149 matches
-
parter un magazin alimentar și o tipografie. La Berna se așterne pe muncă, dovedind o râvnă inepuizabilă, Elveția rămânând locul unde poetul-diplomat și-a impus cea mai puternică amprentă. Aici cunoaște pe Hugo Marti, șeful secției culturale la cotidianul "Der Bund" și redactor șef al revistei "Der Kleine Bund", un bun cunoscător al limbii române (în anii 1915-1917 fusese profesor în casa prințului Cantacuzino) care va scrie două volume de nuvele inspirate de realități românești, unul tradus (la reciprocitate) de Blaga
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
Berna se așterne pe muncă, dovedind o râvnă inepuizabilă, Elveția rămânând locul unde poetul-diplomat și-a impus cea mai puternică amprentă. Aici cunoaște pe Hugo Marti, șeful secției culturale la cotidianul "Der Bund" și redactor șef al revistei "Der Kleine Bund", un bun cunoscător al limbii române (în anii 1915-1917 fusese profesor în casa prințului Cantacuzino) care va scrie două volume de nuvele inspirate de realități românești, unul tradus (la reciprocitate) de Blaga. În ziarul și revista lui Marti va publica
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
din articolele cari ni se trimit. (Articolele ar trebui firește să cuprindă lucruri din punct de vedere "ziaristic" interesante, ceea ce nu e cazul cu toate câte ni s-au trimis până acum). Mai țin să adaug că marile ziare elvețiene: Bund, Neue Zuricher Zeitung, National-Zeitung, adică ziare cari se ocupă într-o măsură mai largă și de situația din alte țări, au corespondenți permanenți în România, și sunt astfel mai mult sau mai puțin angajate să publice corespondențele "lor", ceea ce desigur
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
sunt astfel mai mult sau mai puțin angajate să publice corespondențele "lor", ceea ce desigur face și mai dificilă o plasare în coloanele lor de articole din altă parte. (Anul trecut d. Kirchgraber, colaborator extern la Neue Zuricher Zeitung și la Bund, a încercat să dea niște articole mai mari, inspirate de noi, despre chestiuni românești, și a fost refuzat, pe motiv că au angajamente față de proprii corespondenți). Ar rămâne firește alte ziare de a doua mână, cari ar fi poate mai
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
și nisip împreună. pașii au durut, ecourile au dărâmat piscurile muntelui, vorbele noastre s-au rotunjit ca ouăle de ornitorinc mușchii noștri au fost folosiți la cărat saci în canton feminitatea ta a devenit o batistă scăpată pe jos pe bund, penga thae pe unde mă plimb, de atunci, încontinuu, când vreau să te chem să vorbim când sărbătoresc moartea trecutului tău ceartă șase în primul loc: deși vor urma scandaluri și ură, ascunde-te în dragostea ta curată și te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
înscrie în poliție cu dosarul curat, dar au aflat că tatăl meu este un nenorocit de subversiv. M-au silit să-i torn pe Sammy și pe Ashidas, iar Sammy a murit la Manzanar. Știu că te-ai înscris în Bund de sanchi, ca să vânezi pizde, însă ar fi trebuit să ai mai multă minte, fiindcă eu n-am avut. Am deschis ochii, dar mi-au rămas uscați. Tata avea o privire goală. Am slăbit strânsoarea și i-am spus: — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe cel mai apropiat scaun disponibil. Bărbatul înalt avea o prestanță care aducea mai mult cu aceea a unui judecător sau a unui avocat barosan decât a unui polițist. Îmi amintea de preotul ăla luteran blând, prieten cu tata până când Bund-ul a fost calificat drept subversiv. Polițistul de lângă mine îmi șopti: — Locotenentul Millard. Adjunctul de la Omucideri, dar de fapt adevăratul șef. Un suflet mare. Am dat din cap a încuviințare și l-am ascultat pe locotenent, care vorbea cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
