2,180 matches
-
eroarea cărților sale a vorbit Vasile Luca și, mai ales, Miron Constantinescu (omul Anei Pauker). I se reproșează, ca atitudine antipartinică, amenințarea lui Pătrășcanu că demisionează din minister. I se cerea, mereu și mereu, să se dezbare de mediul său burghez și să asculte, disciplinat, de deciziile partidului. Iar mediul său burghez și mic burghez era constituit din Belu Silber, Lena Constante, Hary Brauner, N. Betea și încă alți tineri foști și înainte de stînga sau apropiați de PCR. Vor fi, toți
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Constantinescu (omul Anei Pauker). I se reproșează, ca atitudine antipartinică, amenințarea lui Pătrășcanu că demisionează din minister. I se cerea, mereu și mereu, să se dezbare de mediul său burghez și să asculte, disciplinat, de deciziile partidului. Iar mediul său burghez și mic burghez era constituit din Belu Silber, Lena Constante, Hary Brauner, N. Betea și încă alți tineri foști și înainte de stînga sau apropiați de PCR. Vor fi, toți aceștia, și mulți alții, arestați odată cu Pătrășcanu sau după aceea. În
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Pauker). I se reproșează, ca atitudine antipartinică, amenințarea lui Pătrășcanu că demisionează din minister. I se cerea, mereu și mereu, să se dezbare de mediul său burghez și să asculte, disciplinat, de deciziile partidului. Iar mediul său burghez și mic burghez era constituit din Belu Silber, Lena Constante, Hary Brauner, N. Betea și încă alți tineri foști și înainte de stînga sau apropiați de PCR. Vor fi, toți aceștia, și mulți alții, arestați odată cu Pătrășcanu sau după aceea. În 1948 Pătrășcanu nu
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
a fost, din păcate, singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen, Stinnes și financiari puternici evrei, apelînd, în sprijin, la Hitler. Cînd în 1937 bancherul evreu Goldschmidt intră în criză financiară, în locul lui și a celorlalți burghezi evrei se instalează burghezia germană. Intervine și criza intelectualității germane, lovită, și ea, economic. "Nimic, stăruie Claudian, nu oglindește mai fidel legătura strînsă dintre criza economică germană și popularitatea lui Hitler decît paralelismul, adesea arătat, dintre numărul șomerilor germani și
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
puncte de vedere. Și scena finală din acest episod al romanului, cînd Carp "feudalul cu șase mii de fălci, trăit în puf și lux, îl disprețuia probabil și-l privea de sus prin geamul monoclului", ca și ceilalți convorbitori, toți burghezi bine situați, descoperă, pe gulerul cămășii lui Eminescu ivindu-se o ploșniță. Cu toții rămăseseră panicați. Dar Eminescu, brusc înseninat, cînd descoperi faptul, calm, în chip firesc, "făcu vînt cu degetul insectei de pe guler pe covorul persan al odăii... După o
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
adusese aminte de ce-i spusese o dată Brummer, la el acasă, în Gabroveni: că acest capitalism nu că n-o să dispară, dar o să dispară totul în lume și n-o să mai fie nimeni care să zică uite dom'le, că ăștia, burghezii, au mierlit-o... - chiar așa spusese Brummer. Axente îl contrazisese; însă de atunci intrase la idei. Brummer ăsta glumea, ci-că; dar să nu fi ajuns în gura lui, cum începuse de la un timp să intre, - și strungarul constată cu teamă
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
aș fi devenit... critic, dacă n-aș fi fost angajat la revista Familia, la reînființarea ei, în 1965, în calitate de cronicar literar, punct de pornire al unei preocupări ce s-a extins pînă la profesionalizare. Conștiincios cum sînt în înțeles tradițional, "burghez", am dorit să am o profesie, dar nu pe cea de profesor în învățămîntul, cum se cheamă acum, preuniversitar, care mi-a displăcut după o scurtă trecere printr-însul. De profesie poet, sună ridicol. De profesie critic, mi se pare
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
studiu de naratologie, pentru că tot întrebându-se de ce nu avem roman, de când și până când, ce, cum, încotro, criticul agață tot felul de probleme de istorie modernă și de ideologie liberală. În plus exegeza romanului, gen prin origine și prin definiție burghez, activează o funcție inerțială a culturii, de a reproduce simbolic o realitate pierdută, lucru pe care, de altfel, autorul îl și declară, pentru cine știe să citească, în eseul introductiv. Corinticul? Corinticul are etiologia și rostul lui, care s-ar
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
este cel imediat succesiv unificării, perceput de majoritatea meridionalilor ca o imixtiune în afacerile interne ale Regatului celor două Sicilii, iar expediția legendarilor garibaldini și a armatei regelui piemontez - ca o invazie de care au profitat oportuniștii locali, aristocrați sau burghezi dornici de putere. Viziunea este asemănătoare celei cu care ne-a familiarizat sicilianul Federico De Roberto (Viceregii, 1894), în plin verism, molisanul Francesco Jovine (Doamna Ava, 1942), Giuseppe Tomasi di Lampedusa (Ghepardul, 1958), pentru a cita doar trei nume. Așadar
