3,270 matches
-
negustori de sentimente, murdari la suflet, fără de iluzii, fără de idealuri, vițelul de aur." Nu avea somn și era dezgustat de bogăția în care trăia într-o perfectă singurătate mizantropă, plictisit de tot și de toate. Nutrește un dispreț total pentru burghezie, clasă recent încropită, socotind, ca mai tîrziu Duiliu Zamfirescu, că "singurele clase cu merite mari cari au cimentat cu sîngele lor țara, au format tradiția socială, politică, literară, sunt: clasa boierească și clasa țărănească. Aceste două clase, una ignorantă, suferind
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
la sfîrșitul veacului al XIX-lea, cînd și-a publicat Nottara romanul, disparitatea socio-economică și politică dintre cele două clase era scandaloasă, țărănimea (peste 90% din populația țării) trăind în mizerie grea și profundă. De fapt, viitorul era de partea burgheziei care a și înfăptuit, în ciuda împotrivirii clasei moșierești, marile reforme postbelice. Dar așa, desuet și fals, cugeta eroul romanului Alexe Comnen, în perfectă consonanță cu întregul său trai de moșier obosit, plictisit și vlăguit de tot ceea ce îi era dat
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
Alexe gîndea că "eu nu sunt făcut pentru lupte. Bătrîna generație din care mă trag și-a secat toată seva și eu cel din urmă vlăstar, ca un arbore bătrîn și putred trebuie să cad învins sub securea ucigătoare a burgheziei". În stare de leșin a fost dus în casa prietenului Zamfir Voilă, care, însurat și cu doi copii, se îngrijea de moșie ca un bun gospodar. Alexe s-a întremat acolo încet, apoi recăzu în letargia stării sale anterioare. Iar
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
consecință a celor 50 de ani de comunism. Acești ipochimeni, împărtășind o foarte vagă impresie despre cine sînt ei și ce valori celebrează, au invadat structurile administrative, instituțiile de învățămînt și unitățile de producție. Tot ei alcătuiesc astăzi "crema" noii burghezii, plodită de tranziția moldovenească. Să nu ne mirăm, așadar, că lucrurile merg atît de prost în Basarabia, spre deosebire de țările Europei Centrale și ale comunității baltice". Întrucît tinerii basarabeni n-au avut parte de modele ale rezistenței de tipul celor de
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
nu am scris nici o notă privitoare la călătoria aceea. Știu cît de sensibili sînt chinezii... De aceea, prefer să reproduc vorbele celor de mai sus. Așa mi-e firea. Totdeauna mă surprind cu asemenea delicateți... Ideea amîndurora că, la chinezi, burghezia este mai periculoasă decît burghezia din capitalism ca o clasă veche în mersul dialecticii istorice... Apropo, folosind acest termen acum desuet, mă gîndesc la filozoful european al cărui nume nu-l mai cunosc și care spunea, citez, că marxismul este
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
privitoare la călătoria aceea. Știu cît de sensibili sînt chinezii... De aceea, prefer să reproduc vorbele celor de mai sus. Așa mi-e firea. Totdeauna mă surprind cu asemenea delicateți... Ideea amîndurora că, la chinezi, burghezia este mai periculoasă decît burghezia din capitalism ca o clasă veche în mersul dialecticii istorice... Apropo, folosind acest termen acum desuet, mă gîndesc la filozoful european al cărui nume nu-l mai cunosc și care spunea, citez, că marxismul este ceva prea subtil și prea
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
pe mîna comuniștilor... Formidabil, așa-i! Numai atunci, cînd comuniștii se află la putere și în lipsă de altceva, ca paradox... Închei citatul. Revin la cei doi. Care mai spun, cu agerimea lor, că ce consideră primejdios chinezii e ca burghezia asta să se instaleze cu timpul și la ei, nu dialectic necesar, ci prin comuniști chinezi învîrtiți și care prin corupție și altele se îmbogățesc rapid, chit că din cînd în cînd li se taie mărimilor capul în public, prin
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
în evul mediu, epocă istorică destul de convenabilă unor asemenea acte de justiție... Ia să se taie la noi, azi, nasul; ori mîna care a furat; ori alte organe... N-am mai fi în Europa; dar, economic vorbind, am ajunge departe. Burghezia din comunism apărată tocmai de principiile proletare este lucrul cel mai urît la ei, bineînțeles. De aceea, au loc mereu rotirile de cadre, sau vine cîte o revoluție culturală punînd urechi de măgar inșilor a căror istețime capitalistă i-a
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
n-are încă douăzeci și doi de ani, mirajul fermecat al premiilor de sfîrșit de an e aproape"(p. 12). Așa îl cunoaște pe Jim " Este înalt, subțire. Privirea sobră. Se știe puțin despre această stranie pasăre. Nașterea la Bordeaux, burghezie bogată, locuiește acum la Paris, întrerupe strălucite studii universitare, vrea să scrie, scrie tot timpul. Cartea sa face deja zgomot, susținută cu entuziasm de mai mulți oameni celebri." (p. 12). După întîlnire el îi scrie, tranșant: vrea s-o revadă
