173 matches
-
și deluros, se vedeau câteva cazemate și piste care delimitau poligonul de lansare. Avionul-rachetă însuși era adăpostit sub aripa uriașă a unui buncăr de beton. CÂND AVIONUL LUI MARIN ATERIZĂ, ACTIVITATEA CE SE DESFĂȘURA ÎN JURUL MONSTRULUI CU ARIPI SCURTE ȘI BUTUCĂNOASE PĂRU SĂ SE ÎNTEȚEASCĂ. VĂZUT DIN AER, TOTUL PĂRUSE APROAPE LINIȘTIT. CÂND SE APROPIE, AVU IMPRESIA CĂ O MULȚIME DE MAȘINI MICI SE ÎNVÂRTEAU ÎN JUR FĂRĂ ROST, TRĂGÂND DUPĂ ELE CAMIOANE ÎNCĂRCATE, CAMIOANE GOALE SAU NETRĂGÂND NIMIC PUR ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
auzit pași apăsați venind din spatele ei și și-a închipuit că era Drew, care venise să-i cheme la masă. În loc de Drew însă, în spatele ei, era o femeie îmbrăcată cu o rochie roz de petrecere și încălțată cu niște cizme butucănoase, de muncitor. Femeia a ieșit dintre copacii din apropiere. În spate purta un rucsac uzat. Avea o vârstă incertă și, cu toate că era îmbrăcată ca de bal, era limpede că era o ființă muncită de griji. Părul de culoarea chihlimbarului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
scaun. — N-am mai pomenit să dea Margaret Bates o raită ca să ne salute. Ai nevoie de ceva? Avea un zâmbea deschis și un chip tineresc, dar surprinzător de brăzdat de riduri. Îndesat, cu brațe zdravene, păroase, dege tele lui butucănoase de muncitor cu sapa păreau cu totul nepotri vite cu scrisul sau cu bătutul la mașină. — Mi se pare mie, sau detectez o notă cinică, Mick? — Nu doar o notă, o simfonie-ntreagă, ce naiba! Rudy, adu o bere, te rog
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zimbri. Numai zimbri nu erau ăia! Pe urmă, se făceau niște casete. O casetă de-aia, dacă-ți cădea în cap la unu’ la parter, îl omora în mod sigur. Erau atât de grele și atât de groase și sculpturile butucănoase. Se făceau piese de șah - dacii și romanii. Se sculptau la câte un set d-ăla de șah și câte trei-patru ani. Se făceau popi, țapi, se apăsau pe cap și, în fine, se făceau niște chestii d-astea... Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
revistei Ebony. Ea o despachetă în prezența lui, iar el începu să-i explice cum să tragă piedica, dar ea îl întrerupse. Nu mă interesează, zise ea. Tot ce vreau e arma și gloanțele astea. Îi dăduse separat nouă gloanțe butucănoase, masive. Gloanțele străluceau de parcă fiecare ar fi fost lustruit anume, iar ei îi plăcu senzația pe care i-o dădea atingerea lor. Și-ar putea face un colier drăguț din ele,își zise în sinea ei, dacă le-ar găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Mai bine cântăm noi doina aceea care zici că te rupe și după aia te lipește la loc... și domnișorul Anatol ar privi lung băbuța Jeny, să nu-i uite ochii negri, mult ieșiți din orbite, obrazul palid, buhăit, mâinile butucănoase, tremurând tot timpul, ca scuturate de friguri. Hai, coană Basedow, nu râde ca proasta, hai să cântăm doina aia, să-ți punem sufletul la loc. Nu pune mâna la gură când râzi, madam Parkinson, nu te mai rușina când râzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
LACONICI! Fiți DECENȚI! Anunțuri AMBIGUEE nu primim! Respectați SPAȚIUL tuturor!“ Încercase să completeze până atunci mai multe formulare. Le mototolise nemulțumită pe toate. Privea acum îngândurată un altul, neînceput. Se juca cu un pix verde, un „West Point“, demodat, metalic, butucănos, cu biluță, ieșit din uz încă dinainte de evenimentele din acel decembrie de demult. Era singură în sala mare a Biroului de Publicitate „Periniță & Județul“. Dintre cele șapte ghișee, doar unul era deschis. În așteptarea clientelei, oficiantul, un bărbat între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
emană mirosurile din îndepărtatele iubiri ale tinereții, pe când trupurile îndrăgostiților cuprinse de spasmofilie, își amestecă prin sărut, enzimele salivare. Bomba atomică n-ar sculpta material topit în forme mai tragice precum o au acum statuile oamenilor iluștri sau aceea a butucănoasei fecioare cu sâni de cățea și a terenurilor de sport care oftează cu mațele ghiorăind, de foamea competițiilor și deshidratate de setea după succes din Grădina Mare, din aplauze au rămas bălăriile, din strigăte, bălăriile, din tinerețe, foșnetul lor. Starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se credea torță olimpică, puțină învolburare din Dunărea ce fornăia la 200 m la vale, un vârf de cuțit din ocrul soarelui la apus, sidef de cer, pe care Any îl așternea pe unghiile de la mâini, pe cele de la picioarele butucănoase preferând praf de stele, iar pe pleoape, supărarea cărămizie a Lunii folosită de Hugo de multe ori și pentru versurile lui Prunilă, ca să-i oțetească dulceața perimată, pentru a-l scoate pe viitorul cititor din somnolența cantabil-desuetă a catrenelor. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
