408 matches
-
trebuie să opteze pentru piață pentru a-și îmbunătăți poziția” (Szelenyi et al., 1994, p. 236). Adevărul acestei afirmații a devenit foarte evident după 1989, când cei lipsiți de acces la procesul alocării administrative au început prin a-și deschide buticuri, tarabe și a face comerț în Turcia, Ungaria sau Iugoslavia. Cei care se ocupau de managementul proprietății statului de dinainte de 1989, precum și cei ce au intrat în politică după 1989 au trecut fie la transferul acesteia în propriul lor avantaj
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trebuia să faci școală, să te pricepi cât de cât la ceea ce vinzi... Îți trebuia pile ca să te angajezi bine, că de angajat oricum te angaja... Acum, dacă nu ai și nu ai unde lucra, te duci vânzătoare pe la vreun butic sau la un chioșc de ziare... Te duci de nevoie vânzătoare, că n-ai încotro... Înainte te dădeau părinții la școală pentru asta, să lucrezi în comerț era mare lucru, era un post sigur și te cunoștea lumea, chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
curtea interioară a Muzeului Unirii par pregătite pentru fotografie. Exceptând clădirea Muzeului, nimic altceva din aliniamentul drept al străzii nu te poate duce într-o atmosferă a trecutului vizat de proiectul de reabilitare. Clădirea Cinematografului „Republica” a rămas aceeași, un butic de articole de încălțăminte cu denumire italiană, câteva cafenele și un banner imens - care acoperă clădirea fostului Cinematograf „Tineretului” sunt elementele care mobilează acest spațiu. Fără nici un fel de ezitare, putem spune că, singurele mesaje vizuale care ne trimit la
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
altceva decât o luptă de ariergardă care va continua pînă când noile plantații vor atinge randamentul maxim (8 ani). În acest an 1961, compania păstrează un monopol neîngrădit asupra transporturilor fluviale și a comerțului cu amănuntul (implantarea unei rețele de buticuri care nu au de ce să se teamă de concurența celor câtorva negustori ambulanți care aduc neregulat, pe cale rutieră, mărfuri de la Brazzaville). Dimpotrivă, CFHBC nu mai este stăpână pe producție. Noi culturi au apărut în 1950/55: cacao în subprefectura Souanke
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai puțin lung, viitorul construindu-se în opoziție cu acest tip de organizare economică. Teoretic, acest circuit închis în jurul companiei se poate lipsi de mediatorul monetar: ideal pentru CFHBC ar fi să se plătească producția în bonuri de cumpărare pentru buticurile ei. Ridicăm aici tema marelui conflict dintre administrație și companie, cea dintâi pretinzând celei din urmă să-și plătească achizițiile în numerar. La un mod general, până în 1957, a existat un efort din partea unei suprastructuri europene de a înăbuși sau
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lor (care nu se puteau hrăni în cadrul autosubzistenței), compania și administrația au căutat să evite această piață internă necontrolată, cumpărând chiar ele hrana și distribuind "rații" (manioc și carne de vânat). Astfel, salariatul nu-și putea cheltui banii decât în buticurile CFHBC; când, după 1950, numărul de salariați a crescut considerabil, a trebuit să fie permisă existența "piețelor" (cel puțin în centrele urbane), însă administrația le controla complet; ea însăși le organiza, impunând prețuri într-un mod draconic etc. În 1958
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost drastic afectat. În 1961, situația era următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane, un artizanat foarte viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
situația era următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane, un artizanat foarte viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În sudul regiunii Alima, negustorii ambulanți fac o serioasă concurență buticurilor europene: după sondajul nostru, ei atrag în această regiune 35% din volumul monetar. Numărul lor este imposibil de verificat; ei merg din sat în sat cu bicicleta, transportând un amestec de stofe și ceva mărunțișuri de mercerie, precum și obiecte de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imposibil de verificat; ei merg din sat în sat cu bicicleta, transportând un amestec de stofe și ceva mărunțișuri de mercerie, precum și obiecte de toaletă. De unde vine succesul lor? Prețurile? Ele sunt în general mai ridicate decât cele practicate de buticuri (într-adevăr, se practică prețul cu amănuntul de la Brazzaville, plus transportul omului și al mărfii sale). În ceea ce privește