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
existam, aveam să debutez mult mai tîrziu. Nu mă exprimasem clar pînă atunci. Prin 1947-48 însă citisem, în sfîrșit, clandestin, Întoarcerea din URSS, apoi și Retușuri la întoarcerea din URSS, în care Gide, atacat de sovietici că fusese plătit de burghezia franceză ca să ponegrească URSS-ul, răspunsese cu aciditatea lui corosivă că, dacă ar fi vrut să se aleagă cu un cîștig, ar fi primit sumele uriașe, incomparabile, pe care sovieticii i le oferiseră cînd cu vizita sa în "țara socialismului
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
constrîns pe foștii mei elevi, și astăzi buni prieteni, ca din toată sărăcia lor să-mi plătească forțat un tribut pe care nici ei, nici eu nu l-am prevăzut posibil niciodată!". De aici trece, brusc, la considerații generale despre burghezia românească. Văzînd cît de anemică este în lupta cu puterea comunistă care se înstăpînea, emitea, de aici teoria că lipsa de rezistență a burgheziei, "este cea mai bună dovadă că ea a fost o creație artificială a capitalismului apusean. Scrierile
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
nici eu nu l-am prevăzut posibil niciodată!". De aici trece, brusc, la considerații generale despre burghezia românească. Văzînd cît de anemică este în lupta cu puterea comunistă care se înstăpînea, emitea, de aici teoria că lipsa de rezistență a burgheziei, "este cea mai bună dovadă că ea a fost o creație artificială a capitalismului apusean. Scrierile mele anterioare sunt toate fondate pe această convingere: adevărata burghezie n-a existat la noi". Să mai spun că, aici, vorbește vechiul tradiționalist antiliberalist
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
puterea comunistă care se înstăpînea, emitea, de aici teoria că lipsa de rezistență a burgheziei, "este cea mai bună dovadă că ea a fost o creație artificială a capitalismului apusean. Scrierile mele anterioare sunt toate fondate pe această convingere: adevărata burghezie n-a existat la noi". Să mai spun că, aici, vorbește vechiul tradiționalist antiliberalist și potrivnic capitalismului? În realitate, într-un veac de dezvoltare, burghezia românească și capitalismul românesc au fost o realitate incontestabilă, lovite, acum, de puterea comunistă în
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
creație artificială a capitalismului apusean. Scrierile mele anterioare sunt toate fondate pe această convingere: adevărata burghezie n-a existat la noi". Să mai spun că, aici, vorbește vechiul tradiționalist antiliberalist și potrivnic capitalismului? În realitate, într-un veac de dezvoltare, burghezia românească și capitalismul românesc au fost o realitate incontestabilă, lovite, acum, de puterea comunistă în chiar centrul lor vital. Nu face el însemnări despre actul naționalizării întreprinderilor industriale din 11 iunie 1948? Ba chiar, el, anticapitalistul, găsește noii legi și
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
peste vatmanul-împărat Verde, peste anestini și anestine, locuitori în Intrarea Anestinelor. Cuvintele necunoscute, poreclele și jocurile inventive au valoare incantatorie: "betrav-ivoar-siclam-griperl-grena ", ca o formulă împotriva necazurilor; iar simplificarea nu e numai cunoscuta operație matematică, ci și metaforă a sărăcirii fostei burghezii în anii '50. Lumea se transformă în poveste (o fractură provocată de medic pentru a îndrepta oasele sudate greșit devine pretextul aventurilor lui Peroneu pentru salvarea frumoasei Tibii), sau alunecă în senzorial și fantastic. întîlnirea cu lumea nu corespunde hărților
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
prin faptul că sîntem conștienți de ea, dar și prin convingerea că "a fi conștient" poate reprezenta un semn de sterilitate - alcătuiește drama generației de azi". Cu un atare deziderat, ne aflăm în vecinătatea pledoariei pentru modernizare și citadinism, pentru burghezie și liberalism a unor E. Lovinescu și Ștefan Zeletin, a diligențelor de azi ce urmăresc "integrarea" noastră în Europa, adică a unei viziuni apăsat antitradiționaliste, așa cum se relevă în, bunăoară, textele unor Adrian Marino și Alexandru George. Noica opinează că
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
a combate sărăcia și ignoranța, dar se blocau în fața cauzelor reale ale mizeriei: insuficiența pământului și sarcinile excesive al țărănimii. ~n mod fatal în societățile întârziate, antrenarea în modernitate a clasei țărănești a fost preluată de un alt grup social - burghezia și o ideologie străină intereselor sale - liberalismul. Reglarea acestei probleme, fără de care nu se putea imagina modernitatea, nu atârna însă de bunăvoința cuiva, fie ei liberali, conservatori ori conștiințe tragice de tipul lui Eminescu, ci de capacitatea unui alt grup
