358 matches
-
două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate Întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice În cultura populară românească. Despre chinul cânepii vorbește și Ioana Popescu În cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante (Chinul cânepii Începe cu Înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate Întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice În cultura populară românească. Despre chinul cânepii vorbește și Ioana Popescu În cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante (Chinul cânepii Începe cu Înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată lucru sfânt. Dacă Înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
chinul cânepii vorbește și Ioana Popescu În cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante (Chinul cânepii Începe cu Înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată lucru sfânt. Dacă Înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea.); apoi, Antoaneta Olteanu (Tot În legătură cu existența unui ritual inițiatic aici În legătură cu torsul poate fi pusă și povestea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este considerată lucru sfânt. Dacă Înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea.); apoi, Antoaneta Olteanu (Tot În legătură cu existența unui ritual inițiatic aici În legătură cu torsul poate fi pusă și povestea cânepii un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu marea taină. Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
putut lua și forma păstoritului transhumant <footnote I.I.Rusu, Etnogeneza românilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 211- 214. footnote>. Creșterea vitelor mari, a cailor, a porcilor, a oilor, meșteșugurile legate de prelucrarea pieilor, a lemnului, lânii, inului și cânepii, cultivarea plantelor adecvate - orzul, secara, chiar meiul, la care s-au adăugat mai târziu cultivarea porumbului și cartofului și plantele de grădină, alcătuiesc un tablou sumar al ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de creșterea celorlalte animale. Agricultura montană, cultivarea plantelor, deși redusă ca pondere în economia satului, nu a lipsit din ocupațiile fiecărei familii. Pe lângă fiecare casă a existat o grădină de legume și o anumită suprafață de arătură pentru cultivarea inului, cânepii, orzului și secarei. Începând cu secolul al XVIII-lea, s-a introdus cultura cartofului, devenit aliment de bază, alături de porumbul cicantin, cu perioadă de vegetație mai scurtă. Fiertura din făină de porumb (de mălai) a înlocuit fiertura din făină de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice în cultura populară românească. Despre "chinul cânepii" vorbește și Ioana Popescu în cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante ("Chinul cânepii" începe cu înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice în cultura populară românească. Despre "chinul cânepii" vorbește și Ioana Popescu în cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante ("Chinul cânepii" începe cu înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată "lucru sfânt"... Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
chinul cânepii" vorbește și Ioana Popescu în cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante ("Chinul cânepii" începe cu înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată "lucru sfânt"... Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea."); apoi, Antoaneta Olteanu ("Tot în legătură cu existența unui ritual inițiatic - aici în legătură cu torsul - poate fi pusă și "povestea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este considerată "lucru sfânt"... Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea."); apoi, Antoaneta Olteanu ("Tot în legătură cu existența unui ritual inițiatic - aici în legătură cu torsul - poate fi pusă și "povestea cânepii" - un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
1941 în Germania de către Röder și apoi în 1950 în Cehoslovacia. La noi Tr. Săvulescu o menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată în zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptome. Combaterea insectelor reduce răspândirea virusului, iar măsurile de igienă culturală, fertilizarea rațională, executarea corectă a lucrărilor de întreținere, sunt măsuri ce măresc rezistența plantelor. Insecta Diphorodon cannabis împreună cu Thrips tabaci, Myzus persice și Trialeurodes vaporariorum (fluturașul alb) transmit virusurile cânepii, dar și virusuri de la alte plante ca, floarea soarelui, lucernă, castraveți și alune de pământ. Boli produse de ciuperci 5.2.2. Mana Pseudoperonospora cannabina Boala este semnalată în toate țările cultivatoare de cânepă, iar în România a fost studiată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala este semnalată în toate țările cultivatoare de cânepă, iar în România a fost studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită în județele Cluj, Dolj și Maramureș, fără însă a produce pagube mari. Simptome. Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe fața inferioară a limbului se observă o eflorescență cenușie-violacee. Frunzele rămân mici, sunt deformate, au zone brunificate și se usucă (fig. 83). Transmitere-răspândire. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu se justifică economic și vor fi făcute numai în loturile semincere sau de ameliorare. 5.2.3. Putregaiul alb al cânepiiSclerotinia sclerotiorum (vezi bolile de la floarea soarelui). 5.2.4. Pătarea albă a frunzelor de cânepă Septoria cannabis Septorioza cânepii este foarte frecvent întâlnită în toate țările cultivatoare de cânepă. Observată încă din 1943 de Tr. Săvulescu și col., boala este răspândită în toate zonele țării producând însă pagube mici, 1-3 %. Simptome. Agentul patogen atacă frunzele plantelor complet dezvoltate, formează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de această ciupercă. Folosirea produselor cuprice (Gr. A de substanțe) sau a ditiocarbamaților (Gr. C) este foarte bună dar, se practică doar pe suprafețe mici în câmpurile experimentale. 5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
