326 matches
-
format nu putea să nu observe de la început rafinamentul estetic, duetul grafic coerent și emoționant al unui mare artist, al cărui nume, din motive evidente, prefer să nu îl amintesc. Măsuțele imitau, din esențe prețioase de lemn și stucaturi aurite, butoiașele de sardele în jurul cărora stăteau acționarii de altădată. Halbe de cristal imitau aspectul barbar al celor de sticlă ieftină, până la nuanța lor verzuie și ciobiturile artificiale. Filtre mohorâte împrăștiau o lumină morbidă, de faclă de seu, amestecată cu valurile de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
si a revolverului a durat ore în șir. Când s-au întors la el, Ruletistul, suit pe lada sa, le zornai o clipă în pumn ca pe niște zaruri și apoi le introduse, câte unul, în cele șase locașuri ale butoiașului. Cu o mișcare violentă a palmei îl puse în mișcare. "Inutil", țin minte că a șoptit cineva lângă mine. În liniștea terifiantă, micul hohot dințat al rotirii butoiașului se auzea clar. Tremurând, convulsionat la față, cu o spaimă în ochi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zaruri și apoi le introduse, câte unul, în cele șase locașuri ale butoiașului. Cu o mișcare violentă a palmei îl puse în mișcare. "Inutil", țin minte că a șoptit cineva lângă mine. În liniștea terifiantă, micul hohot dințat al rotirii butoiașului se auzea clar. Tremurând, convulsionat la față, cu o spaimă în ochi cum poate doar la cei aflați în agonie poți vedea, el duse pistolul la tâmplă. Lumea se ridică din scaune. Îl priveam cu atâta încordare, încît simțeam cum
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să văd dacă mai trăia. L-am găsit întins pe podea, îngrijit de câțiva inși. Avea un picior luxat din șold și gâfâia de durere. Lângă el se mai afla încă revolverul, mirosind a praf de pușcă și având în butoiaș numai cinci cartușe. Al șaselea lăsase o gaură negricioasă într-un perete al sălii, aproape de tavan. Am oprit o mașină de pe stradă și l-am dus pe amicul meu din copilărie la spital. S-a întremat repede, dar a șchiopătat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pastelate care ne-a tăiat respirația. Erau peste cincizeci, reprezentând tot felul de animale blânde, veverițe cu cozi groase și răsucite, iepurași albi, cai cu balansoar, căprioare din Disney, broscuțe cu ochi albaștri. Se mai aflau rachete roșii și verzi, butoiașe roz-transparente, broaște țestoase și girafe cu gâtul lung și coada mobile. Cu o seară în urmă nu fusese acolo nimic, iar noi veniserăm de dimineață. Nici în zilele următoare nimeni în afară de noi nu a dat târcoale castanului. Pur și simplu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
voi. Haideți, încă un pic de frumusețe. Călin! "Fulg-de-Nea" se apropie supus în timp ce ea scotea la iveală din poșetă un tub de ruj. Îi puseseră un costum pufos, dintr-o singură piesă, tricotat din lână angora, alb-strălucitor, rotunjit ca un butoiaș, din care îi ieșeau brațele și picioarele goale, subțiri ca niște bețe. Pe cap purta o tichiuță, tot de lână angora, pufoasă, lăsată mult pe frunte și legată pe sub bărbie cu o panglică albă. Doamna Chivu îl trase spre ea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
am dus la Prinkipo, la Moda, la Kala-Miche; când ne-am plimbat cu barca prin fața palatului Dolma-Bagtche (Mihaela țipa ori de câte ori ne săltau valurile); când am petrecut sus, la Tatavla, în grădina fabricii de bere și am băut bere Bomonti de la butoiaș, cu cepul; când am vizitat prima expoziție de pictură turcească, la Galata Serai. În fiecare dimineață, la 6 (eram dealtfel foarte matinali), luam vaporul de la podul Galata și plecam la Altîn-Koum, unde se varsă Marea Neagră în Bosfor. Ajungeam în mai
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
tânăr vecin. Când am ajuns acasă Steluța era în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța, ca să-i mai treacă mila venea des în sala unde era butoiașul cu vin și mai trăgea câte o dușcă. Nașterea a fost tare grea. După ce s-a născut copilul și s-a făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
