257 matches
-
al înnoirii le opunea unui spirit refractar: „Ai paturi și mindire în salonul dumitale, și socoți că mă vei ademeni să viu să te văd? Dar cum o să mă pun pe ele fără să mi se rupă toate șireturile și bumbii ce mă încheie? fără să-mi plesnească supielele de la pantaloni? Cum o să pun în contact nobilul meu bonjur, lucrat cu atâta măiestrie de Orji, cu patul d tale, făcut de mindirigiul arman?“ (C. Negruzzi, Magaziile Iașilor, în Albina românească, 1846
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în plic, pe lângă cele două fotografii Mangalia și o Menaru luată din colecția ei (dată pe ascuns de Amidée), și timbru de o petiție. Înainte însă de a face asta, mai consultă-te și cu cei de acolo; întreabă pe Bumbi, care e mai versat în lucrări de legație și oficialități. Eu cred că ar fi bine, ar dovedi că tu nu vrei să rupi legăturile cu țara. Poate că spunând că dorești să continui studiile (aci și recomandația Carré) cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Mult mai ai? întreabă Dracul cu mânie. Mai am, că de-abia am început. Și cântă, și cântă până ce Diavolul, nebunit, zvârle pe Moldovan din spate. Omul a căzut cu dosul la pământ așa de tare, încât i-au plesnit bumbii de la cămașă. De-atuncea umblă Moldovenii cu pieptul descheiat... Clopotele dela mănăstire... Pădurea de stejar... Romanii... Eri, am văzut pe părintele Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de rele. Jocu-n bumbi. Cum aveam câteva mii de bumbi. Odată după ce am pierdut tot ce aveam la mine, am venit la comoară să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi, am rugat pe Dumnezeu să mă facă să câștig ce-am pierdut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de rele. Jocu-n bumbi. Cum aveam câteva mii de bumbi. Odată după ce am pierdut tot ce aveam la mine, am venit la comoară să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi, am rugat pe Dumnezeu să mă facă să câștig ce-am pierdut și ce aveau ceilalți. Ceiace s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trei ani mai mic decât mine. N-a fost decât de două ori la Beiuș în târg: o dată la 1848, pe vremea lui Kosuth, ș-odată acum. țucur la zahar: miere albă dumbravnic calapăr nimaș hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul sărăcește și îmbolnăvește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copiii, am iubit oamenii, m-au iubit copiii, m-au iubit oamenii. Am lăsat-o pe buna mătuță Anița și fiica sa cea frumoasă Maria pe care am învățat-o să scrie și citească mulțumindu-mă să văd cum, râzând, bumbii pieptului nihoteau sub cămașă. Cam atât. Am dat în primire învățătorului Decuseară cataloagele matricole și arhiva școlii. Băncile, tabla, masa și scaunul le-am lăsat în seama lui Ion Toporaș, proprietarul localului de școală, adică al camerii în care se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pe care sătenii o cumpărau de la magazine, mama cumpăra scule de bumbac, instala urzitorul în casă, trecea firele prin el și apoi trăgea firele, cu o anumită ghibăcie, pe un sul și de aici, meșteșugit, ajungea la stative. Din alt bumb ac, învălit la țucală, trecea firul pe țăghiile care tot la stative mergeau, bumbacul devenind pânză. La războiul de ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi care erau un fel de suluri, varga de la sulul de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață butuc buștean C canapei canapea ce se strânge ziua cale drum îngust de hotar căldărit amețit, beat cănceu cană pentru apă capeneață cutie cărigă roată cărare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bejenari din Bucovina. După ce sumanul era cusut, și se aplica pe guler și de-a lungul celor două părți și la poale un șnur cu model, numit sard. Nasturii erau confecționați din același șnur, întărit și cusut sub forma unui bumb. Sumanul era o haină lungă, de iarnă, avea spre poale lărgime, nu era strânsă pe trup ca un palton de astăzi. Se purta și o hain scurtă, din același material, un sumănel, care putea fi garnisit la mâneci și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous 302. Câte-un amănunt plin de veridicitate se relevă din amintirea tinereții, însuflețindu-i chipul: Sânii îi crescuse într-atâta de bătăile inimei încât sărise un bumb de la pieptărașul cam îngust de catifea neagră 303... Întocmai ca o nimfă în mare, iubita tinereții poetului este surprinsă în mișcare, filmată parcă în ascuns de un cineast extrem de talentat, unul care știe bine să pună în cadru, transfocând și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o mânuță și cu alta ochii. Să vorbim încet... cel puțin lectorii mei închipuiască-și că li vorbesc la ureche... ia să vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît sărise un bumb de la pieptarașul cam îngust de catifea neagră... de ce-l și încheiase? Dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul, sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ea răsuflă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lemn, ușa cabinetului se deschise... și... Cezara era să răcnească... dar își astupă gura c-o mână și cu alta ochii. Rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît îi sărise un bumb de la pieptarul îngust de catifea neagră... dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și desbumbă pieptarul, sânii ca zăpada se eliberară din închisoarea de catifea și ea răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mînă ] și cu alta ochii. Să vorbim încet... cel puțin lectorii mei închipuiască-și că li vorbesc la ureche... ia să vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît [îi] sărise un bumb de la pieptarașul cam [pieptarul] îngust de catifea neagră... de ce-l și încheiase? dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul, sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