calitatea, acești negustori dau dovadă de mai multă imaginație decât CFHBC în alegerea culorilor stofelor, însă acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de buticuri (într-adevăr, se practică prețul cu amănuntul de la Brazzaville, plus transportul omului și al mărfii sale). În ceea ce privește calitatea, acești negustori dau dovadă de mai multă imaginație decât CFHBC în alegerea culorilor stofelor, însă acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC este punctul de focalizare a urii populare împotriva companiei: cum apare un mijloc, de orice fel, de ai se sustrage, acesta este de îndată fructificat... chiar dacă prețurile sunt mai ridicate. În plus, negustorul ambulant oferă ceea ce clientului de la sat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un mijloc, de orice fel, de ai se sustrage, acesta este de îndată fructificat... chiar dacă prețurile sunt mai ridicate. În plus, negustorul ambulant oferă ceea ce clientului de la sat îi lipsește cel mai mult: un contact personal în schimbul comercial; într-un butic (unde gestionarul este în general analfabet este o politică obișnuită a companiei de a-și alege gestionarii în funcție de pasivitatea și incapacitatea lor; se pare că este un gaj de onestitate), contactul uman este inexistent, prețul este impus: o etichetă pusă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
directă, iar compania oferind câteva cadouri în bunuri de import? În timpul anilor treizeci, acest fapt a fost subiectul unei dispute endemice între administrație și companie, cea din urmă considerând mai comod și mai rațional să plătească producția în bonuri pentru buticurile ei, iar cea dintâi, dimpotrivă, pretinzând ca produsul să fie plătit în numerar ("pentru impozit", spun administratorii). Având în vedere diferența minimă existentă între cuantumul impozitului și venitul monetar, compania, vorbind în numele eficacității, are perfectă dreptate. Acest sistem de impunere
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cel mai pozitiv) coerciției administrative. Se va urmări limitarea la maximum a oricărui comerț intern, adică a oricărui circuit monetar necontrolat, altul decât cel care merge de la companie la sat și de la sat la impozit sau, în cazurile favorabile, la buticul aceleiași companii (cf. în regiunea Mossaka opoziția față de exportarea peștelui uscat către Brazzaville). Există o corelație foarte strânsă între producția forțată și autosubzistență; numerarul (a se vedea sistemul impozitului), prin urmare comerțul, este cvasi-inexistent. Producția industrială ca atare (adică neconsumată
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
chiar și acum, punctul de plecare al tuturor partidelor de vânătoare, circuitele vânătorii colective fiind aceleași ca în trecut. După război, procesul general de liberalizare se concretizează local în două puncte: din 1945, compania instalează o presă manuală și un butic, suprimând transportul uman, considerat a fi factorul principal al subproducției; în 1952, administrația deschide o școală primară (până la cursul elementar, anul al doilea). Chiar și între 1950-1954, perioadă de scădere generală a producției de nuci și ulei în cadrul satelor, Okelataka
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Avem de-a face cu un dualism comercial simplist: vânzarea de produse agricole de export (altădată uleiul de palmier, acum cafeaua); consumul de produse de import de origine europeană. Local, acest circuit se concretizează în două manifestări: piața produselor și buticul CHFBC. Piața produselor nu este piață decât cu numele, fiind vorba de simpla adunare a sacilor de cafea cu camionul administrativ, producătorul neavând niciun rol activ: data trecerii camionului este decisă fără să i se ceară părerea, de unde o așteptare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
șir; prețul este impus; nu există decât dreptul la o privire de la mare distanță asupra cântarului, secretarul fiind stăpânul; de aici, o impresie permanentă de a fi furat; nicio concurență, nicio posibilitate de a-și vinde produsul în altă parte. Buticul companiei (simplă colibă de pământ) se caracterizează înainte de toate prin semiîntunericul care domnește acolo: nicio fereastră, se disting numai mărfurile etalate pe peretele din spate, la doi metri de clienții separați de o tejghea. Evantaiul mărfurilor nu oferă nicio alegere
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