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
îngrijitoare, Gala adaugă nebănuite competențe "manageriale", o aprigă activitate impresarială și cîteva nebănuite și foarte lucrative strategii de marketing. Dacă începutul relației matrimoniale a scandalosului cuplu stă încă sub semnul avangardei suprarealiste, finalul este umbrit de decrepitudinea jalnică, de conformismul burghez, atestat și de convingerile politice de dreapta și extremă dreaptă ale celor doi, deja în timpul războiului civil din Spania. Ce ar fi fost Dali fără Gala - este greu de spus. Gala oricum avea deja la activ un furtunos trecut amoros
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
primesc azil și sunt întorși din drum, înapoi la o condamnare sigură. Această stare de disperare a refugiaților este una din sursele de tensiune dramatică a romanului. Suspiciunile că unii transfugi devin spioni (agenți ai unei posibile subminări a regimului burghez din România) determină închiderea granițelor. Pe acest fond, locotenentul Ragaiac primește ordin să se deplaseze pe Nistru cu detașamentul său de pază. Dintr-o lâncezeală de garnizoană, Ragaiac se vede mutat într-o zonă de risc, implicat într-o misiune
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și alături de el vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile lor credințe artistice spre a și le păstra pe cele politice, acceptînd, însă, fără prea multe regrete, celălalt establisment, cel al ordinii și al dictaturii proletare. O altă categorie, cum este cea reprezentată de Vida Geza
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
etc. După ce regizorul Taub János s-a transferat la Cluj, în 1961, conducerea teatrului a fost preluată de regizorul Krausz Imre. Printre realizările remarcabile ale trupei se numără două spectacole cu piese de M. Gorki: „Azilul de noapte” și „Micii burghezi”. Noul director al teatrului, actorul Sinka Károly, revenit în 1965 după un stagiu la Târgu Mureș, a depus eforturi pentru a completa colectivul artistic. Tot atunci, au fost invitați să monteze la Timișoara regizori cunoscuți ca Anatol Constantin, Rappaport Ottó
Agenda2003-18-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280977_a_282306]
-
Poquelin). A făcut din teatru o școală a moravurilor și o tribună de dezbatere a problemelor actualității, ridiculizând în comediile sale corupția, pedantismul nobilimii și intransigența excesivă („Don Juan“, „Mizantropul“), ipocrizia religioasă („Tartuffe“), lăcomia de bani a burgheziei („Avarul“), parvenitismul („Burghezul gentilom“), concepțiile despre căsătorie și familie („Școala nevestelor“) sau ignoranța medicilor („Bolnavul închipuit“). Marți, 18 februarie Ernst Mach Acum 165 de ani s-a născut fizicianul și filosoful austriac Ernst Mach. În aerodinamică a introdus raportul dintre viteza unui corp
Agenda2003-7-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280695_a_282024]
-
atât povestiri romantic-simbolice și nuvele realiste, cât și romane de factură caracterologică, ce definesc critic tipuri ale burgheziei, și piese de atmosferă care înfățișează tabloul sumbru al lumii declasaților („Azilul de noapte“) sau contradicțiile dramatice ale momentului social contemporan („Micii burghezi“, „Dușmanii“). Luni, 17 martie Urmuz Acum 120 de ani s-a născut Urmuz (Dimitrie Demetrescu Buzău), unul dintre cei mai originali reprezentanți ai literaturii române de avangardă. Scrierile sale (un pseudoroman - „Pâlnia și Stamate“, proză, schițe și fabule) se numără
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
rămas pentru multă vreme în memoria publicului, în spectacole dintre cele mai variate, demonstrând calitatea sa de a se adapta oricărei cerințe pe scenă. Câteva dintre montările în care Victoria Cociaș a jucat sunt: Taifun de Tzao Yui, Scapino și Burghezul gentilom de Molière, Puricele de Georges Feydeau, Revizorul de Gogol, Cui i-e frică de Vriginia Woolf? de Edward Albee, Două femeie celebre de M. Donald și R. David, D'ale carnavalului de I.L. Caragiale, Cheek to cheek de Jonas
Victoria Cociaș, actrița cheie de la Teatrul Nottara, sărbătorită de colegi pe 6 iunie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25630_a_26955]
-
lega câteva aspecte fundamentale. Ca de exemplu: a. Hedonismul, lipsit de orice complexe, al lecturii. „Hoinărind slobod printre vise”4 Steinhardt este, și el, un apologet (trubaduresc) al ideii de plăcere a textului. Tema, obsedantă, îl preocupă atât pe evreul burghez al anilor ‘30 și ‘40, cât și pe scriitorul creștin ieșit din închisoare. b. Stilistica paradoxurilor ca marcă distinctivă a scriiturii. c. Obsesia pentru falie și pentru intermitență. d. Obsesia corporalității (cu atât mai surprinzătoare la călugărul Steinhardt). e. Locul