schimbă în ele... Scoase o oglindă din ladă și se admiră în ea... găsi un șip vioriu plin de mireasmă și-și stropi hainele cu ea... și când ieși din turnul vechi, cu pălăria lui cu șnur de aur... cu bumbii lui de pietre scumpe, cu inele de diamant pe degete, părea un gentilom bătrân și bogat... Merse în fața unui palat vechi, zidit într-un frumos stil maur, înaintea căruia se-ntindea o grădină de pomi în floare, înconjurată de un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cununile de roze în părul lor... și numai muzica animă plăcerile cu sunetele ei sfinte, le mișcă cu suflarea ei... Pintre ele, tineri în haine negre, cu veste în floarea crinul[ui ], cu mănușe ca mărgăritarul, cu botine radioase și bumbi de diamant la maneșcă. Prin bolțile ce reprezentau locul ferestrelor lipsinde erau trepte cu oale de flori proaspete și împupite care împleau c-o dulce răcoreală sala, într-un loc era un joc de ape cari sticleau ca [argintul] izbucnind
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mine... vino ici în brațul meu... O atrase încet pe pieptul lui... - Ah, uite, zise ea... ce rău îți stă legătoarea la gît!... Ea drese cu mânuțele ei legătoarea... - Și-apoi nu-i nici pieptănat cumsecade, hahaha! și lipsește un bumb de la maneșcă. - Mi-a căzut în sân, Elli... caută-. Ea-și băgă mîna-n sânul lui. El [O] prinse ș-o apăsă pe inimă... - Nu găsesc, zise ea închizînd ochii de roșie ce era... apoi i redeschise și [i] se uită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pentru el nouă. Știa ce urmează și păstra în suflet și în minte amintirea întâlnirii anterioare. Femeia avea mărgele făcute din gâturi de guguștiuci. Fiersese bine oasele până când se albiseră, apoi le ținute o săptămână la soare. Arătau ca niște bumbi mâncați de carii, lăptoși, înșirați pe un fir de in, răsucit în două. Era oacheșă, ca aproape toate fetele din sat, zveltă și cu ochii mari și catifelați, la fel ca ai lui Pampu. L-a cuprins cu mâinile de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
o carte de rugăciuni, o am și acum, aș putea s-o arăt lui Theo, să, coada prea lungă, golașă, eu am mai tăiat din coadă ca să-mi încapă în carte, mai jos de mijloc frunzulițele, și Theo desface încet bumbii mărunți de la rochia albă a Anei, și-a dat jos pălăria, eu văd, cu margareta în mâna stângă, dacă l-aș face pe brațul stâng al Maicii sale atunci ar trebui s-o pictez pe Maria ținându-l duios la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
părticică a trupului meu despuiat, dar membrele mele nu dispun de limbajul comun minții și orice ar putea pielea mea să-mi mărturisească rămâne undeva la nivelul tulbure al simțurilor, senzația fierbinte că fără grabă degete delicate se strecoară printre bumbii de metal ai blugilor mei, prelungind cu o misterioasă știință, Nu! Boris mă minte! Ar fi trebuit să-mi amintesc! Răscolesc dulapul după o pereche de, și când vreau să-mi trag blugii pe mine mă răzgândesc subit, îi arunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nouă, pe măsură ce urcăm distanța dintre turiști se mărește, optzeci și trei, optzeci și patru, Michelangelo refăcând planurile lui Bramante, păstrând doar stâlpii de susținere, cât am zis?! Optzeci și cinci, mă opresc să-mi trag sufletul, degetele ei delicate printre bumbii de metal ai blugilor mei, degetele ei delicate învârtind lingurița în cafeaua căreia i-a adăugat lapte din cutiuța ce ți se servește o dată cu, De ce m-aș întoarce la Paris când eu am fugit de acolo?! Reiau numărătoarea treptelor, optzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
spre ceașca de cafea golită pe jumătate, Aș putea să-ți arăt Roma! Pe degetele ei delicate nici un fel de inel și oricât m-aș strădui nu pot trece dincolo de singura senzație, adevărată sau falsă, a degetelor ei lungi printre bumbii, o sută zece, nici mai târziu pe stradă, doar noi doi n-am îndrăznit s-o întreb despre noaptea aceea cu cinsprezece etaje deasupra Romei, acum la o sută cinsprezece trepte deasupra orașului și nu mi-am lămurit tulburătoarea senzație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ajuns deja, o sută treizeci și trei, și-n zâmbetul ei citesc, oare?! aceeași nelămurită senzație că ne leagă ceva indefinibil, o sută treizeci și cinci, o sută treizeci și șase, dorința ei de a sări de la al cinsprezecelea etaj?! Degetele delicate răsfirate printre bumbii de metal ai blugilor mei?! O sută patruzeci, o sută patruzeci și unu, cine să știe?! O sută patruzeci și două, ultima treaptă, ar trebui să-i întreb pe americani dacă le-a ieșit și lor tot atâta la numărătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a praf înmuiat pe asfalt, ploaie de vară, binecuvântată, o port aproape pe sus, ușoară ca un fulg sub brațul meu prinzând puteri din fierbințeala trupului ei ud, în camera mea întunecată de ploaia de afară îi deschei cei treisprezece bumbi micuți ai rochiei ude, îi dau o pijama de-a mea uscată și-o pun să se dezbrace, dau la o parte pătura de pe pat, îmi schimb și eu hainele și-o las singură pentru câteva clipe cât voi pregăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe piept, pe sub care are o ie cu mânecile cusute cu râuri. Peste rochie - un caftan de catifea (șubă din postav de Veneția? - Al. Alexianu) cu motive țesute cu aur323 și cu „douăzeci și șase de chiotori și toți atâția bumbi de aur, cu 52 de găitane de fir împărțite egal pe amândouă laturile hainei, o misadă scumpă de soboli acoperindu-i umerii și lăsându-se în jos, în chip de revere ascuțite spre vârf, cu guri îmblănite, și marginile și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]