KorAP: Find »[drukola/base=bypass & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...17 >

410 matches

Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447

însă posiblitatea utilizării sale tocmai în cazul vârst nicilor:prezența de dispozitive metalice, dificultatea poziționării în decubit dorsal pentru o perioadă îndelungată, prezența frecventă a calcificărilor pe care angio-RM nu le vizualizeazăși face astfel dificilă alegerea locului de anastomoză pentru bypass-uri chirurgicale (39). O complicație rară, dar severă a administrării de gadolinium este fibroza sistemică nefrogenică, întâlnită la pacienții cu rată de filtrare glomerulară mai mică de 30 ml/min, situație mai frecventă la vârstnici (1). 35.4. Tratament 35

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
aspirină 75 mg/zi sau clopidogrel 75 mg/zi nu mărește perimetrul de claudicație al pacienților cu BAP (1). Beneficiul cardiovascular global însă este incontestabil. Din punct de vedere chirurgical, terapia antiplachetară este utilă în cazul pacienților revascularizați prin intermediul unui bypass (58), reducând rata de ocluzie a grefonului, și mai utilă decât terapia anticoagulantă cumarinică în cazul bypass urilor cu grefon sintetic, comparativ cu cele cu grefon autolog venos (59). Terapia antiplachetară trebuie începută la toți pacienții cu BAP înainte de revascularizarea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
BAP (1). Beneficiul cardiovascular global însă este incontestabil. Din punct de vedere chirurgical, terapia antiplachetară este utilă în cazul pacienților revascularizați prin intermediul unui bypass (58), reducând rata de ocluzie a grefonului, și mai utilă decât terapia anticoagulantă cumarinică în cazul bypass urilor cu grefon sintetic, comparativ cu cele cu grefon autolog venos (59). Terapia antiplachetară trebuie începută la toți pacienții cu BAP înainte de revascularizarea chirurgicală (1). 35.4.2. Tratamentul chirurgical Decizia de tratament chirurgical depinde de severitatea simptomatologiei, comorbiditățile asociate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
bilanț complet biochimic și hematologic (hemoleucograma, indici de coagulare, timp de sângerare);examen cardiologic;examen ecocardiografic;teste funcționale respiratorii și radiografie pulmonară la pacienții peste 40 de ani;asigurarea unei rezerve de minim două unități de sânge integral în cazul bypass urilor aorto bifemurale sau a pacienților cu risc crescut de sângerare intra și postoperatorie. 35.4.2.1. Bypass-ul aorto-bifemural Maladia aorto-iliacă este cel mai adesea tratată chirurgical deschis prin bypass aorto -bifemural (a a-zisul bypass „în pantalon

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
și radiografie pulmonară la pacienții peste 40 de ani;asigurarea unei rezerve de minim două unități de sânge integral în cazul bypass urilor aorto bifemurale sau a pacienților cu risc crescut de sângerare intra și postoperatorie. 35.4.2.1. Bypass-ul aorto-bifemural Maladia aorto-iliacă este cel mai adesea tratată chirurgical deschis prin bypass aorto -bifemural (a a-zisul bypass „în pantalon”). Două meta-analize largi ce au evaluat experiența cu bypass-ul aorto-bifemural de la introducerea sa la mijlocul anilor ’50 până în anii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
minim două unități de sânge integral în cazul bypass urilor aorto bifemurale sau a pacienților cu risc crescut de sângerare intra și postoperatorie. 35.4.2.1. Bypass-ul aorto-bifemural Maladia aorto-iliacă este cel mai adesea tratată chirurgical deschis prin bypass aorto -bifemural (a a-zisul bypass „în pantalon”). Două meta-analize largi ce au evaluat experiența cu bypass-ul aorto-bifemural de la introducerea sa la mijlocul anilor ’50 până în anii ’80 au indicat mortalități similare la 30 de zile de 4,0 -4

