167 matches
-
nativă, dar și stările agresive, care la câinii dezechilibrați nervos poate degenera În manifestări de ferocitate, Îndeosebi când sunt provocați și sunt abuzați, sunt doar câteva Însușiri care i-au fost transmise de la strămoșii lupi. Regimul de hrănire preferat de câinele-lup, ca de altfel al tuturor câinilor, indiferent de rasă, rămâne carnea și hrana preparată pe bază de carne, cu care se deprinde cu ușurință tineretul În perioada de creștere și pe care o consumă cu nesaț. Trebuie În schimb să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
recondiționarea și fortificarea organismului acesteia, care Începe cu asigurarea și completarea lichidelor pierdute de organism În timpul fătării și continuă cu Îmbunătățirea și administrarea treptată a hranei. Înainte de a face unele comentarii privitoare la comportamentul de reproducere (Înmulțireă, reamintim că la câinele-lup acesta apare și se manifestă la o anumită vârstă, respectiv când ajunge la deplină maturitate fizică și somatică la femelă, comportamentul sexual după fătare apare și se manifestă ciclic, la anumite intervale de timp. La lupii din sălbăticie are un
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fizică și somatică la femelă, comportamentul sexual după fătare apare și se manifestă ciclic, la anumite intervale de timp. La lupii din sălbăticie are un caracter de sezon, respectiv Începe În plină iarnă, În lunile ianuarie și februarie, până În martie. Câinele-lup are o predispoziție și apetit pentru Împerechere În orice moment, indiferent de sezon, dacă femela Îl acceptă. Mirosul femelei În călduri Îl excită, fiind În stare să parcurgă distanțe mari pentru a o localiza pe baza urmelor invizibile - mirosul emanat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cățelei față de pui este șters, concretizat prin refuzul de alăptare sau chiar de unele manifestări canibalice, cum s-a mai arătat. Administrarea de progesteron s-a dovedit că readuce cățeaua la un comportament matern normal. Spre deosebire de toate celelalte animale domestice, câinele-lup are un comportament de hrănire specific, datorat structurii anatomice și fiziologice a tractusului digestiv care, În principal, se referă la aceea că, asupra bolului alimentar nu acționează secreții cu rol digestiv decât la nivelul stomacului. Astfel că alimentele (carnea, de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aceste animale fără apărare, tentația lupului se manifestă cu precădere doar pentru a le ucide În masă, după care, așa cum s-a mai spus, pleacă doar cu o singură oaie, dacă Îi este foame. Conchidem prin a rezuma că, spre deosebire de câinele-lup, lupul sălbatic preferă o hrănire selectivă bazată pe un efort fizic susținut pentru vânatul aflat În mișcare și apărare pe teritorii Întinse. Acest lucru explică, Într-un fel, faptul că omul aflat În staționare, pe câmp, nu prezintă interes pentru
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de câini se deosebeau tot mai clar Între ele, ceea ce a constituit premisa formării unor rase distincte de câini, acțiune În care a intervenit și snobismul claselor avute pentru obținerea unor rase de câini cât mai variate, până la adevărate curiozități. Câinele-lup este tocmai rezultatul unor asemenea preocupări, care s-au soldat cu modificări radicale ale comportamentului primitiv, ca urmare a unor Încrucișări combinate ce din punct de vedere genetic au contribuit la unele schimbări morfologice și fiziologice, Îndepărtându-se sub acest
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acest aspect de lupul din sălbăticie, Îmbrăcând o Înfățișare mai fină și mai delicată. Comportamentele instinctive, dispărute În parte, au fost compensate cu alte capacități apărute și dezvoltate pe parcurs, având la bază educația și dresajul. În ceea ce privește modificările comportamentale la câinele-lup ameliorat, se poate spune, fără teamă de tăgadă, că ele au la bază mutații genetice, fiziologice și morfologice care au fost acumulate În timp de către generațiile de câini pe care a umblat mâna și mintea omului modern. Revenim și arătăm