6. Moda și teribilismele / 67 1.7.7. Definiții ale modei / 68 Capitolul 2. Abordarea sociologică a modei / 75 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative / 75 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down / 78 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului / 81 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective / 88 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și dezgolire a trupului. 1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și XX, sub semnătura unor sociologi de seamă ai timpului precum Gabriel Tarde (1843-1904), Thorstein Bund Veblen (1857-1929) sau Georg Simmel (1858-1918), moda își făcea debutul în discursul sociologic. Astăzi, reafirmarea interesului pentru abordarea acestui fenomen are nevoie de legitimare teoretică, tocmai pentru că, ulterior dezvoltărilor elaborate de figurile emblematice ale sociologiei începutului de secol XX, "moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentația este analizată ca un fenomen caracteristic climatului modernității. Această etapă, pe care am denumit-o clasică, este cea mai prolifică din punct de vedere teoretic. Sociologi și psihologi de seamă precum Gabriel Tarde (1843-1904), Gustave Le Bon (1841-1931), Thorstein Bund Veblen (1857-1929), Georg Simmel (1858-1918), în demersurile lor științifice, consacră un loc special analizei fenomenelor modei. Sub influența unor lucrări celebre, respectiv Les lois de l'imitation (1890) a lui Gabriel Tarde, Psychologie des foules (1895) a lui Gustave Le
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1920). În acest context, îmi propun să prezint contribuțiile antropologilor Alfred Luis Kroeber, Edward Sapir și Ruth F. Benedict, precum și abordarea psihanalitică a modei vestimentare, ceilalți autori citați în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare Antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) a studiat fenomenului modei vestimentare urmărind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
M.-L. Rouquette, 1994/2002, 47). "Marea teamă a modernității emanciparea" (P. Sloterdijk, 2000/2002, 11), care a cuprins diferitele aspecte ale societății începutului de secol XX, a atras interesul unor sociologi clasici precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dacă adoptă (x) sau respinge un comportament (-x); fiecare individ observă deciziile celorlalți; costul adoptării comportamentului (c) este același pentru toți indivizii. Deci, conform modelului cascadei informaționale, nu există consecințe neanticipate ale adoptării unui anumit comportament. 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului Expresia "societatea de consum" emblematică pentru caracterizarea ordinii economice și vieții cotidiene în societatea contemporană (G. Lipovetsky, 2006/2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Expresia "societatea de consum" emblematică pentru caracterizarea ordinii economice și vieții cotidiene în societatea contemporană (G. Lipovetsky, 2006/2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și sociologului american Thorstein Bund Veblen (1857-1929), The Theory of the Leisure Class (1899). Reluarea temei homo consumericus de către generațiile ulterioare de sociologi a însemnat delimitarea unei arii de preocupări teoretice și empirice denumită "sociologia comportamentului de consum" sau "sociologia consumului" (J.I. Nelson, 2007, 178
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
național. 2.2. Moda o formă de comportament colectiv Dezbaterea asupra fenomenului modei ca formă de comportament colectiv are loc, în mare măsură, în jurul primelor teorii sociologice de la începutul secolului XX. Pe urmele lui Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen și Georg Simmel, timp de trei decenii, sociologii anilor 1950-1980 au încercat să răspundă întrebării dacă moda poate fi considerată o formă de comportament colectiv. Argumentele autorilor citați anterior privind motivațiile comportamentelor dictate de modă respectiv cursa pentru status
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teren material, al comerțului și comunicațiilor, căci, în felul acesta, ele vor fi atrase în cercul vieții economice germane, va fi pregătită anexarea lor viitoare”. Rezolvarea chestiunii românești o vedea în „alăturarea” țărilor noastre, sub conducerea unui prinț german, la Bundul german. Opoziția poporului român a fost însă atât de dârză, străduințele sale spre unitate națională erau atât de vii, încât provocau derută în rândurile austriecilor care veneau în contact cu realitățile noastre. Numai așa se explică inconsecvențele lui Coronini, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi aceea a ligii (Bund) că form? de organizare social? superioar? � introdus? de c?tre Schmalenbach � s? fie amplu reluate de c?tre sociologia german?. Psihologismul francez �n total? ruptur? cu preten?ia pozitivi?tilor de a exclude psihologia din c�mpul ?tiin?ific, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deosebire