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
în cazul bypass urilor aorto bifemurale sau a pacienților cu risc crescut de sângerare intra și postoperatorie. 35.4.2.1. Bypass-ul aorto-bifemural Maladia aorto-iliacă este cel mai adesea tratată chirurgical deschis prin bypass aorto -bifemural (a a-zisul bypass „în pantalon”). Două meta-analize largi ce au evaluat experiența cu bypass-ul aorto-bifemural de la introducerea sa la mijlocul anilor ’50 până în anii ’80 au indicat mortalități similare la 30 de zile de 4,0 -4,4% (60,61). Studii mai recente

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
crescut de sângerare intra și postoperatorie. 35.4.2.1. Bypass-ul aorto-bifemural Maladia aorto-iliacă este cel mai adesea tratată chirurgical deschis prin bypass aorto -bifemural (a a-zisul bypass „în pantalon”). Două meta-analize largi ce au evaluat experiența cu bypass-ul aorto-bifemural de la introducerea sa la mijlocul anilor ’50 până în anii ’80 au indicat mortalități similare la 30 de zile de 4,0 -4,4% (60,61). Studii mai recente, reprezentative pentru abordarea actuală, au raportat o mortalitate operatorie de 1

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
recente, reprezentative pentru abordarea actuală, au raportat o mortalitate operatorie de 1%. Vârsta înaintată, bolile pulmonare cronice și mediul de spitalizare inadecvat sunt factori predictivi pentru o mortalitateperioperatorie mai mare (62). Experiența acumulată până astăzi a arătat că în cazul bypass-ului aorto-bifemural se poate spera la o permeabilitate primară la 5 ani de 85-90% și la 10 ani de 75-85% (1). Conform studiilor dedicate, vârsta este un factor predictiv semnificativ al rezultatului; astfel, permeabilitatea primară la 5 ani poate ajunge

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
iar altele, rezultate echivalente pe termen lung. De asemenea, rezultate contradictorii au fost obținute în ce privește impactul ocluziei preexistente a arterei femurale superficiale, cu unele raportări care sugerează o permeabilitate mai bună când este realizat un procedeu simultan de outflow odată cu bypass-ul aorto-bifemural (1). Aorta infrarenală poate fi abordată atât conven ional, transperitoneal sau retroperitoneal, cât i laparoscopic. Chirurgii care preferă abordarea laparoscopică î i motivează alegerea declarând rate de morbiditate i mortalitate mai scăzute comparativ cu metoda tradi ională deschisă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
iliace, anastomozele distale pot fi realizate biiliac (maladie aorto-iliacă tip I) sau bifemural (maladie aorto-iliacă tip II i III). În general, pacienții cu boală ocluzivă limitată la regiunea aorto -iliacă se pot aștepta la o ameliorare excelentă a simptomatologiei după bypass aorto-bifemural. Pacienții cu afectare arterială multisegmentară au, în general, un grad mai mic de reducere a simptomelor. Un studiu realizat în acest sens a arătat că peste 80% dintre acești pacienți au fost satisfăcuți de rezultate după 5 ani de la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
speranță de viață nu cu mult diferită de cea a omologilor de aceeași vârstă și același sex (65). La pacienții cu comorbidități importante, așa cum sunt vârstnicii, abordul transabdominal este mai puțin dezirabil. În această situație, o opțiune ar fi un bypass axilo -(bi)femural sau un bypass crossover femuro-femural. Rata permeabilității depinde de indicația pentru reconstrucție și justificarea pentru bypass unilateral (artera inflow normală versus risc chirurgical înalt). În unele cazuri, permeabilitatea unui bypass unilateral poate fi suplimentată prin metode endovasculare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
diferită de cea a omologilor de aceeași vârstă și același sex (65). La pacienții cu comorbidități importante, așa cum sunt vârstnicii, abordul transabdominal este mai puțin dezirabil. În această situație, o opțiune ar fi un bypass axilo -(bi)femural sau un bypass crossover femuro-femural. Rata permeabilității depinde de indicația pentru reconstrucție și justificarea pentru bypass unilateral (artera inflow normală versus risc chirurgical înalt). În unele cazuri, permeabilitatea unui bypass unilateral poate fi suplimentată prin metode endovasculare. Aorta toracică a fost de asemenea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
pacienții cu comorbidități importante, așa cum sunt vârstnicii, abordul transabdominal este mai puțin dezirabil. În această situație, o opțiune ar fi un bypass axilo -(bi)femural sau un bypass crossover femuro-femural. Rata permeabilității depinde de indicația pentru reconstrucție și justificarea pentru bypass unilateral (artera inflow normală versus risc chirurgical înalt). În unele cazuri, permeabilitatea unui bypass unilateral poate fi suplimentată prin metode endovasculare. Aorta toracică a fost de asemenea folosită ca arteră de inflow. Bypass-ul extra-anatomic rar se comportă la fel de bine