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fără teamă de tăgadă, că ele au la bază mutații genetice, fiziologice și morfologice care au fost acumulate În timp de către generațiile de câini pe care a umblat mâna și mintea omului modern. Revenim și arătăm că, comportamentul sexual la câinele-lup, mascul sau femelă, are un caracter preferențial, situație În care, oricât s-ar insista pentru realizarea unei cuplări sexuale Între aceste exemplare, este imposibil să se poată Înfăptui, pentru că nici unul nu poate Înregistra și da curs avansurilor celuilalt dacă nu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reacția de răspuns la acest nou stimul este identică, cu aceea pe care o are față de exercițiul cunoscut și imprimat deja. Unii cercetători străini au stabilit mai multe tipuri de Învățare la animale, dintre care unele se constată și la câinele-lup, cum ar fi Învățarea intuitivă și cea lentă. Învățarea intuitivă sau inspirată se bazează pe găsirea neașteptată de către câine a modului potrivit și eficient de acțiune Întro anumită Împrejurare dată, datorită capacității sale de a și adapta comportamentul la reflexul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cazul În care câinele nu ar acționa pe baza acestui impuls spontan, există posibilitatea ca persoana În cauză să scape fiindcă tocmai când se pregătea să iasă, câinele i a apărut În față. Învățarea latentă presupune acumularea În timp, de către câinele-lup, a unor impulsuri din afară, care nu prezintă interes pentru el În momentul perceperii, motiv pentru care nici nu reacționează imediat la ele, Însă În mod involuntar se Înregistrează În subconștient. În anumite momente acești stimuli externi stocați se reactivează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu satisfacție, fără să consume sau să aibă o finalitate apetitivă. Instruirea câinelui În acest scop este destul de complexă și necesită multă răbdare din partea instructorului pentru a-i forma deprinderile exploratorii. Pe baza capacității olfactive extrafine cu care este dotat câinele-lup, acesta decelează mirosul specific drogurilor dintr-o Încăpere, mijloc de transport sau care sunt ascunse În bagaje, haine etc., cu o rapiditate uimitoare. Fără Îndoială că și această deprindere sa format lent, prin acumularea În timp și imprimarea În memorie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ba niște găini și chiar un butoi de vin din beci, fără ca să rămână barem vreo urmă, ori vreun semn oarecare. Sugestiv pentru cititorul capabil să citească în subtext este momentul când reprezentanții ordinii publice, doi polițiști însoțiți de un câine-lup dresat să ia urmele delincvenților, își făcură apariția în ograda păgubașului: "nevasta gospodarului se puse pe bocit, găinile cotcodăcind îngrozite, își făcură vânt peste garduri, un cârd de rațe se buluci în plasa de sârmă, iar dulăul din lanț se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
separat, în funcție de valoarea morfologică, cuvintele : odată, o dată, altfel, alt fel, numai, nu mai. Substantivele proprii se scriu cu literă majusculă. Cuvintele compuse prin contopire se scriu într-un cuvânt :bineînțeles, bunăvoință, untdelemn . Cuvintele compuse prin alăturare se scriu cu cratimă : câine-lup, floarea-soarelui, bunăcredință . Se scriu și se pronunță consoane duble în cuvintele formate cu prefixe când consoana finală a prefixului e aceeași cu consoana inițială a rădăcinii : înnoda, înnopta, înnoi. Principiul sintactic Conform cu acest principiu ortografia se referă la conținut, impunând
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
cratimă atunci când marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc sunete, fie că nu lipsesc. De exemplu :s-a întâlnit, ne-am certat, într-un palat, etc. Cratima se mai folosește la:scrierea unor cuvinte compuse: câine-lup, floareasoarelui,Ana-Maria, Harap Alb;despărțirea cuvintelor în silabe: pă-să-re-le, bu-nic, ceta-te; - indicarea numerică aproximativă: trei-patru, zecedouăzeci. În manualul de limba română pentru clasa a II-a, sub titlul,,Să scriem corect !’’ se întâlnesc explicații și exemple de scriere a ortogramelor
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
o mie de oameni de diaree. În total erau 10 toalete - mare nenorocire a fost acolo! Dimineața trebuia să te prinzi, câte cinci În rând, de braț, pe margini erau SS-iști cu arma În poziție de tragere și cu câini-lupi dresați, cum v-am spus. Eu am pățit o chestie foarte neplăcută, că din rândul acesta nu aveai cum să ieși 5 kilometri ca să-ți faci treaba - și am făcut pe mine; a fost o chestie Îngrozitoare până am reușit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
turnuri de pază cu santinele dotate cu mitraliere. Zilnic se făceau două apeluri, dimineața și seara, așa Încât dacă cineva ar fi reușit, totuși, să scape, nu ar fi avut la dispoziție decât câteva ore, iar urmăritorii mergeau după el cu câini-lupi dresați să-l prindă și, la poruncă, să-l sfâșie. Cât am stat la Auschwitz, am fost martor la câteva Încercări de evadare făcute de prizonieri de război ruși. Au fost prinși de fiecare dată și spânzurați În fața Întregului lagăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
