365 matches
-
cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și plin de sine. Șinele străluceau sub burnița rece, ca niște linii fără început și fără sfârșit. Vasilica atinse o linie cu piciorul, simțind tremurul metalic al acesteia până în adâncul inimii. I se părea că nu mai purta botinele cu toc, ci papucii de gumă furați de la bătrână
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
mai aproape e de noi și gheața, Covorul e, de frunze, ruginiu, Dar sufletul pădurii e tot viu Și ne învață ce frumoasă-i viața. Când ne arată calea către iarnă, Tot ne mai ține-n brațe ceva timp, Până când burnițele-ncep să cearnă Iar noi ne regăsim în anotimp. Și vine iar iubirea să ne-aștearnă Mantaua de lumină, ca un nimb. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: ZECE SONETE DE TOAMNĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1781, Anul
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
ei zile calde să le regretăm ca pe frați, când uneori ne părăsesc. Așa zile, perdeluite cu un voal de cununie a timpului cu sufletul omenesc cernea asupra Bucureștilor sprințare voioșii, amânând cu ore scumpe cât veacul venirea frigului cu burnițe, neguri, umbre, singurătăți, îngândurări, griji...! Încălzea și strălucea soarele, acoperind într-o incantație a culorii Bucureștiul. Cu o astfel de atmosferă a fost răsplătită artista Corina Chiriac nu numai de divinitatea în care crede și-și pune speranța, ci și
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
Gândul meu era cum să fac să ajung la Agneta mai repede. În drum spre Gheorghieni am urcat dealul pe la cimitir și i-am sărutat mamei mele mormântul, țărâna aceea proaspătă care-o acoperise; era o zi mohorâtă cu ceață, burnița, era cred început de decembrie fără zăpadă, un câmp negru plin de ciori, singur pe potecuța pe care altădată plecasem cu unchiul Bucsi; am început să plâng ca un copil, plângeam și-i sărutam chipul Agnetei pe care-l păstram
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]
-
Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 707 din 07 decembrie 2012. (I) Zbor de pescăruși- în amurg pe faleză nici urme de pași Cules de gutui- primul an fără mama plecată de-aici Lungi șiruri de ciori tăind cale prin burniță zboară niciunde Leandrul bunicii- lumina fulgerului foarte aproape După furtună printre crinii în floare singur motanul Miez de Cireșar- pe turla bisericii poposind îngeri Cântec de greier captiv într-o lacrimă- taina unei nopți (II) O crizantemă în cerdacul verii
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ILUZIA DE PE CER Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cerul suspină, burnița e groasă lumea aleargă, pământul vibrează, în somn am avut un vis: parcă așteptam o adiere priveam spre o stea, cuprins de stele și la un moment dat, parcă a alunecat peste pânza întinsă de brocart. Eu m-am speriat
ILUZIA DE PE CER de PETRU JIPA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380506_a_381835]
-
din 20 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna în locul știut pentru a trage cheia ce era atârnată de un capăt de lanț pentru cei din famile. O burniță deasă făcea să fie deprimant sfârșitul de toamna. Sfidând anotimpul, crizantemele au înflorit mai frumos ca niciodată. Tufele muticolore se aflau ceva mai departe de poartă. După ce cobori cele patru trepte și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
simțea încă pregătită să intre la el. Ii era teamă mai ales de mirosul acela morbid. „O să merg până la poartă să stau câteva minte printre crizanteme și apoi intru” și-a spus în gând Tea și a ieșit din bucătărie. Burnița s-a transformat în lapoviță. Crizanteme se puteau vedea prin gardul nu prea înalt format din zăbrele rare de lemn. Câte un trecător grăbit încetinea pasul când ajungea în dreptul casei pentru ale privi. În timp ce le admira, amintirile i-au invadat
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
alta; am țipat o dată la toți și le -am zis; Stați, toți aveți dreptate numai eu nu. Corect, am să merg să o caut și am să-i spun de ce m-am uitat, uitându-mă la ea Afară cădea o burniță călie și un vânt amețit spulbera picăturile, că doar de ieșit nu-ți ardea pe timpul ăsta al nelegiuirilor atmosferice. M-am conformat și am luat-o la vale pe jos, să caut, ce să caut,unde să caut,cum îmi
