575 matches
-
matrice a segmentului de literatură valorizat, pe care criticul o apreciază că ar corespunde modelului existențial prevalent în lumea de azi. „Apocalipticul” ar include atât textualismul, cât și postmodernismul, acestea „nefiind decât niște forme particulare ale ultimei faze a culturii «burgheze», care este cultura dorinței de moarte”. De fapt, pledoaria teoretică transgresează domeniul strict al criticii literare, devenind o profesiune de credință existențială: „Doar asumându-ne condiția de ființe apocaliptice putem nutri nădejdea că nu ne vom rata în plan ontologic
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
un izvor, „să ispitiia [...] să fie el la domnie”), era nepotul lui Matei Basarab. împreună cu Matei Basarab, Diicu Buicescu a zidit Mănăstirea Drăgănești din Teleorman 299 (înălțase singur Mănăstirea Clocociov). Șerban, al doilea fiu, s-a căsătorit cu Maria, o „burgheză”300 (a fost, se pare „a doua nuntă”, căci întâi fusese însurat - respectând „politica matrimonială” - cu o altă Marie, din Golești, sora lui Eustratie, amândoi fiind copii faimosului Stroe Leurdeanu 301), fiica marelui clucer Gheorghe Ghețea. Socrul viitorului Voievod n-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
literatură. Textele literare respectă cu fidelitate programul ziarului și ilustrează fenomenul de politizare a culturii, impus de ideologia comunistă. În deceniile al cincilea și al șaselea ale secolului trecut există o evidentă orientare prosovietică, proletcultistă, antitetică în raport cu așa-zisa literatură „burgheză”, „decadentă”, „cosmopolită”, dar în consens cu imperativul subordonării esteticului de către politic. O destindere a spiritului dogmatic, vizibilă și în scrierile apărute în S.t., are loc după 1964, când purismul realist-socialist începe să facă unele concesii elementului estetic. Literatura își
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
genial, nedreptățit de societatea în care i-a fost dat să trăiască. Din păcate, expunerea suferă de pe urma unei viziuni și a unui limbaj care se supun canonului constrângător și deformat al vremii. Un canon ideologic dominat de maniheism, contrapunând artei burgheze, plină de păcate, arta îndrumată de „metoda realismului socialist”, care oferă „calea cea dreaptă”. Un artist adevărat are de pătimit într-o orânduire marcată de „lupta dintre cele două culturi”. De aceea - stăruie dogmatic V. - se cuvine ca el să
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
REVISTA BURGHEZA, publicație apărută la București, bilunar, între 5 noiembrie 1934 și 10 mai 1935. Revista de „sociologie, istorie, critică socială și culturală”, R.b. publică proza, studii, cronici, recenzii și semnalări editoriale. Articolul-program, intitulat Constatări și directive, afirmă, în materie de
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]
-
demersul lui P. are meritul de a scoate valorile spirituale interbelice din conul de umbră la care le condamnaseră ideologia și cenzura oficiale și de a pune în evidență fundamentul estetic al unor teme și motive socotite până nu demult „burgheze” și „decadente”. Îmbrățișând datele artistice ale operelor, grupate pe genuri și specii, ca și activitatea intelectuală și publicistică a scriitorilor, orizontul critic al textelor izbutește să sugereze câteva linii de forță ale gândirii românești interbelice, contribuind astfel la fundamentarea istoriilor
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
treia, foarte puțin deosebit de romanele precedente, și exploatează evident elemente autobiografice din perioada celui de-al doilea război mondial, când O. a trăit în București. Intriga, având în centru aceleași personaje dizarmonice, neconcordante, surprinde implicit aspecte de viață burgheză, mic burgheză și mai ales de boemă (artiști, jurnaliști) bucureșteană, pe fundalul social alterat de război. Un roman propriu-zis, cel puțin în prima parte, este Acele lucruri mari (1973), deși sâmburele epic pare a fi tot de proveniență autobiografică. În timpul primului război
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