veni, Munții Bucegi, comesean, SV, un intrând; * automobil, bună-credință, oricând, a însuși, al treilea, ce frumos!, înțelegător, soldățime, militărește, ONU; * internațional, bunăvoință, rochița-rândunicii, a zecea, bărbat bine, compatriot, ineluș, PNL, făget, lupoaică; * regulament, ceea ce, oriunde, înviere, director-adjunct, ,,câni mai bărbați", câine-lup, MTV, curcan, limpezime; * tehnician, inelar, cel ce, oricum, redescoperire, viceprimar, lampă fumegândă, ghiocel, CNCS, lupoaică; * două mii, nici una, extraordinar, perfecțiune, scrie frumos, așa-zis, Ioan Slavici, interjudețean, răzgândi, DN; * cinci sute, nici unul, nepromovat, orișicum, comunicare, spune verde, nesigur, papă-lapte, concetățean, coșar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i drept, și compuse care nu corespund unei construcții sintactice corecte. Ele sunt de trei tipuri: a) unele au o structură din care au fost omise unul sau chiar mai multe elemente de legătură ale unui grup sintactic complet (rom. câine-lup, mazăre-siloz, Ocna-Mureș, Șiclodul-Coastă, tren-fulger, fr. chien-loup, porte-parole); în astfel de compuse eliptice "se poate subînțelege un raport de subordonare atributivă de tip prepozițional sau genitival" (FCLR I, p. 39) sau un raport de coordonare (tace-face), dar ele nu pot fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
face, fr. [celui qui] porte [la] parole); procedeul însuși este subsumat modalităților de formare a cuvintelor compuse; de regulă, astfel de compuse nu se condensează până la etapa lexicalizării depline, dar unele pot fi întrebuințate, ocazional, în forme condensate: lup pentru câine-lup, Ocna în loc de Ocna-Mureș; b) altele au o topică nefirească, divergentă față de regulile sintactice de îmbinare a cuvintelor (cf. FCLR I, p. 29-30), fiind formate, adesea pe baza unor modele străine, din substantiv + substantiv (concertmaistru, lege-călcare, omucidere, oțel-beton), pronume reflexiv + substantiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
interlocutorul este capabil, disponibil și pregătit să perceapă și semul "alegeri", transferat determinantului, există tot felul de situații în care deducerea sensului real al cuvintelor condensate din compuse este dependentă de contextul lingvistic sau extralingvistic: în anumite circumstanțe, stăpânul unui câine-lup poate spune am un lup foarte credincios, iar locuitorii orașelor Ocna-Mureș, Ocna-Șugatag și Ocna Sibiului sau ai împrejurimilor acestora pot face referire la localitățile respective, doar în cercul apropiaților și cunoscătorilor, prin denumirea scurtată Ocna, fără ca prin aceasta să se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
simultan, precum și conjunctura concretă și antecedentele dialogului, care nu au inclus compusul, dar l-au sugerat (în acest caz concret, interlocutorul deduce faptul că emițătorul mesajului cu care discuția se purta, de pildă, despre câini sau despre fidelitate are un câine-lup, nu un lup veritabil, și locuiește în orașul Ocna-Mureș, nu în Ocna Sibiului). Printre situațiile favorabile condensării primare se află, așadar, și cele în care, deși textul nu face referire la elementul omis, semantismul altor secvențe ale enunțului sau ale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ceea ce înseamnă că, virtual, este eliminată și copula subînțeleasă; drept este însă că adesea compusele de acest fel nu pot fi clasate în coordonatoare sau subordonatoare, "deoarece sunt posibile mai multe interpretări" (FCLR I, p. 53; se dau ca exemple câine-lup, care poate fi interpretat drept "câine și lup" sau "cîine ca un lup", și valvârtej, drept "val cu vârtej" sau "val ca un vârtej"). Unele astfel de compuse nu pot fi condensate defel: nimeni nu va înțelege corect mesajul dacă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la o ierarhizare lexico-semantică" (DSL, 2005: 252). Spre ilustrare, preluăm un exemplu din sursa citată: "[...] lucru este un hiperonim foarte vag față de cuvinte ca mașină, scaun; animal este hiperonim pentru câine, dar câine este și el hiperonim pentru dalmațian, ciobănesc, câine-lup" (ibidem). În discursul specializat, gradele de distanțare ale hiperonimului, în raport cu hiponimele sunt deosebit de complexe, fiind impuse de matrice, de natura univocă, monoreferențială a termenului, dublate de claritatea/ obligativitatea dedogmatizării contextului de comunicare etc. Iată câteva tipare: 1. Există o "distanțare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și culcata pe o masă sau pe dușumea; 16. Bătaia cu vârful sau cu țocul cizmei peste gură a anchetatului, legat și trântit pe dușumea; 17. Bătaia la testicule cu un creion greu (marca Faber sau Hardmuth); 18. Anchetă cu câini-lupi asmuțiți asupra victimei; 19. Crucificarea pe perete, victima cu brațele desfăcute și legate de două belciuge În perete, era spânzurata și bătută să facă mărturisiri; 20. Anchetă cu o pisică introdusă sub cămașă victimei; 21. Bătaia cu cablul de cupru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]