printre perechi, Susan se uita la orchestră, nu voia să se oprească, o căuta printre perechi, o văzuse dansînd pe undeva prin fundul curții, acum nu mai era. Din nou maestrul Lobo schimbă ritmul, Susan zîmbi spre orchestră, acum cîntau „Butoiaș de bere“, „Polka!“, strigau Iugoslavii, perechile alergau țopăind, alergau de la un capăt la altul al curții, din nou apăru fetița cea drăgălașă, era nebună de fericire, „Veniți!“, Îi striga, pe toți de data asta și iarăși se Îndepărta, dispărea undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să călcăm într-o baligă. Linia de finiș era urmărită dintr-un hotel vechi, care fusese complet ocupat de voluntarii din organizare. Inși în jachete colorate roșii, albastre deschis, verzi și galbene își treceau din mînă în mînă bere în butoiașe și sticle. Alergau la malul apei și cîntau cînd o echipă de aceeași culoare cîștiga. Feluri de carne rece și salate erau purtate de chelnerițe îmbujorate de efort. Ici și colo grămezi zăngănitoare de farfurii murdare. Se purtau discuții aprinse
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ei, nici n-au vrut să audă, având și ei probleme școlărești de rezolvat. M-a ajutat meditându-mă la franceză și matematică o cunoștință întâmplătoare. Domnul V.P. pretindea și mai multe și promisese tatei că-și va face un butoiaș pentru vinul nobil de la Priponești. Când am văzut cum merg lucrurile eu i am spus tatei să nu-i mai aducă nimic și astfel n-am mai avut legătură cu fosta mea gazdă din Cotul Negru. După 25 de ani
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu ochiul în stânga și-n dreapta, ca să se simtă oamenii băgați în seamă. La un moment dat, a venit și spătarul Gongea. A oprit trăsura în fața bisericii și doi oameni au coborât din trăsură un coș de ouă și-un butoiaș de vin. Oamenii i-au mulțumit cu urale, apoi boierul a luat drumul Mârșaniului, unde avea de gând să petreacă celelalte zile de Paște. Singura rămasă la conac era Ghighina. Taică-său îi admirase rochia și mărgelele de sticlă, aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
coșurile, se umpleau, fluiera Îndată din degetele băgate În gura făcută ca o găurică rotundă de cișmea, și, alte ajutoare, porneau În fugă, spre deal, cu alte vase, goale. Iar ăi de coborau dealul, răsturnau, tot ce aduceau, care În butoiașe, care Într-o ladă amplasată pe o căruță, după care rămâneau În așteptarea noii fluierături. La urmă, după ce totul a fost gata, s-au retras, cu toții, În biserică. Au Împușcat o băută, ca la spartul furtișagului de cai, noaptea, pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu mieii lor și cu 6 berbeci; - 12 capre cu câte 2 iezi și 4 țapi; - un car mare legat în fier (o raritate în domeniu, căci atunci carele erau făcute exclusiv din lemn); - 5 buți (butoaie) și 6 antaluri (butoiașe); - 1 stog de fân „și altele care urmează multă polologhie de a le mai înșira prin jalobă”, își încheie soacra plângerea împotriva ginerelui. Dacă punem la socoteală ce-i va fi dat ca zestre, ce mai avea rezervat și pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât poliția populară, medicina populară și biserica populară. FRATELE LUI MARIEDL: Mi se rupe-n paișpe de simțirea asta dezliberată. Eu mi-aș vârâ-o toată în fundul bisericii populare și i-aș scuipa sosul morții din măruntaiele mele. Bine-i merge butoiașului din corp care și-o încălzește. Imaginea strălucitoare a cârpelor de peste curul dumnezeiesc care sughite atunci când îl țin, și i-o vâr. Restul se rezolvă cu ochii. Principalul e ca să-i meargă ochiului bine. MAMA LUI MARIEDL: Oricum acum totul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cele șase posibile. Dar chiar așa, povestirea nu poate apărea în volum decât după 1989. În mod ciudat, un alt prozator, Ursuianu, reiterează în alt context povestea ruletistului norocos care nu se împușcă niciodată, nici chiar cu șase gloanțe în butoiaș. Față de eroii care trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți, cei care se sinucid sau măcar încearcă domină literatura română. Personaje patrupede Bubicó, șezi mumos, mamă! O damă Printre personajele noastre literare se numară, cu oarecare frecvență, deși adesea doar cu roluri
