Blănurile, armele și traista Runei erau Încă În culcușul lui Enkim, dar nu aveam decât câteva clipe ca să ne urcăm pe stâncă. Grăbiți, am Început să azvârlim din culcuș tot ce adusesem cu noi, dar apa prinse să ne răsucească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
să ne răsucească, așa că am lăsat blănurile și sulița cea mică În culcușul lui Enkim și ne-am agățat de copacul prăvălit. Copacul prinse a pârâi și Începu să se clatine ca o măsea stricată, așa că dădurăm drumul la vale bulumacului și culcușului. Cu chiu cu vai, izbutirăm să ne cățărăm pe stâncă, târându-l pe Enkim după noi și, odată ajunși sus, Runa pufni Într-un râs hohotitor. Ne arătă rădăcinile copacului care ne salvase - abia dacă se mai țineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
spuse În minte, mi-am dat seama că erau cu toții supărați. M-am strecurat până În apropierea lor și i-am văzut adunați Într-un luminiș, pe malul apei. Se zgâiau la ceea ce fusese culcușul lui Enkim care, Încă legat de bulumac, se Împotmolise Într-o limbă de nisip. Nu Îndrăzneau să se apropie de lucrul acela nenumit și am Înțeles că se chiorau după urmele noastre pe care, cum altfel, nu izbuteau să le găsească. Nu trecu mult și câțiva, uriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
of, nici măcar clipa aceea nu-mi făcea cu adevărat bine. Nu-mi ieșea din minte lucrul acela alcătuit de Enkim pe marginea apei Învolburate, fără să spună nimic, profitând de chinul meu și al Runei de a târî de un bulumac cu care să-l scăpăm și pe el de urmăritori. Oare chiar avea nevoie să scape de ei? Sau făcătura lui era un semn care trebuia să-i aștepte pe cei ce-mi luaseră urma Încă din munții de acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
umbră. Pe casele cele mai Înalte creșteau snopuri dese de iarbă și de ciulini, iar la capătul satului se afla o casă mai mare decât toate: era Înaltă de patru-cinci staturi de om și din pereți i se ițeau niște bulumaci cafenii. Dincolo de acea casă se Întindea un câmp cu ierburi Înalte și grele, presărat cu aceeași copaci groși, cu trunchiuri ca butiile, răsuciți și cu frunze mult prea mărunte pentru atâta lemn. - Krog, ziceai, Îmi spuse Tuni după ce Gula se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
24. Satul Dogonilor se Întindea mai mult sub pământ - era alcătuit, deopotrivă, din găuri săpate adânc și din case din argilă, ridicate deasupra găurilor. Casele nu erau decât pe sfert de Înalte față de găurile de sub ele, de care le despărțeau bulumaci groși de lemn, așezați unul lângă altul - În acele găuri se retrăgeau Dogonii, mai ales ziua, când ardea soarele mai tare. Casele erau unite Între ele de niște ridicături de pământ ce adăposteau un fel de peșteri Înguste, săpate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
femeia făcură așa, În joacă, ceea ce face un om cu o femeie. Apoi, omul plecat la drum lăsă femeia și porni mai departe. Un altul se apropie de el, la fel de mânjit În alb. Se prefăcură că se pun pe un bulumac și că trec o apă care curge, apoi Întâlniră numai femei date cu alb, iar noul venit se Împreună cu una dintre ele. - Tată din Cer, izbucni Enkim, cu ochii holbați. De-a ce se joacă mărunțeii ăștia, măi Krog? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și, nu trecea nici un nou răsărit fără ca Nunatuk să nu-mi arate unde se mai puseseră maluri de jur Împrejurul Gemenilor. Într-o noapte, ne-a trezit un scârțâit cumplit, iar ghețarul a prins să pârâie și să se clatine ca un bulumac pe apă, de-au Început cu toții să strige Îngroziți, numai că Cipusikii râdeau de mama focului și se plesneau peste coapse. - Las’ că vedeți voi la răsăritul soarelui, ne amenințară ei, iar Nunatuk mă drăgosti cum știa ea mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
zăream decât puhoiul de luntre În care se aflau oamenii, femeile și pruncii care mă urmaseră - erau legănate alene de valurile rare, acoperite ici-colo de spumă. Se stârnise și un vânticel care făcea să pocnească repede-repede pieile Întinse deasupra luntrelor. Bulumacii scârțâiau prelung, iar câte un val mai mare se spărgea pe lângă noi, Împroșcându-ne cu stropi reci. Încet-Încet, se trezeau oamenii mei și, În toate luntrele se Întâmpla același și același lucru: lumea Începea să vorbească, veselă, ca la fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
prindeau vântul. Împreună, parii și pieile se asemănau cu forma pe care Selat o denumise triunghi - și mai semănau și cu o aripă de liliac Înălțată desupra luntrei. De-o parte și de alta a luntrei se afla câte un bulumac greu, care părea să fie pus ca să nu cazi În apă. Acest bulumac era prins de marginile luntrei cu mai mulți pari subțiri. În fața și În spatele luntrei se aflau mai mulți bulumaci scurți, puși unul peste altul, care Împiedicau apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o denumise triunghi - și mai semănau și cu o aripă de liliac Înălțată desupra luntrei. De-o parte și de alta a luntrei se afla câte un bulumac greu, care părea să fie pus ca să nu cazi În apă. Acest bulumac era prins de marginile luntrei cu mai mulți pari subțiri. În fața și În spatele luntrei se aflau mai mulți bulumaci scurți, puși unul peste altul, care Împiedicau apa să se rostogolească peste noi. În partea din spate a luntrei era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de alta a luntrei se afla câte un bulumac greu, care părea să fie pus ca să