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375446_a_376775]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Îmi plouă-n viață ca-ntr-un han pustiu Cu pete mari de mucegai Când vin căruțele cu cai Și căruțași după rachiu Și-mi bate burnița măruntă Prin tavanul coșcovit, pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții, Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene pântecoase Și plouă cu
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ACASĂ LA IANCU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului E toamnă târzie cu burniți și zloată, Durerile-n noi adunate-s mănunchi, Doamne privirea-ți, peste noi o fă roată Căci rugă îți facem Mărite-n genunchi. De nicăieri spre noi năvăliră Mulțime nomadă de aspri vulturi, Verzile cetini spre pământ prăvăliră În templu
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
mai interesa cum ai dus-o când erai mic?!... - Sigur că nu-ți păsa, fiindcă te hăndrăleai cu pădurarul Costică de la Velești, și nici habar nu aveai de mine care făcusem peste patruzeci de kilometri pe jos, prin vânt și burniță, numai să te văd; doar știi bine că orașul Craiova nu este peste deal? Mă gândeam că poate-i ultima dată când ne mai vedem, iar tu-ți făceai de cap, erai fericită lângă amant, nu? - Omule, nici până acum
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților de furcă! Un cicirâde sau șotronul, Nevinovată joacă de-a părinți Ce au copii și nu-s cuminți Și-și încasează paraponul; Când ne prindea o burniță târzie Umblam ca niște paparude La furat de struguri sau de dude Nepăzită când găseam vreo vie; Cădea seara ca un chilipir: Frânți, peste saltelele de paie Ne cosea mama ce putea din straie C-am fi dormit așa trei
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
drag: ”Bine te-ai întors, Lisandre!” Grăbit, își aranjează ranița pe spate, își încheie cu grijă haina, ridică gulerul, îndeasă basca pe ochi - cumva mai pe-o sprânceană, cum se purta la vânătorii de munte - și-o ia la pas. Burnița toacă mărunt, mărunt - vestea sosirii. Vântul se prăvălește peste călător, îl cuprinde ca pe-o jucărie și șăgalnic îl împinge pe la spate purtându-l spre locurile natale - un cătun rătăcit în neguri. ”Alo! Lisandre!... Of! Bine că am reușit să
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
cursul de ghizi, cu dorința explicită de a le arăta străinilor ce țară frumoasă avem. Și atunci am invatat până la epuizare, am dat examenul într-un autocar în drum spre mare, pe o vreme oribilă, ploioasa și rece în care burniță acoperea precum o ceață frumusețea reliefului și care se îmbină armonios cu ceață din lipsă mea de stăpânire a noțiunilor de istorie și geografie, dar ca tânăr vlăstar utc-ist, cunoscător de limba germană și fără „origini nesănătoase” am fost admisă
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
mult astfel, iar necazurile bieților oameni din sat aveau să ia sfârșit. Când se sfârși toamna, vremea deveni dintr-odată rece, cu ploi mărunte și dese. Dar, iată că, într-o bună zi, a venit din senin mai întâi o burniță, apoi o ninsoare în toată regula. Însă pe mine nu mă putea potoli ușor nici ploaia, nici lapovița: mă înbrăcam cum puteam și ieșeam pe tăpșanul muntelui, unde continuam să administrez obișnuitele mele porții de șicane animalelor și oamenilor din
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
trădează. Pe cuvânt! De n-ar fi struguri în vie, Și porumbul în hambar, Aș crede că e tot vară, Și-aș pleca pe Litoral. Șapte frunze arămii, Peste iarbă-mprăștiate, Lăcrimate dintr-un pom, Astea sunt povești, nu fapte. Bruma, burnița și vântul, Unde oare le-ai lăsat? De o săptămână-ntreagă, Tot soare e peste sat. N-a plecat din codru cucul, Și nici stol de rândunele N-a trecut în zbor înalt, Pe deasupra casei mele. Ai venit, sau n-
PE FURIȘ AI VENIT, TOAMNĂ! de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375912_a_377241]
-
