5,695 matches
-
chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica”. Titlu: ,,Carte de musichie împodobită cu feluri de cântări alese de ale Vecernei de ale Utreniei și la vecernia cea mare”. Pe a treia foaie de gardă copistul a scris cuprinsul: ,,Însemnare de cele ce să află întru această carte: Anixandarii - (α); Lumină lină - 44; Polieleul -53; Polieleul în
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Sfintei Liturghii piste an - 269; Heruvicele săptămânii - 281; Axioanele săptămânii - 315; Axioanele praznicilor - 351; Orânduiala vasilovii - 405; Chinonicele săptămânii - 427; Trei heruvice ale Postului celui Mare - 469”. Semnalat de Pr. conf. univ. dr. Ion Isăroiu, în articolul ,,Manuscris inedit cu cântări bisericești”, în: Buletin Științific, seria Teologie Ortodoxă, Universitatea din Pitești, anul XIV, nr. 1, ianuarie-iunie 2009, pp. 27-33. II. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 3327, ,,Karte de musikie împodobită ku feluri de kîntări de ale Sfintei Liturghii” (cu caractere
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
pagini (242 foi). Numerotarea este realizată pe fiecare pagină, de la α (ca și în ms. 32) la 482, cu o greșeală la p. 160 și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu, Daniil Protopsaltul, Iacob Protopsaltul, Petru Berechet, Marin Câșlegec și Hurmuz Hartofilax. Nesemnalat până în prezent.
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Deci, în acest caz, „extazul” însoțește pătrunderea în înțelesul mai profund al Bibliei sau dogmei; și astfel, devine o pluralitate de „mistere”, percepute cu un număr de „simțuri spirituale”, pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în acest caz, „extazul” însoțește pătrunderea în înțelesul mai profund al Bibliei sau dogmei; și astfel, devine o pluralitate de „mistere”, percepute cu un număr de „simțuri spirituale”, pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față în față” (de exemplu, Despre principii, I.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față în față” (de exemplu, Despre principii, I.1
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
prietenii nu sunt credincioși practicanți. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
acord de fa# minor spre sfârșitul compoziției. Dacă scriitura polifonică, oblic-verticală se menține în partitura corului, știma clarinetului este și ea una constantă. O melodie cromatizată ce include microtonii de factură melismatică și un profil metro-ritmic echilibrat aureolează în stilul cântărilor bizantine ceea ce Ștefan Niculescu a dorit să realizeze prin această creație a sa: imnul dedicat Sfintei Fecioare Maria. Filmul sonor derulat până în acest moment pare să fi întruchipat o rugă comună, aspirația tuturor spre înalt și atingerea unei zone de
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
grupuri, găsim doi soliști ce își răspund, preluând unul de la altul frazele melodice. Muzica bazată pe pricipiul antifoniei se regăsește și în repertoriile populațiilor beduine din Peninsula Arabică. Un aspect foarte important în relevarea tehnicii antifonice este amplasamentul muzicienilor în timpul cântării. Mai ales în trecut, grupurile de interpreți erau dispuse față în față, în acest fel subliniindu-se încă o dată existența acestui principiu antifonic. Cele două grupuri dialogau în cadrul muzicii și amplasamentul față în față favoriza acest dialog. Există cazuri în
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei astfel de transpuneri este greșit, nemuzical. Metrica antică, a versului, atrăgea, fără doar și poate, în hățurile legilor ei, și frazeologia cîntării, cînd astăzi nu mai este un secret că linia melodică nu se mai poate baza, oarecum monoton, pe cantitatea silabelor, ori numai pe accentul lor, ci mai ales pe valoarea și durata lor expresivă. Dar aceasta e altă istorie. Ipoteza
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
hipostaza de „greșeli” de ritm, poate fi pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura logică, ci și de faptul istoric al originii nordice a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu nume phrygian, a miturilor orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
o cuprinde și se creează totdeauna prin sporirea în bunătăți, preschimbându-se spre mai bine. Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine și creșterea ei în bine nu e circumscrisă de vreun hotar”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, VI, în PSB, vol. 29, p. 191. footnote>. Sfântul Grigorie a expus o viziune despre lume, potrivit căreia cosmosul a fost creat în așa fel încât bogăția binelui divin să poată lucra. Trupurile noastre sunt receptacole ale „celor bune
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