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Now, fellow, fare thee well. He falls. EDGAR: Gone, șir, farewell. And yet I know not how conceit may rob The treasury of life, when life itself Par șoareci; colo-un nalt vas ancorat, Mic că șalupa-i, ea un butoiaș, Prea mic privirii. Iar talazu-n freamăt, Ce peste fără număr pietre bate, Nu se aude-așa de sus. Nu mai privesc, Că mi se-nvîrte mintea, nu mai văd, Și cad cu capu-n hau. GLOUCESTER: Du-mă-unde stai. EDGAR: Dă-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
an la Paști sau la Crăciun; cu oameni săraci dar primitori, gata să servească din puținul lor pe orice pământean care, chiar și întâmplător, ar fi trecut pragul vreo unei gospodării, cu un păhărel de țuică de prună păstrată în butoiaș de dud pentru zile mari sau toamna, cu o cană de lut plină ochi cu vin-ravac de producție proprie, natural sută la sută, turnat din urcior înflorat, însoțit de o plăcintă din făină neagră cu brânză de oi, însă gustoasă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă de sănătate, sau dacă voiai să chiulești o oră sau mai multe, mergeai la infirmerie, la madam Georgescu, infirmiera, ce semăna cu un butoiaș ștrangulat la mijloc, prevăzut cu două picioare scurte, și care avea cunoștințe de medicină cam câte aveam eu despre zborurile cosmice. Pe loc îți administra o doză zdravănă de purgativ, acesta fiind singurul leac pe care madam Georgescu îl dădea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dus din scenă" într-un mod grotesc, crud, aberant. Îl cunoșteam bine: era un tip cu structură atletică, cu nervii tari, cu o constituție perfectă; iubea viața și întîrziam împreună, nu o dată, acasă la el, la grătar și la un butoiaș de bere. Avea 36 de ani și o prietenă simpatică, care plecase în Germania; și el era în așteptarea vizei lui de plecare definitivă (unul dintre părinți era german); își pierdea, pînă atunci, vremea, la șuete agreabile. Pînă într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și ornamentali trebuie să se facă la un unghi de 45˚. U Udatul Frecvența udatului depinde de numeroși factori, cum ar fi ploaia prea multă sau prea puțină, tipul plantei și al solului. Iată totuși câteva reguli de bază. • Așezați butoiașe, cazane sau rezervoare sub jgheab pentru a strânge apa de ploaie; folosiți această apă pentru a uda peluza, legumele și florile. • Când manevrați în grădină furtunul de udat, e posibil să rupeți sau să deteriorați atât plantele din straturi, din
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în sos cu lapte,/ Curcani păstrați în zeama lor o noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască/ Aluaturi tapisate crescând grele/ Într-o dobitocie îngerească,/ Moi miezuri de ficați în butoiașe/ De ou de melc, înlăcrămate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cafelei se răspândea în jur, cafeaua era prăjită și se scotea din prăjitoare. Din bucătăria noastră urca o scară de lemn până la pod. Acolo, părinții adunau în fiecare an de toate. Saci cu făină de grâu și de porumb, un butoiaș cam de vreo cincizeci de litri cu rachiu, altul, mai mare cu vin (canelele erau făcute de tata), de grindă atârnau jamboane și afumături - slănină, cârnați, costițe, căci tata tăia în fiecare an, de sfântul Ignat câte un porc mare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu fi fost bun dacă stătea la zăcut în butoiașe din lemn tot de dud. Eu mâncam dude, făceam câte o burtică de nu-mi mai trebuia mâncarea pregătită atât de bine de „buna”. Mergeam la librăria din sat și cumpăram caiete, tăblița pentru scris și creioane cu mină neagră
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]