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
această situație, o opțiune ar fi un bypass axilo -(bi)femural sau un bypass crossover femuro-femural. Rata permeabilității depinde de indicația pentru reconstrucție și justificarea pentru bypass unilateral (artera inflow normală versus risc chirurgical înalt). În unele cazuri, permeabilitatea unui bypass unilateral poate fi suplimentată prin metode endovasculare. Aorta toracică a fost de asemenea folosită ca arteră de inflow. Bypass-ul extra-anatomic rar se comportă la fel de bine ca bypass-ul aorto-bifemural în boala difuză și totuși este uneori recomandat. 35.4

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
de indicația pentru reconstrucție și justificarea pentru bypass unilateral (artera inflow normală versus risc chirurgical înalt). În unele cazuri, permeabilitatea unui bypass unilateral poate fi suplimentată prin metode endovasculare. Aorta toracică a fost de asemenea folosită ca arteră de inflow. Bypass-ul extra-anatomic rar se comportă la fel de bine ca bypass-ul aorto-bifemural în boala difuză și totuși este uneori recomandat. 35.4.2.2. Bypass-ul axilo-bifemural Acest tip de revascularizare a maladiei aorto-iliace este îndeosebi folosit la vârstnici din cauza comorbidită

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
artera inflow normală versus risc chirurgical înalt). În unele cazuri, permeabilitatea unui bypass unilateral poate fi suplimentată prin metode endovasculare. Aorta toracică a fost de asemenea folosită ca arteră de inflow. Bypass-ul extra-anatomic rar se comportă la fel de bine ca bypass-ul aorto-bifemural în boala difuză și totuși este uneori recomandat. 35.4.2.2. Bypass-ul axilo-bifemural Acest tip de revascularizare a maladiei aorto-iliace este îndeosebi folosit la vârstnici din cauza comorbidită ilor asociate sau necesită ii de a evita reinterven

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
fi suplimentată prin metode endovasculare. Aorta toracică a fost de asemenea folosită ca arteră de inflow. Bypass-ul extra-anatomic rar se comportă la fel de bine ca bypass-ul aorto-bifemural în boala difuză și totuși este uneori recomandat. 35.4.2.2. Bypass-ul axilo-bifemural Acest tip de revascularizare a maladiei aorto-iliace este îndeosebi folosit la vârstnici din cauza comorbidită ilor asociate sau necesită ii de a evita reinterven ia transperitoneală sau retroperitoneală într-un abdomen dificil. Este necesară folosirea unui grefon din PTFE

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
comorbidită ilor asociate sau necesită ii de a evita reinterven ia transperitoneală sau retroperitoneală într-un abdomen dificil. Este necesară folosirea unui grefon din PTFE armat, iar paten a primară la 5 i 10 ani este comparabilă cu cea a bypass -ului aorto-bifemural (1). 35.4.2.3. Bypass-ul ilio-femural În acele cazuri în care ateroscleroza extensivă bilaterală a arterelor iliace externe face imposibilă interven ia endovasculară, solu ia este bypass-ul ilio-femural. Abordul arterei iliace comune se face retroperitoneal