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
și o ideologie străină intereselor sale - liberalismul. Reglarea acestei probleme, fără de care nu se putea imagina modernitatea, nu atârna însă de bunăvoința cuiva, fie ei liberali, conservatori ori conștiințe tragice de tipul lui Eminescu, ci de capacitatea unui alt grup - burghezia - de a se substitui acesteia și a se exprima în numele ei. Or, reforma agrară mai întâi și legislația promulgată în anii marii guvernări liberale (1876-1888) nu au reușit decât parțial în această materie. Angajând o schimbare de direcție în istorie
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
și națiunea cu instrumente de adaptare relativ eficiente. Esențele tari însă, propuse de Eminescu și extrase din zona morală, vizând pierderile colaterale, cum am spune astăzi, nu au reprezentat preocuparea predilectă a liberalilor, grăbiți să creeze instituții moderne, să forjeze burghezia modernă, să lanseze formele în care urma să intre, treptat, fondul. Dincolo de palierul epidermic al asimilării noului, botezat de Eminescu "luxul existenței istorice", se află substanța, arheul, inaparențele ce definesc durata lungă a istoriei. Din acestea îți extrage Eminescu sistemul
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen, Stinnes și financiari puternici evrei, apelînd, în sprijin, la Hitler. Cînd în 1937 bancherul evreu Goldschmidt intră în criză financiară, în locul lui și a celorlalți burghezi evrei se instalează burghezia germană. Intervine și criza intelectualității germane, lovită, și ea, economic. "Nimic, stăruie Claudian, nu oglindește mai fidel legătura strînsă dintre criza economică germană și popularitatea lui Hitler decît paralelismul, adesea arătat, dintre numărul șomerilor germani și numărul alegătorilor germani." Aici
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
declarase din senin regină pe bătrîna femeie de serviciu a localului, pupîndu-i mîna îndelung și cerînd balaoacheșilor din orchestră să execute marșul de încoronare... Fusese ceva mai ......și decît pagina lui Flaubert în care slujnica bătrînă este decorată de triumfătoarea burghezie a tîrgului pentru serviciile ei: Cincizeci de ani de servitute umană. Nichita, cît a trăit, a fost și un răsfățat al criticii... Ceea ce îl jena uneori și pe el, de o luciditate extremă. Cînd nu era clar că lăuda pe
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
si nu spre autorul Condiției umane, socializantul, cu vederi excesive sau extremiste, comuniste... André Gide, cunoscut și el, o perioadă, ca simpatizant, devenise un adversar al Uniunii Sovietice după ce culturnicii de la Moscova îl acuzaseră că ar fi fost cumpărat de burghezia occidentală să denigreze regimul, la care Gide răspunsese în faimosul RETUȘ la întoarcerea din URSS în care declara că s-ar fi ales cu mult mai mulți bani, dacă s-ar fi lăsat mituit de sovietici. Interesant, deci, e ca
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
restrînse în Banat ca să presteze propria muncă bine retribuită; stăpîni pe o meserie sau o anume tehnică, împinși nu de foamea de pămînt, ci de cîștig; era vorba mai ales de muncitori foarte apropiați, ca mentalitate și obiceiuri, de mica burghezie, numai că puțini s-au stabilit aici, majoritatea preferînd să se întoarcă în țara de baștină (p. 62). Legați prin îndeletniciri de urbe, nu de pămînt sau vite, cum erau cel mai adesea ceilalți coloniști, în vremuri de restriște (războaie
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Rămăsese perplex în fața avalanșei de cuvinte absolut noi pentru el, care era totuși un dialectician, deși de broșuri. ...Era - dacă mai trebuia, - încă o dovadă că această vizuină cu derbedei, nu știu cum dracu' dar încă mai rezista ca o fortăreață a burgheziei pe cale de a pieri din istorie... Atunci își adusese aminte de ce-i spusese o dată Brummer, la el acasă, în Gabroveni: că acest capitalism nu că n-o să dispară, dar o să dispară totul în lume și n-o să mai fie nimeni
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
provinciei la Austria (vezi foiletonul Ein Kulturfest, comandat de "Neue Freie Presse"), Franzos ilustrează amestecul de simpatie silită și de înstrăinare înfricoșată, dar nelipsită de accente disprețuitoare și agresive, ce caracterizează tratamentul Celuilalt și, de fapt, întreaga retorică "progresistă" a burgheziei central-europene identificate în estul Monarhiei habsburgice cu "germanismul" - burghezie care, în enclave urbane precum Cernăuții, se baricadează împotriva tradiționalismului suspicios al patriarhalei lumi înconjurătoare pentru a-și susține legitimitatea politică și economică prin argumente cultural-civilizatoare. Pretinsa "armonie" națională din Kronland-ul
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]