AUTONOME ȘI ALTE UNITĂȚI din subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației I. Companii, societăți, trusturi, comisii Subordonate direct ministerului - Compania Întreprinderilor de Aprovizionare - Comisia pentru Zona Montană Prin Departamentul Producției Vegetale - Compania pentru Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor - Trustul Inului, Cînepii și Bumbacului - Societatea Comercială de Cereale și Plante Tehnice - Compania Asociațiilor Horticole - Compania de Exploatare a Sistemelor de Irigații Prin Departamentul Producției Animale - Trustul Sericiculturii - Compania pentru Producerea Nutrețurilor Combinate Prin Departamentul Agriculturii de Stat - Compania "Delta Dunării" - Compania Întreprinderilor
HOTĂRÂRE nr. 884 din 31 iulie 1990 privind organizarea şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107240_a_108569]
-
denumirea, sediul, obiectul de activitate și capitalul social inițial prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 2 Societățile comerciale pe acțiuni prevăzute la art. 1 se înființează prin preluarea activului și pasivului întreprinderilor de în și cînepă și a Trustului inului, cînepii și bumbacului, nominalizate în anexa nr. 1, care se desființează. Articolul 3 Societățile comerciale pe acțiuni nou înființate își vor definitivă capitalul social pe baza reevaluării patrimoniului, potrivit legii. Articolul 4 Societățile comerciale pe acțiuni înființate potrivit art. 1 au
HOTĂRÎRE Nr. 198 din 22 martie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea întreprinderilor de în şi cinepa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107729_a_109058]
-
capital majoritar de stat porumb, sorg, în ulei, vin; 3. Societăți comerciale pentru pre- - sămînță sfecla de zahăr, zahăr și lucrarea sfeclei de zahar melasa; 4. Societăți comerciale de prelu- - sămînță de în, sămînță de cînepă, crare a inului și cînepii pentru tulpini și fibră de în și cînepă; fibră 5. Societăți comerciale care prelu- - stocuri de legume și fructe proas- creează și depozitează pentru apro- pete, cartofi de toamnă, ceapă și vizionarea populației în perioada usturoi uscat, fasole boabe, stru-
HOTĂRÎRE nr. 589 din 25 septembrie 1992 privind acordarea de credite pentru constituirea stocurilor de produse agricole şi agroalimentare la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în anul 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108836_a_110165]
-
nr. 559, județul Timiș. 105. Budz Georgeta, născută la 22 noiembrie 1961 în Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Lie Gheorghe și Lie Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Eullerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, Făgăraș, Str. Cânepii nr. 30, județul Brașov. 106. Budz Gheorghe, născut la 18 august 1958 în Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Ortenzia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Eullerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Făgăraș, Str. Cânepii
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Cânepii nr. 30, județul Brașov. 106. Budz Gheorghe, născut la 18 august 1958 în Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Ortenzia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Eullerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Făgăraș, Str. Cânepii nr. 30, județul Brașov. 107. Mayr Doina Maria, născută la 8 noiembrie 1967 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Iacob Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Steyr, Brucknerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Aviatorilor
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
puteau fi produse în gospodărie. În anii '30, îmbrăcămintea a trecut printr-un proces de tranziție. Ca peste tot, majoritatea oamenilor preferau produsele de manufactură. Desigur, tradițional, hainele fuseseră confecționate în gospodării. Torsul și țesutul lînii, al bumbacului sau al cînepii constituiseră o ocupație majoră a femeilor din fiecare familie; materialele erau apoi croite și cusute de mînă, deși unele din hainele bărbătești erau făcute de croitorul satului. Sandalele erau cumpărate din piață. Stilurile vestimentare erau tradiționale, dar pe măsură ce ața și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fusese desigur leul În plus pe care-l dăduse Înainte să vadă prețul ziarului. Vărul meu vitreg părea să fi ostenit explicând, așa Încât un tovarăș de-al lui, o figură de Isus ratat, suptă și năpădită de tuleiele unei bărbi cânepii, porni cu avânt sporit să lămurească femeia cum că ei nu se aleg cu nimic din leul acela, fiindcă-i costă trenul de-i usucă și care ar fi nerodul ăla care să se Înhame la o astfel de treabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
7) al art. 20 a fost modificat de pct. 2 al art. 25, Cap. VII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 29 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 30 iunie 2011. Articolul 21 (1) Topirea teiului, cânepii, inului și a altor plante textile în cursuri de apă, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălți este interzisă. Operațiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate și în baza autorizației de gospodărire a apelor. ... (2) Tăbăcirea
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
asigurarea condițiilor de evitare a poluării, directa sau indirecta, a apelor de suprafață sau subterane; ... 16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a peștilor; ... 17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor și în afară locurilor anume destinate și amenajate în aceste scopuri; ... 18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălților și
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]