clienții separați de o tejghea. Evantaiul mărfurilor nu oferă nicio alegere, se poate găsi orice, prețurile fiind bineînțeles fixate. Mișcându-se în penumbră, buticarul, ales analfabet din principiu, nu trăiește decât cu spaima furtului și a inventarului lunar. Piață sau butic, este vorba de un simplu dictat comercial în care țăranul e absolut pasiv; acesta îi este impus de suprastructura administrativ-comercială. Situația este extrem de defavorabilă oricărei dezvoltări: pasivitate, așteptarea ca acțiunea să vină din exterior, iată care-i sunt efectele. Interiorizarea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În tableta viitoare. Peisajul social pe care-l vom prezenta nu e deloc confortabil. Și e vorba doar de universități bine cotate. Cine va continua cu celelalte sute de alte „universități”, de toate tipurile și care s-au Înmulțit ca buticurile din Podu Roș, cu instituțiile statului și funcționarii publici, cu sistemul judiciar, cu oamenii politici și multe alte sectoare din societatea noastră? Referindu-se la realitatea românească de după 1989, profesorul Chelcea observă cum „ideologii comunismului școliți la Moscova dau lecții
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
violență, frică... Orașul se auto-produce, se transformă, ia noi forme. El este pus în pericol de cartierele defavorizate, de periferiile explozive etc., dar poate fi însănătoșit de "marile bulevarde", de străzile curate, de echipamentele publice utile și estetice (nu de "buticuri", de străzi cu gropi și dâmburi, de câinii vagabonzi...). Orașul reacționează la mutațiile mediului, își pregătește viitorul așa cum poate, învățând din tot ce i s-a întâmplat 263. Dacă analizăm calitatea vieții din orașe, se pot constata probleme grave, produse
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
kitsch). Impresia de haos arhitectonic se datorează și faptului că, de-a lungul timpului, concepția arhitecturală inițială a fost stricată de tot felul de intervenții făcute după bunul plac al fiecăruia: au fost adăugate nivele, schimbate acoperișuri, construite curți, cotețe, "buticuri" pline de mărfuri de prost gust. Comerțul stradal a rămas, tonetele-cotețe nu au apă, condițiile buticarilor care stau acolo toată ziua fiind scandaloase și umilitoare (nu au unde se spăla, unde merge la toaletă ...). Peisajul adesea degradant este completat de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fragilizate, forme de sociabilitate slăbită), politici urbane rupte de politicile sociale (politici de schimbare în plan material, infrastructural, fără a se ține cont de părerea, de voința, de aspirațiile locuitorilor orașului (acolo unde astăzi e o fabrică, mâine apare un "butic", în locul unui parc apare un cvartal de blocuri etc., fără ca locuitorii să știe, să fie întrebați, măsurile "consiliilor" orașului și licitațiile fiind netransparente sau greu "lizibile"), slăbirea democrației locale (vizibilă prin cei care nu se duc la vot, nu citesc
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comand?, modest? la �nceput: centrul civic al oră?ului finlandez S�yn�tsalo (1949-1952; vezi pliantul foto 28). Corpurile de cl?dîre din c?r?mid? �nconjoar? cu volumetria lor contrastat? un patio plantat la nivelul primului etaj. Pe strad?, buticuri ?i o clinic? completeaz? rolul administrativ al prim?riei cu func?îi sociale ?i conviviale. Dimensiuni, configura?ie, materiale, sc?ri, acces, inser?ie �n sit, totul exprim? luarea �n calcul a contextelor umane ?i fizice. Aceast? concep?ie �contextualist
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
talie; deasupra buzunarului drept apare acum un buzunar mic, și el cu clapă, pentru monede. Reverele sînt foarte înguste și scurte. Cravatele sînt și ele foarte înguste și ceva mai scurte. Moda tinerească a deceniului al șaptelea este lansată de buticurile de pe Carnaby Street, o stradă în plin centrul Londrei (cartierul Soho). Anii '70 sînt o reacție violentă la deceniul al șaptelea. Se impune acum moda maxi și midi. Mini-jupele fie dispar și sînt înlocuite de maxijupe, fie se poartă sub
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
peste o sută de mii de locuitori ai orașului le-au achitat disciplinați. Dar nu toți se pot bucura. Echipa națională a venit la Piatra Neamț ca să se arate în primul rînd salariaților bugetari. Deși impozit a plătit și privatul de la butic, și cel care lucrează la o companie de telefonie, bancă, firmă privată de tuns ouă sau holding de împachetat fum. Angajații din sectorul particular trebuie să se bulucească la coadă. Salariatul de la Primărie, Prefectură, Poliție și așa mai departe se
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]