precum Conservatorul, Camera Tăcerii și Iazul Umbrelor. — Deci asta e noua noastră doamnă, ne-a întrerupt o voce de bărbat. M-am întors. N-ar fi trebuit să mă deranjez. Era unul dintre bărbații ăia între două vârste, scunzi și butucănoși care invadaseră întregul sanatoriu. Oare câte pulovere sintetice de culoare maro puteau să încapă într-o singură clădire? —Cum te simți? m-a întrebat el. —Bine, am răspuns eu politicoasă. — Prima mea zi aici a fost la fel de îngrozitoare, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de dedesubt un șanț adânc ce se bifurca în două brațe. Cursul de apă se despărțea în două șuvoaie ce se scurgeau năvalnic la vale. Zgomotul apei se auzea înfundat, atenuat de pereții ravenelor. Malurile verticale păreau formate din coloane butucănoase din calcar cenușiu. Deasupra, deoarece lumina soarelui pătrundea nestingherită de frunziș, de sub covorul de frunze veștede ieșeau firișoare de iarbă și ferigi ce se aplecau peste adânc. Privi în jos la apa ce se năpustea înspumată printre bolovanii de pe fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am mai găsit un glob de Crăciun în pod, unul argintiu, iar când m-am întors cu el în gang și am văzut pe cineva în oglinda lui, l-am scăpat pe jos. S-a spart în bucăți pe scândurile butucănoase. M-am aplecat deasupra lui și chipul meu se clătina în mulțimea de cioburi. Așadar, în dosul curții era un șir de șoproane. Acolo erau adunate relicvele războiului, ca amintire. Arătau precum cabinele dintr-o stațiune părăsită, dar nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
minute, timp în care l-am putut observa cu multă atenție pe cel ce părea să prezideze această întrunire și care trona în partea centrală a unei mese lungi și dreptunghiulare. Un domn gras și bătrân, cenușiu, înalt, masiv și butucănos, cu o figură de inventator neizbutit. Pieptănătura sa cu nici o formă venea să întărească prima mea impresie, și anume că astfel de oameni nu au cum să existe. Costumul vechi și gri, cu un strat de praf de trei ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în timp ce fugea, ținându-și capul drept pe primii douăzeci de metri, pentru a-și asigura oxigenarea, apoi ținut ușor între umeri, în timp ce își fixa ritmul pașilor. M-am întors și am privit spre bordurile înclinate și mici ale străzilor, spre butucănoasele locuințe de închiriat și dintr-o dată fluxul din urechile mele a descoperit nivelul real, intensitatea exactă. Ochii mei au panoramat Harlemul cu un zumzet grav de premoniție, de parcă acolo, printre hornuri și furnale, se afla recompensa mea, marea mea recompensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pur și simplu pe pat și beam. După o vreme am simțit ceea ce, fără îndoială, trebuie să fi simțit lady Diana în ziua nunții ei, când au început să sosească trenurile pline de cadouri din Commonwealth. Un set de pahare butucănoase, de sticlă groasă, o rogojină portocalie de proveniență iraniană și fabricație recentă, o chitară spaniolă și o pereche de castaniete, două tablouri în ulei (primul reprezentând cățeluși și pisoiași moțăind, al doilea un nud perfect redat), o labă de elefant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în cămăși kaki și pantaloni militărești. Altele erau puicuțe în fuste și bluzițe. O zdrahoancă mă măsură cu privirea din cap până-n picioare. Fata de lângă ea, o roșcată zveltă, își puse capul pe umărul ei și o cuprinse pe după mijlocul butucănos. Simțind cum mă trec toate nădușelile, m-am uitat în jur, în căutarea barului și a unei persoane cu aer de șef. Am dat cu ochii de un separeu din fundul încăperii, cu scaune de bambus și o masă plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dar eu... M-am răsucit pe călcâie și am intrat în dormitor. Emmett și Madeleine erau întinși pe patul imens, cu baldachin, amândoi îmbrăcați. Ea era așezată cu capul în poala lui, iar el îi masa umerii cu mâinile lui butucănoase, de dulgher. Tatăl-amant a fost cel care m-a văzut primul. Madeleine scânci când dezmierdările încetară și scoase un țipăt în clipa când umbra mea atinse patul. Emmett o reduse la tăcere, astupându-i gura cu degetele lui încărcate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nedumerit din această cauză. Într-un târziu ușa se mai deschise o dată și, fără zgomot, intră Hingherul. „Ce mai faci Ehoan?” l-am întrebat. Fără să-mi răspundă, Hingherul s-a așezat pe scaun, și-a privit o vreme picioarele butucănoase, după care m-a anunțat că fusesem condamnat la moarte. „Cum adică?” am întrebat eu liniștit. „Tribunalul a luat această decizie”. Eram în continuare liniștit. „Și cum urmează să fiu executat?” „Dresez acum un câine special pentru dumneavoastră, mă lămuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
