296 matches
-
panica mea animalică a scăzut și am îndrăznit să mă întorc, bâjbâind, la realitate, m-am interesat ce se întîmplase. Dar nimeni nu știa de ce se înecase Laura. Domnul Andrei mi-a zis întîi că de vină fusese probabil un cârcei. Apoi mi-a șoptit misterios că nu era exclus ca portarul să fi jucat un rol necurat în toată povestea, deoarece tocmai în dimineața respectivă avusese loc o scenă pe care el, Domnul Andrei, o văzuse cu ochii lui. Portarul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
panica mea animalică a scăzut și am îndrăznit să mă întorc, bâjbâind, la realitate, m-am interesat ce se întâmplase. Dar nimeni nu știa de ce se înecase Laura. Domnul Andrei mi-a zis întâi că de vină fusese probabil un cârcel. Apoi mi-a șoptit misterios că nu era exclus ca portarul să fi jucat un rol necurat în toată povestea, deoarece tocmai în dimineața respectivă avusese loc o scenă pe care el, Domnul Andrei, o văzuse cu ochii lui. Portarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
când ne vom întâlni față în față. După două ore am încheiat discuția, m-am deconectat și m-am dus în bucătărie să beau un pahar cu lapte rece. Eram desculț și îmi contractam degetele piciorului drept, pentru că simțeam un cârcel pe cale să se instaleze. Cum nu purtam haine, transpirația mi se scurgea pe piept și pe spinare de parcă eram într-o saună, făcând bobițe lucioase dacă nimerea peste fire de păr. Am băut laptele pe nerăsuflate. Când mai aveam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ducea taurul, apucat, duios și cu milă, de gât, Îl ducea, zic, În spatele casei, sub cireșul sub care sta, el, de obicei; cum, sărmana Mierla, În costumația ei, deosebită, de mireasă, Îl bocea, pe mort, Înlănțuită, de el, ca un cârcel de viță-de-vie, de tutorele, pus la locul său, de către marele viticultor; În fine, cum, ca o ființă fără putere, se lăsă, la un moment dat, moale, pe o parte, leșinând. Cineva aduse o căldare cu apă și azvârli apa peste
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ce-o conduceam cu limuzina statului la servici, îi scap ca din joacă: "Cum fac, fă Netuțo, plimba-ți-aș cățelul, să am grijă de bujiile tale?..." Știu și eu?!" râde putoarea. Și, când râde, simți cum ți se joacă cârcelul cu dinții pe beregățile inimii. Dacă ești așa îngrijorat... Ține privirile alipite pe geamurile noastre de la sufragerie. O zi, o oră, un an... Dar când vezi că se ridică transperanta numărul patru de la sufragerie, poftim de haide încoace, că sânt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nostru elev. - ...Așadar, operațiunea cu detergentul picase... Nu puteai fi înlocuit nici cu un rapsod de Partid. Tovarășului X fiindu-i deja dezvăluite numele dumitale. Vârsta. Adresa. Liceul la care studiezi... 383 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI precum un cârcel de viță, de asemenea cel care se purta ca un conducător al delegației și, deși se înfățișa scund, îndesat, suplimentul său de spirit estetic îi ameliorase defectele, vîrîndu-l într-o scurtă și un costum maroniu vădind tăietura unui croitor de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vânjos. Așa însă abia dacă măsura, cu glugă cu tot, vreo doi coți, dacă socotim și căruțul, cu rulmenții de dedesubt. Scund, dar cu chip de- acum bărbătesc, cu nas încovoiat, tot așa, bărbătește, și cu tuleiele mijite ca niște cârcei de viță, Coltuc arăta ca un copil bătrân. Iar ochii tocmai de aceea se încăpățânau să rămână copilăroși. Alerga de-a lungul străzilor cu privirile, se strecura printre oameni, țopăia printre mașini, se agăța de firele de înaltă tensiune, ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din năuceală, se repezi și trase zăvorul. Se așeză față în față cu floarea, care parcă se și înălțase puțin, tulpina i se îngroșase, sevele zvâcneau pe dinăuntru, frunzele se lățiseră și se ascuțiseră, ca jgheaburi pentru boabele de rouă, cârceii se încolăciseră pe arac, iar floarea se deschisese cu petale suprapuse, asemenea unui ciucure sângeriu. Jenică o privi și se rușină. Viața nouă care țâșnea în fața lui îi dădu un imbold ce-l copleși. Se întoarse îndărătul tejghelei și înhăță
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