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
evita reinterven ia transperitoneală sau retroperitoneală într-un abdomen dificil. Este necesară folosirea unui grefon din PTFE armat, iar paten a primară la 5 i 10 ani este comparabilă cu cea a bypass -ului aorto-bifemural (1). 35.4.2.3. Bypass-ul ilio-femural În acele cazuri în care ateroscleroza extensivă bilaterală a arterelor iliace externe face imposibilă interven ia endovasculară, solu ia este bypass-ul ilio-femural. Abordul arterei iliace comune se face retroperitoneal, iar grefonul folosit este unul sintetic din Dacron

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
5 i 10 ani este comparabilă cu cea a bypass -ului aorto-bifemural (1). 35.4.2.3. Bypass-ul ilio-femural În acele cazuri în care ateroscleroza extensivă bilaterală a arterelor iliace externe face imposibilă interven ia endovasculară, solu ia este bypass-ul ilio-femural. Abordul arterei iliace comune se face retroperitoneal, iar grefonul folosit este unul sintetic din Dacron sau PTFE. Deseori este necesară endarterectomia de trigon femural pentru a îmbunătă i outflow-ul în artera femurală profundă. În cazul unei artere femurale

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
fluxul său arterial către membrul afectat. Interven ia este de scurtă durată, evită riscurile asociate cu abordul retro- sau transperitoneal, dar măre te riscul de infec ie din cauza dublei incizii în zona inghinală (3). Paten a crossover-ului femuro-femural este inferioară bypass-ului ilio-femural (66). 35.4.2.5. Bypass-ul infrainghinal Conform TASC II, tratamentul leziunilor femuro-popliteale este dirijat de tipul de leziune A-D. Tratamentul chirurgical este de elecție pentru leziunile de tip C și D, în timp ce tratamentul endovascular este

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
este de scurtă durată, evită riscurile asociate cu abordul retro- sau transperitoneal, dar măre te riscul de infec ie din cauza dublei incizii în zona inghinală (3). Paten a crossover-ului femuro-femural este inferioară bypass-ului ilio-femural (66). 35.4.2.5. Bypass-ul infrainghinal Conform TASC II, tratamentul leziunilor femuro-popliteale este dirijat de tipul de leziune A-D. Tratamentul chirurgical este de elecție pentru leziunile de tip C și D, în timp ce tratamentul endovascular este preferat pentru leziunile de tip A și B.

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
de tip A și B. Atunci când se face o recomandare de tratament pentru leziunile de tip B și C, trebuie luate în considerare comorbiditățile pacientului (frecvente la vârstnici), consimțământul informat al acestuia și experiența operatorului. Revascularizarea membrului inferior printr-un bypass infrainghinal poate avea numeroase variante anatomice în ce prive te localizarea anastomozei distale, în func ie de extensia aterosclerozei distal de artera femurală superficială. Astfel, pot fi realizate bypass -uri femuro-popliteale proximale sau distale, femuro-tibiale (cu anastomoză distală pe artera

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
informat al acestuia și experiența operatorului. Revascularizarea membrului inferior printr-un bypass infrainghinal poate avea numeroase variante anatomice în ce prive te localizarea anastomozei distale, în func ie de extensia aterosclerozei distal de artera femurală superficială. Astfel, pot fi realizate bypass -uri femuro-popliteale proximale sau distale, femuro-tibiale (cu anastomoză distală pe artera tibială anterioară, trunchiul tibio-peronier, artera tibială posterioară sau artera interosoasă) sau chiar cu descărcare în artera pedioasă. Pentru o paten ă maximă sunt absolut necesare un inflow adecvat, un

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]