simpli de pe străzile Aluniș, Cărămidari, Militaru, gospodari ce nu se temeau de sacrificii când devenea cazul de a-și ajuta aproapele. Erau degete arătătoare de toată mîna: curate și însîngerate, sparte de negi sau de bătături și netede, subțiratice sau butucănoase. Păi, da, dar puteai să-ți însemni simțurile cele mai fierbinți ale sufletului și tainele ce ți s-ar fi întîmplat să-ți fie relevate, cu degetul zgârcit ori păros al altcuiva?! 372 DANIEL BĂNULESCU revenit la loc, pe coapsele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
plini de rod bogat, cu crengile aplecate până la pământ de greutatea prunelor ce abia se Învinețeau. Va, Încerca să culeagă prune de pe crengile ce se aplecau până la picioarele sale, invitându-l darnice, scoțând adevărate strigăte de victorie ori de câte ori mânuțele sale butucănoase, Încă de pe atunci, reușeau să prindă câte o prună. O ducea repede la guriță dar cei nouă-zece dințișori fragezi nu puteau, Încă, să muște sănătos și lăsau doar câteva urme, copilul sfârșind a se mulțumi cu mai tentantele prune căzute
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se simțea În altă lume, lumea sa plină cu „minuni”. Pe aceștia Îi urmărea copilul, la Început numai cu ochii săi mari iar după o perioadă de acomodare depășită cu brio și cu mânuțele, Încă de pe atunci, dotate cu degete butucănoase. Această urmărire, plină de interes. dura până când o altă mreană vânjoasă era aruncată de Mamaia În preajma nepotului. Acesta Îi urmărea salturile de poveste, iar zbaterile sălbatice executate pentru o eventuală Întoarcere În apa tulbure, erau interpretate de către Va, ca o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pătat și Își Încărca degetele murdare cu diamante” 1. Bărbatul corpolent, cu fața buhăită și părul când unsuros, când răvășit, cu hainele Îmbibate de sosuri și vinuri, trăznind a transpirație și a stătut - un dandy? Cu piciorele lui scurte și butucănoase? Și totuși, câtă strădanie pentru a intra În rândul Eleganților, cu nenumăratele-i mănuși pastelate, cu inelele prea mari, strangulând cel puțin trei-patru degete, cu nasturii de aur ai vestei (e drept, plesnind peste pântecul rotofei). Puțin mai contează Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
depărtate, mâinile în buzunare, legănându-se ușor, când în față, când în spate, cu privirea fixă, aproape goală. Avea o înfățișare comună - părul de un șaten tern, prins la spate, siluetă potrivită - la fel ca și hainele. Purta blugi, ghete butucănoase și mai multe pulovere, unul peste altul. Dacă ar fi fost s-o descriu, nu i-aș fi enumerat trăsăturile fizice, ci aș fi vorbit de aura ei, de senzația de calm și control pe care ți-o dădea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
am inspirat amândoi și ne-am răsucit, cu degetele încleștate unele într-ale celuilalt. — Hugo! Sam! Era vocea lui Sophie, care striga de dincolo de gazon. Se apropie în fugă de noi, contrastând puternic, cu capul ras și cu ghetele ei butucănoase, cu decorul acelei grădini care părea Festivalul Florilor din Chelesea. Când se opri brusc în fața noastră, îmi dădui seama că tremura din cap până-n picioare. — Cineva tocmai a încercat s-o omoare pe Violet! Capitolul douăzeci și doitc " Capitolul douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Și curajoasă, orice s-ar spune. Să proclami cu nonșalanță nici mai mult nici mai puțin decât sfârșitul istoriei, Încheierea unui ciclu din existența umanității și Începutul altuia... Nu excelam În subtilitate, dar doamna blondă n-a observat cât de butucănoasă era maniera mea de a o provoca. Ori s-a făcut că nu observă. - Mister Adam, și Nietzsche a proclamat moartea lui Dumnezeu cu aceeași nonșalanță filozofică, iar rezultatul s-a văzut În mai '68, În Franța. În paranteză fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]