exterioară a cabanei, în apropierea tindei, o mare icoană pe sticlă ardeleană în roșu, verde și auriu, reprezentând pe Sfântul Gheorghe care omoară balaurul. Din simetrie, puse pe creștetul casei o mică cruce de fier forjat făcută din semicercuri, asemeni cârceilor de viță. Atunci se G. Călinescu răspândi îndată versiunea că Ioanide a căzut precis la misticism, sau că și-a făcut cabana ostentativ, ca o hieroglifă politică. Curiozitatea atrase pe unii membri ai Mișcării, care începură a trece în grupuri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cânepă arsă, cu aburi de la fiertură de barba ursului, floare sau scuturătură de fân, iarbă mare, frunze de nuc sau de răchită, podbal, scai, aburi de la stingerea varului. Ceaiuri din fructe de afin, rădăcini de brusture, fructe de cătină albă, cârcei de castraveți, holeră, curcubețică, mentă, pelin verde, potroacă. Regim alimentar: borș cu zarzavaturi, cartofi copți, chișleag, compot de coarne, mere și alte fructe, pepeni, rachiu cu cârmâz. LEPRĂ Boală infecto-contagioasă cronică, provocată de un bacil, localizată În special pe piele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
medici și farmaciști Ceai de negrilică, o linguriță de semințe pisate la o cană. Se beau 1-2 căni pe zi. Ceai de captalan, 2 lingurițe la cană, care se bea Într-o zi, În timpul prânzului sau al cinei. Ceai de cârcel, o lingură la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de șovârf, 2 lingurițe la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de nalbă mare, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la o cană. Se beau 2 3 linguri pe zi. Decoct cu semințe pisate de negrilică, 24 g. Se beau 2 căni pe zi. Decoct de captalan, 2-3 g la o cană. Se bea o cană pe zi. Infuzie de cârcel, 2-3 g la o cană. Se beau 1-2 căni pe zi. Infuzie de șovârf, 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită. Uleiul volatil poate fi folosit și sub formă de inhalații, de 2 ori pe zi. Decoct de semințe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
caracterizată prin dureri abdominale, senzație dureroasă de necesitate și numeroase scaune muco-sanguinolente, provocată de bacilul dizenteriei sau de un protozoar. Ceaiuri din buruieni de baghiță, rădăcină de căpșuni, de coarne, cu sunătoare, de spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de duzi. Consum de țuică cu mentă. Cataplasme pe burtă cu mentă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu saramură. Băi calde sau reci În care se amestecă usuc de oiae, fiertură de iov, frunze de nuc, de mușețel, de rozmarin și șovârf, cu fiertură de cimbru. Ceai de brusture, buruiană neagră, săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului, iarba șarpelui sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
scaldă cu fiertură de drețe, zburătoare și fulgoace. Se afumă bolnavul cu planta pana zburătorului sau cu părul lupului. ENUREZIS ("pipi" În pat) Când un copil face "pipi" noaptea În pat fără voie, În medicina populară se folosește ceaiul de cârcel, din care se beau 2-3 căni pe zi sau i se dă copilului o linguriță de miere de albine, seara, la culcare. Enurezisul se mai trata și prin ciupirea pulpei degetului mic de la ambele mâini, seara, la culcare. Rețetele unor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vin să fierbi și cât de fierbinte să pui la junghi. De friguri: să iei sămânță de urzică cu 3 degete, pisezi bine și pune Într-un pahar de rachiu. Să lași până dimineața și pe nemâncate să bei. De cârcei când va pătimi omul: să rozi muștar alb câteva dimineți. Pentru pureci: să iei chimion și pelin, să le fierbi și să stropești casa. De durere de măsele: 50 dramuri oțet, 50 dramuri miere, 25 dramuri sare. Acestea să le
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și mai pui migdale dulci și pisezi bine. Să pui untdelemn, să le topești departe de foc și atâta are putere de multă și bubele tămăduiește fără dureri, de care când vei cerca, vei vedea cum te vei folosi. Pentru cârcei la mâini și picioare: să iei muștar alb să rozi În vreo câteva dimineți, că te vei folosi. O doftorie ce poate omul folosi din frunza de vie: vinul este doftoria omului, Însă să bei puțintel, iar nu mult, iar
