139 matches
-
cu anexa 9 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din același act normativ. Anexa 30 ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE "VASILE LASCĂR" CÂMPINA Însemnul heraldic al Școlii de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu trei stele roșii, având
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
balanță de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 2, din partea dreaptă inferioară, o stea de argint. În exergă, între două cercuri liniare, negre, legenda scrisă cu litere majuscule de aceeași culoare: * ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE * "VASILE LASCĂR" CÂMPINA. Semnificația elementelor însumate: a) banda - protecție, securitate; ... b) steaua de argint - unitate de învățământ, știință, înțelepciune; ... c) stelele roșii - oamenii; ... d) balanța - echilibru, justiție și echitate. ... Anexa 31 ȘCOALA MILITARĂ DE SUBOFIȚERI DE JANDARMI "GRIGORE ALEXANDRU GHICA" DRĂGĂȘANI Însemnul heraldic
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
Județean Vrancea 50. "Regele Carol I" pentru Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Sinaia 51. "Doctor Aurel Greblea" pentru Centrul Chinologic Sibiu și patronul spiritual Sfântul Cuvios Gherasim de la Iordan 52. "Vasile Lascăr" pentru Școala de Agenți de Poliție Câmpina 53. "Avram Iancu" pentru Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră Oradea. Articolul 2 (1) Se stabilesc următoarele zile aniversare: ... 1. Ziua Centrului Național SIS ��n data de 15 noiembrie 2. Ziua pașaportului românesc în data de 19 martie
ORDIN nr. 176 din 17 iulie 2012 (*actualizat*) privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275496_a_276825]
-
cu anexa 9 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din același act normativ. Anexa 30 ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE "VASILE LASCĂR" CÂMPINA Însemnul heraldic al Școlii de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu trei stele roșii, având
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
balanță de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 2, din partea dreaptă inferioară, o stea de argint. În exergă, între două cercuri liniare, negre, legenda scrisă cu litere majuscule de aceeași culoare: * ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE * "VASILE LASCĂR" CÂMPINA. Semnificația elementelor însumate: a) banda - protecție, securitate; ... b) steaua de argint - unitate de învățământ, știință, înțelepciune; ... c) stelele roșii - oamenii; ... d) balanța - echilibru, justiție și echitate. ... Anexa 31 ȘCOALA MILITARĂ DE SUBOFIȚERI DE JANDARMI "GRIGORE ALEXANDRU GHICA" DRĂGĂȘANI Însemnul heraldic
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
nenumărate avantaje in urma comerțului care avea loc aici. A funcționat ca vamă din 1422 până în 1840, când, pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul. Pe drumul Câmpinei existau hanuri pentru călători.Tot aici, în urma cererii scrise a boierului Scarlat Câmpineanu adresată domnitorului Moruzi în anul 1799, se va ține un targ de vite în fiecare zi de luni, fapt ce aduce noi beneficii localității. În 1822, Câmpina
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
majoritar etnici bulgari, urmași ai bulgarilor emigrați peste Dunăre în secolul al XVIII-lea) și 276 de case. Moșia din comună era atunci proprietatea statului, care o obținuse de la Mitropolia ortodoxă a Munteniei în 1854 în schimbul unor terenuri din zona Câmpinei. În satul de reședință funcționa începând cu 1879 o școală cu 58 de elevi (din care 50 băieți), o biserică ortodoxă și o pepinieră unde făceau practică elevii școlii de silvicultură din București. Satul Pasărea aparținea pe atunci comunei Piteasca-Pasărea
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din județul Prahova, după care în 1950 a fost alocată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a reînființatului județ Prahova, păstrându-și compoziția de-a lungul secolului al XX-lea. În comuna Brebu se află fosta mănăstire Brebu (1640-1650) din satul Brebu Mânăstirei
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
ori; astfel, în 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu satele Provița de Sus, Șchiopata, Secăturile, Fricoasa (sat preluat de la comuna Breaza de Jos) și Valea Poienii, având pe atunci în total 3152 de locuitori. În 1950 a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1964, satele Fricoasa și Secături au fost rebotezate "Izvoru", respectiv "Plaiu". Comuna a revenit la județul Prahova în 1968, la reînființarea acestuia, în configurația actuală. În comuna Provița de
Comuna Provița de Sus, Prahova () [Corola-website/Science/301718_a_303047]
-
Șotrile este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile (reședința) și Vistieru. Comuna se situează între zona de deal și cea de munte, pe valea râului Doftana. Pământurile pe care se află comuna au aparținut în trecut familiei domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Comuna se află
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a devenit parte a raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, revine la județul Prahova, reînființat. Treisprezece obiective
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
o biserică aflată în satul Scurtești. În perioada interbelică, comuna Ștefești aparținea tot plășii Varbilău și avea în subordine în plus față de Scurtești și satul Livadea, întrucât comuna cu reședința acolo fusese desființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat, în componența actuală, satul Livadea trecând la comuna Vărbilău. În comuna Ștefești se află (1780), monument istoric de arhitectură de
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
din Parohia de Ploiești, până când a venit un paroh la Câmpina. Între alți au fost parohi romano-catolici: pr. Jean Krassowsky, pr. Pavel Encuță și la ora actuală pr. Claudiu Cojan. În 1936 a mai fost înființată o parohie greco-catolică, Parohia Câmpinei, Morelinor și Văii Prahovei, datorită sosirii ardelenilor, în jurul de 1700 de persoane, care au lucrat la industria petrolului. Nefiind biserica greco-catolică, biserica Sf. Anton a fost și este gazda pentru credincioșii greco-catolici. Primul paroh a fost pr. Laurențiu Moisin iar
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
astra giurgiu va debuta in acest sezon al cupei României împotriva divizionării secunde cese mioveni. Așa au decis sorții ieri la stabilirea țintarului din fața șaisprăzecimilor de finală. Campionii de la steaua vor întâlni pe asece berceni dinamo va înfrunta pe poiana câmpina iar petrolul ploiești va da piept cu echipa de liga a treia unirea jucu. Cele mai echilibrate partide se vor disputa între formațiile de liga întâi rapid fece botoșani și asia târgu mureș concordia chiașna. Meciurile vor avea loc pe
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]