1,057 matches
-
delimitați-le cu borduri; curățați grădina alpină, înlăturând toate gunoaiele adunate în timpul iernii. • În aprilie, împrăștiați compost sau gunoi de grajd peste straturi, transplantați sau semănați plantele bianuale, divizați plantele perene și plantați bulbii care înfloresc vara; puneți în pământ butașii, schimbați pământul plantelor de interior și scoateți afară plantele ținute în casă pe timpul iernii, dacă temperatura permite acest lucru. Protejarea pe timpul iernii • În general, protejarea pe timpul iernii se face de la prima zăpadă căzută. Numeroase plante trebuie protejate împotriva frigului; acordați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
o sfoară fixată între doi țăruși din lemn. Aceasta servește la trasarea unor straturi drepte, fiind foarte utilă și pentru răsădirea în rând. • Foarfecele de grădinar seamănă cu un foarfece mare; servește la tăiere și tundere, precum și la îndepărtarea vârfurilor butașilor și a tulpinelor cu un diametru de maxim un centimetru. Dacă diametrul este mai mare, folosiți un foarfece de grădinar pentru două mâini. Lama foarfecelui trebuie ascuțită cu regularitate - pentru a nu răni plantele în momentul tăierii - și dezinfectată înainte
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Organ de rezervă, cărnos, care permite supraviețuirea plantei în timpul iernii. Este vorba despre o plantă de sine stătătoare, dar într-o formă subterană. Bulbul poartă în el toate organele care formează planta. Distingem două tipuri de bulb: înfrunzit și solid. Butaș: Partea unei plante care se prelevează în scopul de a face din ea o plantă autonomă (vezi „Butășirea”Ă. Caduc: Se spune despre o plantă care își pierde frunzele în fiecare an, toamna, generând altele noi, primăvara. Este opusul lui
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
oferit sub formă de flacoane și servește mai ales la afânarea pământului. Uneori este folosit pentru acoperirea răsadurilor cu scopul de a le proteja ajutându-le să germineze mai repede. Este foarte recomandat să adăugați vermiculit în substraturile pentru plantarea butașilor, pentru că acesta accelerează înrădăcinarea. Veștejire: Este o boală care determină ofilirea și uscarea unei plante. Acestă boală apare fie din cauza insectelor, fie din cauza unui eșec în ciclul vegetativ. Cuprins Aclimatizarea Analiza solului Anexa 1: Tabelele rasadurilor Anexa 2: Lexic practic
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
in vechiul regat, în mod oficial la 13 iunie 1884, în comuna Chițorani (Bucov, Valea Călugărească), din podgoria Dealu Mare. Se presupune că, filoxera a fost introdusă în România, de către profesorul Ananescu, între anii 1877-1878, care a adus din Franța, butași de vițe americane, pe care i-a plantat în via sa din comuna Chițorani-Prahova. În perioada 1884-1897, filoxera a distrus 49.793 ha (1/3 din suprafața viticolă a țării). Atacul filoxerei și apariția aproape simultană a făinării (Uncinula necator
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
despărțitoare între viile afectate și cele neafectate umplute cu produse petroliere), însă fără eficiență. 2. Obținerea de hibrizi între soiurile nobile europene și vițele sălbatice americane care erau rezistente la filoxeră (Isabelle, Noah, Othello). Avantaje: hibrizii se înmulțeau ușor prin butași, erau rezistenți la toate bolile și puteau fi plantați oriunde, inclusiv la șes. Dezavantaje: vinurile aveau o tărie alcoolică foarte slabă; nu se puteau păstra decât în primul an; în vinuri era un conținut de alcool metilic de aproximativ 1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din urechi, medicul strâmbă din nas. Unii nu se spală cu lunile. Norocul celor din jur e că vodca miroase mai frumos. Nu a găsit niciodată în șifonier bărbați străini. Toți îi erau prieteni. Homosexualii căsătoriți se înmulțesc probabil prin butași. Greșeala parvenitului : intră prea brusc în pielea păduchelui din ceafa împăratului. Ajungeam toți sfinți. Dacă păcatul ar fi avut gustul chininei. Mă tem că în fața răufăcătorilor, omenirea a devenit un sat de lași. Tăcerea fecundează complicitatea. Nu suntem atât de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cunoscute pomelnicele lor: astfel, Biserica Smirnei istorisește că Policarp a fost înscăunat de către Ioan; tot astfel Clement al Romei a fost sfințit de către Petru. Iată cum și celelalte Biserici arată de obicei pe aceia care, puși episcopi de către Apostoli, au butași ai seminței apostolicești. Să plănuiască și ereticii ceva la fel! După atâtea blasfemii ce nu este îngăduit? Dar chiar de vor face astfel, nu vor ajunge la nimic! Căci învățătura lor, după ce va fi pusă alături de cea apostolică, va arăta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl. delitĭ „a împărți“, lat. talea „butaș“, vgr. thalos „smicea“. Cuvântul deal este compus, consoanele d și l trimit la componentele lui. Pentru lichida l/r a se vedea rom. a lua și a rumpe, sl. lov „vânătoare, pradă“ și vgr. reo „a tăbărî (furios)“, fr. labour
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat pe teasc; poloboc este rusesc
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût însemnând „trunchi de arbore; butoi; (constr.) coloană”, iar germana Fass „butoi”. Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de cereală, vprus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