nu cazi În apă. Acest bulumac era prins de marginile luntrei cu mai mulți pari subțiri. În fața și În spatele luntrei se aflau mai mulți bulumaci scurți, puși unul peste altul, care Împiedicau apa să se rostogolească peste noi. În partea din spate a luntrei era un fel de casă dintr-un lăstăriș subțire, Împletit, acoperit cu frunze și bucăți de piele, și acolo stătea ticălosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o ia. Mă duse la coada luntrei, unde amărâtul de tânăr, un slăbănog numai piele și os, se chinuia din răsputeri să țină cârma Înclinată În apă Într-un anumit fel. - Aici e părul, Îmi arătă Dyas o scobitură În bulumac. Aici e capul, Îmi arătă el altă scobitură. Aici e umărul, aici e pieptul, ăsta e buricul, aici e... hmm... aici e fala noastră de oameni... Aici e coapsa... Iar aici... După ce mi-a spus tot ce se putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
prelung a ajuns până la noi. Vishu a pus luntrele la loc pe drumul dinainte și s-a uitat cu Înțeles la Dyas. - Al cui neam e acolo? a Întrebat Dyas. - Sunt ăia blânzi ai lui Ausil, spuse Vishu, privind În bulumacii luntrei. - Bine. Hai să vedem ce au pățit, dar ai grijă să nu ne prindă și pe noi muntele de apă. - Unul singur a fost azi, măi Dyas, zise bătrânul Vishu. Ne-am dus la pământul acela pe care oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
puterea lui. - Dupna, zici? Îngânară oamenii aceia. Vrem și noi să-l vedem. I-am dus să-l vadă, iar ei s-au speriat și mai tare când au văzut În ce fel Îl țineam legat, bine ghemuit Între doi bulumaci. - Și zici că prin vinele lui curge sânge din sângele Tatălui? Le-am spus că da, iar ei abia din clipa aceea ne ascultară Întru totul. - Și dacă Îi bateți pe cei ce vin pe urma voastră, la fel o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
picioare, Logon zăcea chircit În fundul gropii, slăbit, abia respirând, cu coastele ce Îi jucau sub piele de ziceai că-i un câine fugărit. O altă frânghie, trecută prin jurul gâtului, cât să nu-i ia răsuflarea, Îl ținea legat de un bulumac noduros. Mi-am Înghițit scuipatul. Frumosul ăsta de Logon... Omul care mă privise cu ochi de femeie... Sfătuitorul meu din nopțile grele de pe puntea de gheață... - Bună ziua, Logon... M-a privit, micșorând ochii. Nările i se căscară și păru să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și nu mai avea nici o putere. Nici măcar asupra lui, darămite asupra mea. Iar eu aveam putere prea multă. Mi-a fost cumplit de greu să i-o spun, dar n-aveam Încotro: - Logon... Tu și Dupna... O să vă punem pe bulumaci, așa legați cum sunteți, și o să vă purtăm Înaintea vânătorilor noștri când vom da piept cu oamenii lui Scept. Rămase cu ochii țintă la mine. Mă privea așa cum mă privea Nunatuk câteodată. - Ce mai blestem, spuse. De ce vrei să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cei mai vajnici și, câțiva dintre ei Încă țineau În mâini crengile pline de frunze cu care Îi acopereau vederii pe Dupna și pe Logon. Le-am făcut semn să-i arate vrăjmașilor noștri - amândoi legați și chirciți, prinși de bulumaci noduroși, slabi, nădușiți și abia răsuflând. - Îi știi? l-am Întrebat pe Scept. L-am văzut cum se Îndreaptă odată. Ochii i holbară și mai și, după care strânse din fălci de-am crezut că o să-i crape măselele. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mâna cea tare. M-am forțat să-mi continui elanul de parcă eram alcătuit numai din viscol și l-am izbit cu capul În gură, dar el Își ridică genunchiul cu putere și-mi luă amândouă picioarele de sub mine. Ca doi bulumaci, ne-am prăvălit la pământ și Scept ajunse deasupra. N-aveam ce să mai facem, nici el cu sulița, nici eu cu bâta, așa că ne-am grăbit să ne apucăm de beregate. Ne-am rostogolit. El Îmi mai trase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
legi. ● Împrejmuiri Construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimită suprafețe, arii sau parcele asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale - beton, cărămidă, piatra, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci -, ori prin plantii specifice. ● Locuri de joacă și agrement Construcții specifice pentru divertisment, recreere și sport pentru populație. ------------- Definiția " Locuri de joacă și agrement" din anexă 2 a fost introdusă de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 261
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250464_a_251793]
-
cu un aparat bizar, născocit cîndva de indienii din Nantucket, botezat „drug“. Două scînduri pătrate și groase, de mărime egală, sînt prinse una de alta, așa fel încît fibrele lor să se îmbine perfect, într-un unghi drept; la mijlocul acestui bulumac e legat capătul unei parîme foarte lungi, de celălalt capăt al ei, prevăzut cu un nod, putînd fi prins la iuțeală un harpon. Drugul e folosit mai cu seamă împotriva balenelor „înnebunite“, căci în asemenea momente ești înconjurat de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
CNP București): Paveliu Ileana din 15.07.2009 1 np numit în Costuleni (CNP Iași) și asociat pe 5 ani în Lugoj: Andraș Corneliu din 25.09.2009 1 np numit în Ivănești și asociat pe 5 ani în Vaslui: Bulumac Cătălin Ovidiu din 03.03.2010 1 np numit în Tutova și asociat pe 5 ani în Iași: Stoica Cristina Cremona din 03.03.2010 1 np numit în Schitu Duca și asociat pe 5 ani în Iași: Toma I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224996_a_226325]