dincolo de perdele, în locul zidului, am văzut un gol fumegând de praf - gândul acela mi-a părut ca o minunată ieșire din joc. Mi-am amintit asta câteva zile mai târziu... Eram așezat pe o bancă, în mijlocul unui bulevard mustind de burniță. Prin toropeala febrei, simțeam în mine ca un dialog mut între un copil speriat și un bărbat: adultul, el însuși îngrijorat, încerca să-l liniștească pe copil, vorbind pe un ton de falsă veselie. Vocea încurajatoare îmi spunea că puteam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cărți de poezie. Placheta Formule pentru spirit relevă dispoziția romantică a lui S., familiarizat cu tehnicile moderne ale versificației: „Melancolia unui apus / mă învăluie / în unde palide, / simțurile coboară lin / din Înalt / ca îngerii galbeni” (Apus); „Un marș funebru mână / burnița târzie. / Sunt frunzele mânjite / cu melancolie / Și vremea crește pe morminte...” ( Moartea va rămâne vie). Se întrevăd, prin „unele «abateri» spre o tensiune neconvențională” (Titu Popescu), germenii orientării paradoxiste în literatură, pe care S. o va iniția și teoretiza. Le
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
Poemele sunt un recviem și, ca în Miorița, bocetul se răsfrânge într-o dramatică alegorie. Volumul Izbânda furată (1995) se înscrie în aceeași sferă, numai că acum se vorbește de „glonțul stelar”, de „tristețea rănită”, de singurătate. Piese lirice precum Burnița zilei, Soliloc, Vrabia albă, Metafore sugerează destinul poetului, care trebuie să se supună „monstrului” numit poezie, pentru că a „furat din stele petalele izbândei”. Pare o lume nedefinită, tiranică, cu care „șlefuitorul de lacrimi” nu poate comunica. Dar își poate recrea
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
că are un suflet de femeie Într-un corp de bărbat. Multe culturi din lume operează nu cu două genuri, ci cu trei. Iar al treilea era Întotdeauna special, slăvit, Înzestrat cu daruri mistice. Într-o noapte rece, când afară burnița, am Încercat și eu. Zora era plecată. Era duminică și aveam liber. M-am pus pe podea Într-o poziție de semi-lotus și am Închis ochii. Concentrat, adâncit În rugăciune, am așteptat ca sufletul să-mi părăsească trupul. Am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pământul pe care trebuie să-l cuceresc întru Domnul. Și tocmai pentru că este un pământ sterp îmi farmecă inima. La răsărit se zăresc ici-colo insule stâncoase și colțuroase. Valurile se sparg de stânci în jeturi mari, se prefac într-o burniță fină și se risipesc. Am mai trecut prin locul acesta odinioară. Este țărmul de miazăzi al Taiwanului. Curând o să străbatem de-a curmezișul insulele Ryūkyū, o să trecem de Insulele Shichitō cunoscute ca loc primejdios și o să ne apropiem pe la sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înțesată de rămășițe de scoici și alge de mare risipite. Vântul îi biciuia fruntea. În largul portului se zăreau munții lini de un purpuriu palid ai insulei Hario. Valurile învolburate acopereau stâncile insuliței cu un văl de stropi ca o burniță. Largul mării se întindea luminos sub razele soarelui care cădeau doar peste ape. Aceasta era ultima priveliște a Japoniei pe care aveau s-o mai vadă Velasco și ceilalți osândiți. Gardul din pari de bambus se deschise. Convoiul se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se Întoarseră spre colegul de scaun și pronunțară pe un ton monoton: —Shweli. —Pentru tribul Dai, Ruili Înseamnă „cețos“. —Cețos, repetară călătorii cu mintea În altă parte. Dar sunt unii care spun că poate Însemna și „ceață deasă“... —Deasă. — Sau „burniță fină“. —Burníță, spuseră ei imitându-i pronunția. Această burniță cețoasă poate apărea uneori Într-un singur loc - o stradă, o clădire -, iar peste drum să fie uscat, nici măcar o picătură. Foarte neobișnuit, de acord? De acord. Unii localnici fac glume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un ton monoton: —Shweli. —Pentru tribul Dai, Ruili Înseamnă „cețos“. —Cețos, repetară călătorii cu mintea În altă parte. Dar sunt unii care spun că poate Însemna și „ceață deasă“... —Deasă. — Sau „burniță fină“. —Burníță, spuseră ei imitându-i pronunția. Această burniță cețoasă poate apărea uneori Într-un singur loc - o stradă, o clădire -, iar peste drum să fie uscat, nici măcar o picătură. Foarte neobișnuit, de acord? De acord. Unii localnici fac glume și zic că poate e urina din avioanele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]