326 matches
-
de cazangerii și mici ateliere metalurgice. Numeroși locuitori din Auvergne au devenit cazangii sau tinichigii. Alții erau patroni de cafenele, activitate pe care au extins-o cu succes și în alte zone ale Parisului. Restaurantele, prăvăliile de alimente și serbările cîmpenești, toate după moda din Auvergne, s-au instalat pe strada Lappe, care a găzduit aproximativ cincisprezece serbări de acest fel, care au făcut-o celebră. Această prezență se face încă simțită ici și colo prin cafenele ("Au bougnat"), restaurante ("Au
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de adopție originari din șapte departamente, Puy-de-Dôme, Cantal, Haute-Loire, Aveyron, Lozère, Lot et Corrèze. Existența acestei vieți colective nu datează de ieri. Potrivit unui autor al epocii, la mijlocul veacului al XIX-lea, "duminica, sacagii născuți în Auvergne merg la serbări cîmpenești, la petreceri unde se dansează pe melodii din regiunea lor de baștină, și niciodată la baluri franceze; căci cei din Auvergne nu-și însușesc nici moravurile, nici limba, nici distracțiile parizienilor. Ei rămîn izolați asemenea evreilor din Babilon, în mijlocul unei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Osiris, tămâie la cutie și În tablete, cărți de tarot. Un pumnal, un coupe-papier de cositor cu mânerul rotund, care poartă sigiliul adepților Rozei-Cruce. Ce fac ăștia, Își râd de mine? Acum trec prin fața Beaubourg-ului. Ziua parcă-i o serbare câmpenească, acum Însă piața e aproape pustie, câteva grupuri liniștite și adormite, lumini ici-colo, de la braseriile din față. E adevărat. Sunt mari ventuze ce absorb energia terestră. Poate că mulțimile care Îl umplu ziua servesc la furnizarea vibrațiilor, mașina hermetică se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să apună. Iarna mai Înregistra câte-un refren În studiouri - astăzi discurile acelea mai puteau fi găsite doar pe tarabe În talciocul de la Porta Portese -, iar vara mergea În turnee prin provincie, colecționând stadioane prăfuite, serbări naționale, serbări patronale și câmpenești. În același an 1986, cariera lui Antonio atinsese Însă apogeul. La sfârșitul unui august umed și sufocant, Emma era Într-o anonimă cameră nr. 236, dintr-un hotel de patru stele din Rimini, cu două ore Înaintea unui concert al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
totul după munte, care sta negru și nalt, zugrăvindu-și în aerul albastru mărginile lui tivite cu roșață. Înserează încet, stelele mari izvorăsc pe albastrele lanuri ale cerului și tremură voluptos în aerul moale și clar al serei și armonia câmpenească împle sara cu miile ei de glasuri, toate deosebite și toate contribuind la dulcea și voluptoasa somnoroșie a lunei. Prin lumea rumănă de apunerea frumoasă trece călugărul nostru, neluând parte la fărmecata stare a firei, plin încă de impresiunile ciudatei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de tot bătrâne șed torcând la umbră pe prispă {EminescuOpVII 305} și moșnegii adunați la crâșmă își petrec restul vieței lor bând și povestind. Abia sara, când satul devine centrul vieței pământului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite pe jumalțul cel adânc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carile vin cu boii osteniți, scârțiind, din lanuri, oamenii vin cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
art. 24 al Tratatului, s-a admis desființarea privilegiilor de clasă, egalitatea tuturor românilor înaintea legilor, așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor în raport cu averea fiecărui contribuabil. În art. 46 se stabilea ca „instituțiile municipale, atât cele orășenești cât și cele câmpenești, să dobândească toată dezvoltarea ce le poate fi dată de stipulările acestei convenții”. Transilvania a fost reîncorporată în Imperiul Austriac după 1848, fiind inclusă în rândul țărilor de coroană. Din punct de vedere administrativ teritorial<footnote Prin împărțirea administrativ teritorială
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Imnul creațiunii: modele pierdute, teme, În poezie, de meditație tristă și de reverie euforică. În peisajul evului de cremene sînt, totuși, cîteva locuri care satisfac nesațiul lui Heliade și statornicește, pentru o clipă, nestatornicia, disponibilitatea lui. Am citat deja tabloul cîmpenesc din Zburătorul, cu acea senzație de vitalitate calmă, de liniște progresivă, de pace astrală ce coboară peste o așezare rustică laborioasă. Fire de gospodar, poetul e mulțumit de priveliștea satului care primește cirezile muginde, de vițeii care se reped zglobii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gîndirea (...) se Întoarce cu durere” spre priveliștile triste ale existenței, poetul mai gustă o clipă de desfătare În „vesela vale”. Aici: „Tot mișcă, Încîntă a noastră gîndire; Tot are farmec, tot este mister...”. Valea mai apare o dată În poemul Viața cîmpenească, sub forma spațiului (pierdut) al copilăriei: „Cu gîndul mă Întorceam La locurile dorite, În valea ce-atît iubeam Vedeam livada, grădina, Poteca ce des călcam, Părul Înalt și tulpina Unde copil mă jucam...” Într-un loc asemănător petrece poetul, invitat de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