sociologi, cu mici retușuri conjuncturale, probează că ele au o valoare științifică incontestabilă. Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale, fiind, clar, rezultatul unui Îndelungat proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor. Costea, Ștefan, Larionescu, Maria și Ungureanu, Ion. (1983). Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru problemele grave ale societății, de „mizeria lumii”, dar și de strălucirea ei. Orientarea spre această tematică a fost făcută de Însuși Bourdieu, care a deschis și a Încurajat interesul pentru cercetarea favorizaților sorții, a „cartierelor bune” sau a „cartierelor burgheze”, pentru riturile vânătorii. Din lectura cărții răzbate implicare, respect pentru stilul subiecților cercetați, autorii preiau norma discreției din codurile de conduită ale claselor superioare. Prefațatorul cărții, Mihai Dinu Gheorghiu, are dreptate : avem de-a face cu un tip de cercetare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de viață vor constitui de-a lungul modernității domenii constante de explorare și consacrare. Să remarcăm totodată că rațiunii i se adaugă interesele, astfel că raționalitatea coboară de pe soclul abstracțiilor filosofice și devine mai operațională prin implicarea în piața comercială burgheză în dezvoltare. Astfel de teme, consacrate de A. Smith în secolul al XVIII-lea, vor fi mereu revizitate și reinterpretate, prin opoziție sau prin continuitate, ca într-o reîntoarcere la izvoare sau printr-o tentativă de schimbare a cursului. Modernitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
primul număr al revistei Flacăra, Geo DUMITRESCU 5 prevede, grație acestui buget financiar generos, dezvoltarea cuprinzătoare, În avalanșă, În campanie a culturii devenită o „problemă de Partid și de Stat”, având pecetea creației libere și Înfloritoare, diferită de viața culturală burgheză aflată „În cea mai deplină anarhie” și de arta „aservită, Înfeudată, umilită” din trecut, când Înflorea doar „cultura oamenilor de casă, a lacheilor, literatura osanalelor fascisto-monarhice”. Dar să citim argumentația autorului: „Nu e multă vreme de când Scânteia, organul Partidului Muncitoresc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puține - făceau să se manifeste atitudini confuze, Împăciuitoriste, făceau să se nege În fond prezența poziției de clasă, a dușmanului de clasă, să se minimalizeze realitățile revoluției noastre culturale, să se reia poziția unui tradiționalism neprincipial, a unei curtoazii „colegiale” burgheze, a unor menajamente protocolare pe deasupra principiilor, pe deasupra adevărului și a normelor criticii creatoare. Iată lucruri care provin desigur și din nelămurirea deplină a oamenilor și din inexperiențele Începutului, dar care nu pot totuși diminua marele pas Înainte pe care-l
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literară de marile probleme care frământă massele, să fie citiți de masse. (Ă). Mai persistă Însă vechea mentalitate de castă Închisă a criticilor burghezi, a așazișilor „specialiști”, a căror „erudiție” stă În câteva citate și nume proprii. Jalnică poziție mic burgheză de tipic semidoct, de critic de saloane! Dacă analizăm cauzele rămânerii În urmă a criticii literare, față de creșterea generală a nivelului cultural și ideologic În țara noastră, vom recunoaște la baza tuturor acestor lipsuri o puternică influență a ideologiei burgheze
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
burgheză de tipic semidoct, de critic de saloane! Dacă analizăm cauzele rămânerii În urmă a criticii literare, față de creșterea generală a nivelului cultural și ideologic În țara noastră, vom recunoaște la baza tuturor acestor lipsuri o puternică influență a ideologiei burgheze care se manifestă fie prin rămășițele vechii educații, fie prin influența actualei literaturi și critici descompuse a apusului. (Ă). Ne trebuie o critică literară organizată, bazată pe cunoașterea adâncă a teoriei literare, izvorâtă din studiul marxism-leninismului, o critică literară care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critic cotidian: „Fiecare etapă În dezvoltarea societății omenești impune În literatură anumite teme și anumiți eroi, care-i definesc trăsăturile caracteristice. Astfel, Don Quijote rămâne un erou tipic pentru sfârșitul feudalismului, În vreme ce speculația financiară, banul, constituie o temă specifică pentru cea burgheză. Cervantes, În primul caz, Balzac, În al doilea, s-au situat pe o poziție realistă. Privind astfel problema vom Înțelege de ce Într-un sistem socialist munca obține un contur din ce În ce mai puternic, este cultivată cu prioritate În literatură. Dar va trebui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petru Dumitriu, Flacăra, nr. 49, 9 dec), etc.etc. Vocabularul anului continuă să se dezvolte pe axa sa războinică, conturând imaginea unor oameni departe de calm, toleranță și bunătate: necruțător, Îmbâcsit, hâd, mîrșav, nefast, Înapoiat, Înnebunit, dușmănos, dăunător, bestial, șovăială (mic burgheză), neadâncirea (realității socialiste, a rolului partidului, Învățăturii marxist-leniniste, etc) impas, prăbușire, uneltiri, slugi, lachei, clică, năpârci, ploconire, călăi, trântori, titoiști, adormi (vigilența), a toci (critica), ațâțător, a stârpi, a lovi (fără șovăire, fără cruțare) a biciui, a servi frontul (muncii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