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală, vintre, lamosti (la copii). Gastroenterită: trecătură, babițe (la copii). Dispepsie: rânză, căderea rânzei. Crampe: cârcei, frământătură la inimă, fumicei, fras ( la copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere, Încuietură. Pirozis. Hiperclorhidrei: ojig, jig, jigăraie, jeguială, jigăreală. Icter: gălbinare. Cancer: rac, tătarcă, schiros. Pelagră: jupuială, pârleală, roșață, buba trânjilor, rana trânjilor, pecingine rea, buzăreț
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
formă de decoct (0,5-1 g la 200 ml apă) consumat în 24 ore. Petasites hybridus și Petasites kablikianus (captalan) Se bea o cană pe zi în timpul crizei dintr-un decoct (1-2 lingurițe) din rizomii și stolonii plantei. Ephedra vulgaris (cârcel). Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie de 2-3 g de plantă la o cană de 200 ml. Origanum vulgare (șovârv). Se bea trei pahare pe zi dintr-o infuzie una două lingurițe la 200 ml apă clocotită
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
semn în unele boli: diabetul zaharat, diabetul insipid sau al unei anomalii a aparatului uro-genital: hipospadias epispadias, fimoză. Se consideră și un semn de maturație întârziată a scoarței cerebrale, fapt confirmat de somnul profund al acestor copii. Ceaiuri: Ephedra distachya (cârcelul). Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie cu 2-3 g la o cană. XII.12. BOLI ALE APARATULUI RENAL 12.1. NEFRITELE, PIELONEFRITELE ȘI LITIAZA RENALĂ Diagnostic: NEPHROLITHIASIS (PROPHYLAXIS) Procesele inflamatorii de la nivelul aparatului urinar afectează atât parenchimul
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
din cei mai năzdrăvani,/ Cinstind pe Bacus, zeul lor cel sfânt,/ Mai însetați ca patru șobolani/ Aici pierdu și pulpă și spinare/ Jupânul iepure, iar ei ca zmeii/ Îl fugăriră, cu oțet și sare,/ Pân'ce, iertați, i-au apucat cârceii"255. Secvența nu lasă loc nici unor ambiguități interpretative: autorul a intenționat să "îngâne", adică să parodieze, prin eposul său cu uriași buni și dispuși mai degrabă să filozofeze decât să-și măsoare, aprigi, forțele în luptă, atât modelul care l-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu o coardă mai groasă sau chiar cu un creion, având lungimi ̀ ntre 2 și 10 cm., paralele cu direcția fibrei musculare. Palparea lor produce, adesea, o 40 durere spontană vie, asemănătoare cu cea produsă de o crampă musculară (cârcel) și localizată ̀ ntr-un anumit punct”. Ele apar frecvent la nivelul anumitor mușchi în nevralgiile sciatice, cervico-brahiale, crurale, solearul, fesierul mijlociu, cvadricepsul și mușchii paravertebrali fiind cel mai frecvent afectați. în aceste cazuri, masajul constituie o soluție terapeutică simplă și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
2); nuntă (2); plăcere (2); port (2); repetare (2); repetat (2); sfînt (2); străbun (2); trezire (2); zi de zi (2); -; activitate; aer; atitudine; automatism; banat; bărbat; bătrîni; biserică; bunica; ca întotdeauna; cablu; cadou; carte; ceai; ceva frumos; chei; cînt; cîrcei; citi; cititul; club; colind; comod; comportament; comun; confort; costume; curios; cultivare; de mai multe ori; de obicei; dependență; deprinderi; distracție; durează 30 de zile să-l faci; educat; educație; eee daa!; enervare; evreu; experiență; expresie; facultatea; faptă; fetiș; fix; folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de judecată. 266 Natura reparatorie a clauzei penale este consacrată în sistemele juridice ale unor state din America de Sud: Bolivia, Columbia, Costa Rica, Mexic, Peru, aceeași concepție regăsindu-se și în dreptul american, britanic și belgian. 267 D. Mazeaud, op. cit., p. 289; E. Cârcei, "Scurtă prezentare a legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale", nr. 469/2002, în R.D.C., nr. 11/2002, p. 60; S. Angheni, op. cit., p. 18. 268 Concepția potrivit căreia clauza penală este o pedeapsă privată fără raport cu reparația
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
patruzeci de-picioare), să te dea în scîrci* patruzeci de oameni, dacă vrei să nu mori. Cînd te mușcă cîrcăiacul, nu mai ai leac. Ca să te lecuiești, trebuie să te legene în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]