social, această pregătire de rod. El celebrează „sfînta muncă de la țară” - „izvor sacru de rodire” —, dulcea Înfrățire - cum zice tot el - dintre om și pămînt. (Plugurile, Sămănătorii, Rodica, Secerișul, Cositul). Sentimentul de natură lucrată, Însuflețită se Întărește prin aceste scene cîmpenești. Lirismul devine idilic și etnografic. Totuși idilismul, reproșat poetului În diverse chipuri, nu distonează cu atmosfera generală a Pastelurilor, pregătirea pentru sărbătorile naturii, unirea mistică dintre soare și pămînt, procesul fecundității, integrarea elementului uman (Într-un chip, e drept, decorativ
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sale nu ar fi fost atât de puternic impregnate de pecetea originalității. Dacă nu ar fi trăit douăzeci de ani ignorat într-un sat obscur, poate nu ar fi dobândit în același grad acea bonomie malițioasă și acel gust pentru câmpenescul galic, a căror savoare părea pierdută de la Rabelais și La Fontaine. Inteligența sa a rămas multă vreme repliată asupra ei înseși, inactivă în aparență, dar ce buchet bogat a câștigat îmbătrânind! Cea dintâi scriere a lui Bastiat pe care o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu știe?... Nu știți ce este astăzi... dar mâne ce va fi! Ușoare umbre treceți, încai voioase treceți Unde părinții voștri v-așteaptă, să petreceți Lângă strămoșii voștri în pace a dormi. {EminescuOpIX 101} O poezie care descrie plăcerile vieții câmpenești, însoțite întotdeauna de un mic revers de neplăceri, este următoarea: TOAMNA Ce dor îmi e de țară! Brumarul iată plin de mânie Cu grele vifori, cu brumă groasă, Jale întinde peste câmpie. La glasul iernei eu fug acasă. Vă las
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa cea veche Și să, fie soț de muncă unui bou fără păreche. Scăzut acum, domnul nostru, din măririle trecute, Cătră, bou, voind să-și facă, din nevoie o virtute, Se puse să fericească, Să, laude, să mărească Numai viața câmpenească Și cu multe argumente vrea să dea adeverire Că nu-i altă fericire Curată, fără căire, Ca economia casei și lucrarea de pământ. Boul ascultă-n tăcere lungit pe un braț de paie. În sfîrșît c-un lung căscat Vorbești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de Consum și Băncei Populare, cu același nume", ținuse "în ziua de 24 ianuarie a.c. prima șezătoare, serbătorind Unirea Tuturor Românilor" (Ibidem, numărul de miercuri 30 ianuarie 1919, p. 2). 171 În acest caz a fost prevăzută și o serbare câmpenească: "o primblare la câmp, unde, de către elevi și eleve, s-au spus multe poezii, s-au cântat cântece românești, s-au jucat diferite jocuri, și la fine, punându-se în rânduri, elevii s-au întors la școală cântând Deșteaptă-te
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
versiuni, poetul și-a luat note de peisagiu seral, în proză, în Geniu pustiu și mai ales în narațiunea intitulată provizoriu Cuconul Vasile Creangă: "Abia sara, cînd satul devine centrul vieții pămîntului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie cîmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite, pe jumalțul cel adînc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carele vin cu boii osteniți, scîrțîind din lanuri, oamenii vin cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Un curs cu subiecte din domeniul agriculturii, ținut între 12 și 30 ianuarie 1931, la care au participat regulat 45 de cursanți, a fost urmat de examen 1, după care s-au eliberat certificate de absolvire. Se mai organizau petreceri câmpenești (un fel de nedei locale) cu tineretul, hore în aer liber - prilej de etalare a costumelor populare. D. Acțiunea pe plan economic. Era concepută ca o asistență de îndrumare și ajutor a gospodăriei țărănești, în vederea organizării mai eficiente. S-a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Transilvania, prin biserica catolică, începând cu secolul al XVII-lea. Altfel, familiar românului, este ceea ce găsim în documentele folclorice, adică "lupta" ori "trânta voinicească". Chiar în mediul nobiliar, o astfel de întrecere are șanse mari de a deveni o serbare câmpenească, fie și în momentele în care întrecerea se desfășoară în străinătate (exemplu: boierul moldovean, hatmanul Răducanu, care, la Viena, câștigă un concurs oficial și îi uimește pe austrieci în 1806. Duelul, în sens modern, va fi adus, odată cu ideologia Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lui George Sand, naturalismul întunecat, pe de altă parte, a cărui tradiție este evidențiată de romanele Țăranii al lui Balzac și Pămîntul al lui Zola. În formularea sa ideologică, visul sătesc nu corespunde totuși întru totul imageriei obișnuite a eglogei cîmpenești, grației sale înflorite și gingășiei sale comandate. Mitul merge mai departe și mai în profunzime 51. Viziunea în jurul căreia el se structurează e aceea a unui trecut exemplar în care contactul direct cu pămîntul protejează omul de degradarea timpului, îl
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe oameni să fie interesați de propășirea nației. În fiecare sat, izbînda, pacea glorioasă, nașterea urmașului la tron ar trebui să fie celebrate prin sărbători vesele și emoționante care să unească dansul, spectacolul, o stare de spirit armonioasă cu serbarea cîmpenească. În entuziasmul unei bucurii curate sufletul tuturor țăranilor s-ar deschide spre patriotism... Dincolo de un conținut convențional, cum oare să nu ții seama de ceea ce este neschimbat în vocabularul și în simbolistica pe care o pune puternic în evidență toată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mult, el oferă principalele atribute subliniate de Curtius la poeții greci și latini [...]; b) falsa natură sau grădina englezească: în fapt, destul de rară după Noua Heloiză, ea nu se distinge întotdeauna clar de locus amoenus artificial sau natural [...]; c) natura cîmpenească cultivată: prezentă rar și cu atît mai puțin descrisă, ea este abia amintită în Crinul și în Voluptate [...]; d) natura liberă: este cea mai bogată, mai frecventă și mai nouă [...]. Pentru a înțelege noutatea descrierii "expresive", trebuie să mergem așadar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul de grîu este îngrijit și adorat, iar urările ce i se aduc sunt izbitor de asemănătoare cu cîntările noastre plugărești. După două mii de ani de la povestea cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic nu s-a schimbat în Latium. Și aici, ca la noi, divinități de rang minor cutreieră locurile, cîntă, joacă și se „îmbăiază”, pentru ca semănăturile, livezile și turmele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
l-am cunoscut». - « Foarte lesne de-al cunoaște, Că pe dosul Fiului Scrisă-i luna și lumina. Și pe fața Fiului Scrisă-i raza soarelui. Și pe alui doi umerei Scrisi-și doi luceferei.... Alte exemple completează portretul cu imagini cîmpenești. Le găsim și-n evocarea păstorului: - «Nu mi-ați voi văzutu, Fiușorul meu Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de-al cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpùluiu, Sprincenele lùiu, Peana corbulùiu. Săbioara lùiu, Tăiată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fiice ale Germaniei, de unguroaice brune cu purtări energice, de românce cu umeri generoși. Nimeni nu rămâne acasă, afară de matroane și de bătrâni. Balul începe în plină zi și se termină la miezul nopții; diversitatea costumelor le dă acestor reuniuni câmpenești o notă originală; tinerele fete își poartă părul împletit și separat în două cozi care se reunesc în coroană; toate își ornează coafurile cu funde sau flori naturale; femeile măritate se disting printr-o bucată de țesătură viu colorată, pe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ecran. O agricultură fără sol, la fel ca o limbă fără cuvinte, o monedă fără hârtie și un joc de golf fără gazon, își găsește în imaginea de sinteză complementul optic. Vizualul numerizat e prea internațional ca să mai aibă spirit câmpenesc: e deopotrivă planetar și "acosmic". Nostalgia ecologică ne ocupă ochii și mintea, dar la cinema genul documentar, cu atitudinea lui scrutătoare și scrupuloasă, e socotit demodat (fără piață), fiind înlocuit cu "marele reportaj" făcut în grabă și alert al televiziunilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
joacă, să nu uităm că suntem contemporani cu toate trei, le purtăm în memoria noastră genetică. Dacă nu sunt rupte legăturile între comportamentele animalului și ale omului, "între creastă și panaș, pinten și sabie, plecăciunile porumbeilor și cele de la balurile câmpenești" (Leroi-Gourhan), cu atât mai puțin sunt rupte între imaginea de ieri și cea de azi. Viața noastră cotidiană ambreiază și debreiază palierele vizibilului și schimbăm punctul de vedere cum schimbăm viteza. Idolul, care vine din straturile cele mai adânci ale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]