participare a criticilor și scriitorilor În jurul acestei cărți Îi va fi de cel mai mare ajutor tov. Preda. Să nu uităm Îndemnul partidului care, În salutul adresat scriitorilor, Îi cheamă să lupte «cu hotărâre pentru Înlăturarea concepțiilor și deprinderilor vechi, burgheze din creația literară». (Ă). Este valabilă pentru toată lumea această mândră lozincă a partidului, care se află deasupra oricărui loc de muncă din țara noastră: «Construim fără burghezie și Împotriva burgheziei»”. Ce a urmat după partinica intervenție a lui Geo Dumitrescu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Roșculeț nu este una din muncitoarele care au Înțeles și pus În practică chiar și fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor săi. (Ă). În acest sens, un exemplu Îl constituie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
astfel de hotar forța de a crea oameni vii cu personalitate distinctă, de a da trăsăturilor pozitive ale eroilor un relief puternic, de a prezenta răscolitor, cu mare putere de convingere, acțiunile revoluționare din fabrică. (Ă). Ori rămășițele ideologice mic burgheze persită adesea În conștiința unora din scriitorii noștri sub forma unei umbre de neîncredere În forțele noului, sub forma șovăielii În afirmarea lui, ceea ce frânează curajul romancierului de a se azvârli În clocotul vieții și a căuta locurile unde vârtejul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Tăria partidului izvorește tocmai din strângerea laolaltă și organizarea acestor energii ale celor mai buni fii ai clasei muncitoare, din capacitatea lor de a mobiliza și conduce la luptă marea masă a celor asupriți și exploatați. (Ă). Resturile mentalității mic burgheze apar mai puțin evidente În critica vechii societăți tocmai pentru că poziția mic-burgheză este criticistă, pentru că mai ales critica simplă, neînsoțită de ilustrarea a ceea ce pune la loc, dezvelește mai puțin deslușit pozițiile, poate coexista cu o atitudine Încă șovăielnică. Dar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
științifice, dacă Își propune să studieze și să explice faptul vorbirii din perspectiva Învățăturii marxist-leniniste (Ă) revista nu corespunde În totul scopului precizat. În paginile ei se Întâlnesc unele confuzii ideologice, unele șablonări de expresii, unele concesiuni involuntare făcute lingvisticii burgheze”. Pe la mijlocul anului 1950, Întreaga presă culturală reproduce după Pravda două contribuții ale lui I.V. Stalin 83: Cu privire la marxism În lingvistică și Cu privire la unele probleme de lingvistică. Stalin Își Începe astfel serialul: „Un grup de tovarăși din rândul tineretului mi-a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai mult ca un rezultat al unui zbucium personal și nu ca rezultat al acțiunii și intervenției directe din partea elementelor Înaintate de pe șantier. Or, nu acesta este drumul tipic parcurs În viață de intelectualii ce se desprind din mrejele educației burgheze alăturându-se luptei poporului muncitor. Dar chiar dacă autorul ar fi evitat această lipsă În zugrăvirea personajului Pangrati, elementul care trece de pe pozițiile burgheziei pe cele ale clasei muncitoare, este eroul timpului nostru? Fără Îndoială că nu. (Ă). La rândul său
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
altor ideologi bolșevici, În 1920, la Congresul proletcultiștilor, astfel că, după această dată, P a evoluat Într-o variantă Îmblânzită, mai ales În privința valorificării moștenirii culturale (prin preluarea contribuțiilor teoretice ale lui Lenin privind existența celor două culturi: proletară și burgheză, și posibilitatea identificării unui filon progresist chiar și În cultura burgheză). Totuși, cu toată presiunea comuniștilor sovietici, P nu a acceptat imixtiunea politică și nici spiritul de partid În literatură (partinitatea). În exercițiul literar practic și În compexul ideologic, P
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
copilului, căci nu se poate admite ca o parte din omenire să-și bată joc de cealaltă, care n-are nici dreptul să protesteze. Arată mizeria femeilor de la periferie sau a celora de la țară, care batjocorite, rămân epave în timp ce pentru burgheze există avortul sau căsătoria de circumstanță. Termină cerând o lege pentru cercetarea paternității, aducând exemplul unei legiuiri germane, care, acolo unde femeia cu mai mulți amanți în caz de naștere nu identifică pe tatăl copilului, obligă pe toți să ofere
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]