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
selecție de aproximativ 235 piese de patrimoniu - pictură, grafică (desene, acuarele, gravuri), miniaturi, bijuterii, textile, argintărie și mobilier - din fondul Muzeului Național de Artă al României, dintre care o parte prezentate în premieră absolută. Stilul Biedermeier este un stil internațional, burghez, care s-a manifestat cu precădere în Germania, Austria, nordul Italiei și țările scandinave, în perioada 1815-1848. Expoziția reflectă impactul acestui curent european asupra artei românești, într-o perioadă în care societatea românească trecea printr- un spectaculos proces de modernizare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92576_a_93868]
-
Nu, nu vreau nici să învăț să tricotez, nici să învăț să schiez. Vreau să învăț niște carte, ca și cum aș avea din nou 20 de ani, pentru că în ianuarie am sesiune. Să fie așa, un fel de Crăciun domestic și burghez, dar, în același timp, studențesc. Paradoxal, știu, da’ sigur mă descurc eu. Apropo de dorințe, în Băneasa Shopping City, există chiar un Glob al Dorințelor în care puteți intra să vă faceți poze. Veți mai găsi tot acolo o expoziție
Voi ce vă doriți de Crăciunul ăsta? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20750_a_22075]
-
și tezist politică, toată istoria literaturii se organizează schematic pe axa realism-antirealism. Realismul socialist, în cel mai sănătos spirit revoluționar proletar, crește pe solul unei tradiții artificios amplificate a realismului critic. De cealaltă parte, antirealismul uneltește reacționar, diversionist, în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX, iar în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
cealaltă parte, antirealismul uneltește reacționar, diversionist, în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX, iar în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Scriitorii exilați (Mircea Eliade, de pildă) nu sunt pomeniți. Modernismul occidentalizant e oaia neagră a epocii proletcultiste, acuzat de cosmopolitism, formalism, evazionism, estetism, ermetism, decadentism, inaccesibilitate, spirit
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Scriitorii exilați (Mircea Eliade, de pildă) nu sunt pomeniți. Modernismul occidentalizant e oaia neagră a epocii proletcultiste, acuzat de cosmopolitism, formalism, evazionism, estetism, ermetism, decadentism, inaccesibilitate, spirit burghez, adică îndepărtare de popor. Pe măsura apropierii de actualitate, criteriul ideologic, al participării literaturii la construcția socialistă, e decisiv, fiind frecvent invocat. Literatura trebuie să ilustreze spiritul revoluționar al proletariatului, să mobilizeze, să participe la lupta pentru viața, societatea și
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
Limbă și literatură", volumul V, 1961, publicație a Societății de Științe Istorice și Filologice din R.P.R. Ei apar ca reacție la literatura realistă. Uneltitorii acestor anomalii trebuie denunțați tribunalului ideologic: sunt - după cum îi dezvăluie Emil Boldan - "clasele stăpânitoare ale statului burghez, ajutate de influența tot mai simțită a unei anumite literaturi decadente din Occident" (p.117). Avangardismul și modernismul sunt același lucru, "curente decadente, ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Acțiunea distructivă a modernismului a fost orchestrată de Eugen Lovinescu, prin
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
versuri de o rară frumusețe revolta împotriva unei societăți în care valorile muncii intelectuale și fizice sunt strivite de o mână de exploatatori" (p. 105); "Caragiale a expus batjocurii și disprețului public atât orânduirea, sistemul politic, partidele și instituțiile statului burghez, cât și figurile cele mai reprezentative ale claselor exploatatoare - care formează o galerie întreagă de canalii, de proști și de înfumurați, venali și fățarnici, nemernici și ticăloși" (p. 106). Mari continuatori ai clasicilor, în linia realismului critic, sunt considerați Al.
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
chiar G. Călinescu în Scrinul negru (1960). Personajele sunt puse antitetic în serii maniheiste: de o parte, cele pozitive: modelul sovietic, țăranul cooperator, muncitorul fruntaș, intelectualul angajat, ilegalistul, activistul de partid; de cealaltă, cele negative: fascistul, chiaburul, sabotorul, intelectualul evazionist, burghezul, aristocratul. În deceniile cinci și șase era aproape imposibil ca un scriitor să publice altceva decât ceea ce se supunea total exigențelor ideologice comuniste. E de mirare că au putut apărea romane viabile, ce au supraviețuit epocii: Nicoară Potcoavă (1952) de
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]