cuprinde și se creează totdeauna prin sporirea în bunătăți, preschimbându-se spre mai bine. Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine și creșterea ei în bine nu e circumscrisă de vreun hotar”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, VI, în PSB, vol. 29, p. 191. footnote>. Sfântul Grigorie a expus o viziune despre lume, potrivit căreia cosmosul a fost creat în așa fel încât bogăția binelui divin să poată lucra. Trupurile noastre sunt receptacole ale „celor bune” și
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sufletului încă adolescent (νεάζοντος) după omul interior ..., ea face să-i succeadă filosofia Ecclesiastului, care purifică inima de atașamentul față de aparențe”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 769C. footnote>. Atunci sufletul este introdus în sanctuarele Cântării Cântărilor, al cărei obiect este unirea (ἀνάχρασις) sufletului cu Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, op. cit., p. 310. footnote>. Totuși, Și prin inducție, percepția gregoriană asupra „înălțării spirituale” (prefigurată, oarecum diferit, în „In inscriptiones Psalmorum”, „De vita Moysis” Și „In Canticum canticorum
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
încă adolescent (νεάζοντος) după omul interior ..., ea face să-i succeadă filosofia Ecclesiastului, care purifică inima de atașamentul față de aparențe”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 769C. footnote>. Atunci sufletul este introdus în sanctuarele Cântării Cântărilor, al cărei obiect este unirea (ἀνάχρασις) sufletului cu Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, op. cit., p. 310. footnote>. Totuși, Și prin inducție, percepția gregoriană asupra „înălțării spirituale” (prefigurată, oarecum diferit, în „In inscriptiones Psalmorum”, „De vita Moysis” Și „In Canticum canticorum”) sugerează
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
e deșert, întrucât spune că tot ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
deșert, întrucât spune că tot ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ca să se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum în lăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor<footnote Părintele profesor Dumitru Stăniloae, comentând acest text, scrie următoarele: „Cântarea Cântărilor este Sfânta Sfintelor pentru că descrie taina unirii dintre omul-mireasă Și Mirele-Dumnezeu”. (nota explicativă nr. 23, în col. Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, p. 128). footnote
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum în lăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor<footnote Părintele profesor Dumitru Stăniloae, comentând acest text, scrie următoarele: „Cântarea Cântărilor este Sfânta Sfintelor pentru că descrie taina unirii dintre omul-mireasă Și Mirele-Dumnezeu”. (nota explicativă nr. 23, în col. Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, p. 128). footnote>. Căci
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum în lăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor<footnote Părintele profesor Dumitru Stăniloae, comentând acest text, scrie următoarele: „Cântarea Cântărilor este Sfânta Sfintelor pentru că descrie taina unirii dintre omul-mireasă Și Mirele-Dumnezeu”. (nota explicativă nr. 23, în col. Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, p. 128). footnote>. Căci precum în Sfânta Sfintelor avem o prisosință Și o întărire a
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum în lăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor<footnote Părintele profesor Dumitru Stăniloae, comentând acest text, scrie următoarele: „Cântarea Cântărilor este Sfânta Sfintelor pentru că descrie taina unirii dintre omul-mireasă Și Mirele-Dumnezeu”. (nota explicativă nr. 23, în col. Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, p. 128). footnote>. Căci precum în Sfânta Sfintelor avem o prisosință Și o întărire a sfințeniei
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Și Mirele-Dumnezeu”. (nota explicativă nr. 23, în col. Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, p. 128). footnote>. Căci precum în Sfânta Sfintelor avem o prisosință Și o întărire a sfințeniei, arătată prin cuvintele cele mai înalte, așa Și prin Cântarea Cântărilor, Înaltul Cuvânt ne făgăduiește să ne învețe taina tainelor. Căci, după învățătura de Dumnezeu insuflată, sunt multe cântările prin care învățăm marile înțelesuri despre Dumnezeu, de la marele David Și Isaia Și mulți alții. De la titlul acesta aflăm că, pe cât
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Mirele-Dumnezeu”. (nota explicativă nr. 23, în col. Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, p. 128). footnote>. Căci precum în Sfânta Sfintelor avem o prisosință Și o întărire a sfințeniei, arătată prin cuvintele cele mai înalte, așa Și prin Cântarea Cântărilor, Înaltul Cuvânt ne făgăduiește să ne învețe taina tainelor. Căci, după învățătura de Dumnezeu insuflată, sunt multe cântările prin care învățăm marile înțelesuri despre Dumnezeu, de la marele David Și Isaia Și mulți alții. De la titlul acesta aflăm că, pe cât sunt
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]