brânzi, 134 bre, 69 brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești, 57 Bucov, 57 Bucu, 57 a se bucura, 57 Bucura, 57 București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vânt. Și mama săpa în grădina care se întindea în fața ferestrei mele până la câmpie și izlaz răzoare pline de flori. Ea, care pe timpul războiului habar nu avea cum se folosește târnăcopul și lopata sau ce se face cu lăstarii și butașii aproape veștezi, săpa acum de-a lungul peretelui casei pământul argilos, scotea bucăți de țărână înierbată, dădea cu târnăcopul, grebla, sădea mănunchiuri de bujori și cârciumărese, lupini, smulgea tulpinile de măceș dintr-un răzor și sădea gura-leului pentru vară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cartea și am pășit din nou în odăile paginilor ilustrate. Era de-ajuns să privești și să zăbovești, ca să pui piciorul în barca de pe ceașca rotundă și plată ca o felie de pământ, barca din al cărei centru ieșea un butaș de vie ca un catarg, care prindea vântul între ramificațiile lui încărcate de ciorchini de struguri. Și Dionysos mă purta pe valuri și-n jurul meu își vedeau de joacă semilunele negre ale delfinilor săltăreți și tot el m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de înțelegerea lui pentru dificultățile mele lingvistice, că doar nu e așa de idiot să nu observe că ei îmi scriu compunerile. Și volumașul lui Onkel Rodolph nu mai avea decât pagini lipsite de viață, nu mai treceau bărci cu butași de viță în loc de vele pe vasele burtoase, iar imaginile de pe acestea erau doar ornamente prost reproduse. Cartea subțire cu scoarțele de culoarea țărânii, cu vâslașul pe fond alb acolo sus și cărăușul în partea de jos, a mai zăcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
disperare mută. Se arătase neconsolat să vadă ciotul bătrânului dud răsturnat de furtuna năpraznică din iarna trecută. I se spusese despre el, desigur, la vremea potrivită, și Îi dăduse permisiunea lui Gammon să taie crengile și ramurile mai subțiri pentru butași, apoi să reteze trunchiul găunos În bucăți care puteau fi făcute lemne de foc. Dar priveliștea ca atare a hoitului dezmembrat al copacului iubit, la umbra deasă și foșnitoare a căruia stătuse atât de des În veri trecute, era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
îndoiala că ar fi un algicid propriu-zis, ci doar un biocid care se adresează și heterotrofelor; de altfel, el este utilizat și ca dezinfectant, adică în această ultimă ipostază, iar în privința autotrofelor el este un biostimulator, folosit în promovarea înrădăcinării butașilor. O altă rezervă se referă la stabilitatea sa în mediu, adică la tendința sa de a se reduce la MnO2. Clorul se aplică în doze cuprinse între 0,25 și 1 mg/L pentru alge și 0,6 mg/L
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Physalospora, Nectria).. Materialul săditor. Materialul săditor pomicol trebuie să provină din pepiniere, unde nu există agenți patogeni și dăunători de carantină (Erwinia amylovora) și unde s a făcut o selecție sanitară riguroasă a plantelor mamă, a celor producătoare de altoi, butași, marcote sau sămânță pentru portaltoi. La baza producerii materialului săditor liber de viroze stau următoarele măsuri (M.Hatman și colab. 1986): · examinarea plantelor în câmp. Pomii selecționați pentru recoltarea de material vegetal utilizat în procesul de înmulțire și ameliorare, trebuie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau în tegument
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN și o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi) care, provenind de la plantele bolnave, conțin agentul patogen și îl vor transmite la următoarele generații de plante; transmiterea prin altoire, este foarte rapidă, micoplasma trecând din altoiul bolnav sau portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aplică singur, încălzirea materialului de dezinfectat trebuie să ajungă la 5152oC, ceea ce uneori pune în pericol viabilitatea semințelor sau tuberobulbilor, în timp ce la tratamentul complexat încălzirea până la 45-47oC este suficientă pentru a distruge bacteriile și ciupercile patogene. Pentru distrugerea virusurilor din butași, aceștia se mențin 25-30 zile la 37oC sau altoii se țin 10 minute la 70oC. Dezinfecția termică a solului în cazul unor cantități mici de pământ necesar pentru ghivece, se face prin punerea solului pe o sită deasupra unui cazan
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Physalospora, Nectria). Materialul săditor. Materialul săditor pomicol trebuie să provină din pepiniere, unde nu există agenți patogeni și dăunători de carantină (Erwinia amylovora) și unde s-a făcut o selecție sanitară riguroasă a plantelor mamă, a celor producătoare de altoi, butași, marcote sau sămânță pentru portaltoi. La baza producerii materialului săditor liber de viroze stau următoarele măsuri (M.Hatman și colab. 1986): - examinarea plantelor în câmp. Pomii selecționați pentru recoltarea de material vegetal utilizat în procesul de înmulțire și ameliorare, trebuie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
unei conexiuni între diversele denumiri ale soiurilor din țări diferite; evaluarea identității soiurilor la nivel național din colecțiile ampelografice ale fiecărei țări, proces în curs de completare în multe țări; evaluarea identității soiurilor străine prin schimb de descriptori, analiza ADN, butași sau alte informații. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie cumulate pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. De asemenea, necesitatea descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie decurge și din faptul că aceste elemente
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
hibridarea sexuată dirijată sau prin folosirea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică (mutageneză somatică, recombinări sau transfer de gene); îmbunătățirea valorii agrobiologice și tehnologice ale soiurilor vechi, autohtone și valoroase prin aplicarea selecției clonale; înmulțirea pe cale vegetativă prin altoire sau prin butași nealtoiți pentru terenurile nisipoase (nefiloxerate), pentru asigurarea materialului săditor viticol necesar înființării de noi plantații viticole; înmulțirea rapidă a soiurilor valoroase prin tehnici moderne (micropropagare "in vitro" folosind culturi de meristeme sau regenerarea de explante); organizarea de plantații de concurs
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]