de naționalitate, cel al Partidului Socialist-Revoluționar vorbește în numele dreptului social și propune formarea de unități personale autonome cu deplină independență, în limitele naționale. Delegatul bulgar se exprimă în numele găgăuzilor, evocînd deruta unei nave fără căpitan. Proletariatul evreu, reprezentat de Bund, cere egalitatea tuturor limbilor și garantarea dreptului naționalităților sub formă de autonomii culturale. El se plînge că structura Sfatului Țării nu corespunde unei reprezentări proporționale a tututor naționalităților. Onisifor Ghibu, redactor al ziarului Ardealul, face un istoric al legăturilor dintre
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la granițele din anul 1792. Dând o nouă structură Europei, Congresul de la Viena a spulberat speranțele numeroșilor germani de a vedea instaurat un stat național unitar și liberal, materializând de fapt politica germană a lui Metternich 316. Confederația germană (Deutschen Bund)317, care înlocuia vechiul Sfânt Imperiu Roman de națiune germană, nu era decât o reunire destul de inconsistentă a 39 de state suverane. Nu era un stat federal (Bundesstaat), ci mai mult o federație de state (Staatenbund). Acestea nu au decât
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
singura soluție posibilă. Imperiul Austro-Ungar cuprindea două state distincte: Cisleitania (Austria) și Transleitania (Ungaria), fiecare având Camere legislative și guverne proprii. Organe comune, sub egida împăratului, erau Ministerele Finanțelor, de Război și Externe. 419 H. Schulze, op. cit., pp. 97-98 (Norddeutsche Bund). 420 Mary Fulbrook, op. cit., p. 159. 421 H. Schulze, op. cit., p. 98. 422 Ibidem, p. 635. 423 H. Schulze, op. cit., pp. 98-99. 424 N. Ciachir, Istoria universală modernă, II, p. 183. 425 A se vedea și M. F. Boemeke, G.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de municipalitatea provinciei toscane. (Florica Ichim) Spectacolul Teatrului Giulești cu Năpasta (The Curse) de Caragiale se apropie de filmele lui Bergman și Buñuel prin tensiune dramatică, prin interioritate și forță expresivă... De-a dreptul extraordinari acești artiști din România. (Der Bund Berna) O piesă puternică despre păcat și ispășire... Acțiunea este aproape arhetipală. Întâmplarea tragică se desfășoară... aproape atemporal... În regia lui Alexa Visarion trebuie văzuți Dorina Lazăr (Anca), Corneliu Dumitraș (Dragomir), Florin Zamfirescu (Ion), Gelu Nițu (Gheorghe). Jocul lor temperamental
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pauză lungă, lungă...) Auzi?!... când Dante, exilat din Florența, trecea pe străzile Ravennei, cineva, zărindu-l, a spus: Uite-l pe cel care a fost în Infern. 2015 INDEX DE AUTORI ȘI PUBLICAȚII ÎN VOLUM LA DATA EDITĂRII MATERIALELOR "Der Bund" Berna Adrian Dohotaru publicist, dramaturg, redactor Flacăra Adriana Rotaru critic teatral, redactor Informația Bucureștiului Anca Ioniță filmolog Andrei Strihan critic teatral, prof. univ. Aurel Bădescu critic de teatru, redactor Contemporanul Berner Nachrichten B.N, Szene Bern Berner Tagblatt, Berna Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Familia”, „Gând românesc”. Semnează și în „Patria”, „Cugetul românesc”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Țara”. Îi apar texte și în publicații străine: „Prager Presse”, „Glos prawdy”, „Droga”, „Der Bund”, „Die Tatwelt”, „Archiv für Geschichte der Philosophie”. Foarte fecund, e prezent aproape în fiecare an cu câte o nouă contribuție pe tărâmul liricii, dramaturgiei sau eseisticii: Pașii profetului (1921), Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Filosofia stilului (1924), În marea trecere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
regimului, era la fel de vehement În opoziția sa față de „iluziile consumismului”, considerând că reeducarea populației În acest sens cădea În sarcina partidului conducător. Opoziția anticomunistă propriu-zisă din RDG tindea să se coaguleze, ca și În Polonia, În jurul bisericilor - În cazul Germaniei, Bund der Evangelischen Kirchen, de confesiune protestantă. Aici, noul limbaj al drepturilor și libertăților era vecin cu cel al credinței creștine și (din nou, ca și În Polonia) era Întărit prin asociere cu singura instituție presocialistă care supraviețuise. Influența Bisericii explică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]