3,117 matches
-
însă chiar atat de negru: pentru o bicicletă uitată în pod plătitorul va scoate din buzunar doar nouă mii de lei și nici un ban pentru alte mijloace adiacente de circulație precum trotinetele, tricicletele, patinele cu rotile. Se impozează scaunele din cârciumi, dar nu și cele de acasă, necum taburetele. Înțelept, legiuitorul a lăsat ceva și urmașului sau, care-l va completa fericit. Recentul sistem de impozitare pe proprietate îndeamnă, așadar, la trecerea fără șovăiala la un venit lunar de măcar trei sute
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
tendința de a i se reface un singular (manelă): "Probabil cel mai gustat gen de muzică din 1989 încoace este maneaua, sau manela, sau oricum vreți să numiți sunetele de care nu poți scăpa, pe stradă, în taxi sau la cîrciumă". E semnalat și un derivat, manelist "care îi denumește pe toți aceia ce ascultă, compun, cîntă sau fredonează manele"; "la nivel național există probabil cîteva sute de "maneliști" a căror productivitate este de-a dreptul uimitoare: luna și albumul". Cuvîntul
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
cotidiană în toată splendoarea și vivacitatea luminii. Era o veselie, un chef și - un dor de viață și de cîntări populare fără de moarte. Nu exagerez. Dar, la Prado, în ziua aceea, îmi amintisem că făcea să răsune periferia română: La cîrciuma din șosea.... Darul lui Velasquez de a prinde fenomenul existențial, fără nici o intenție de a-l transfigura, smuls din durata zilnică, cel mai bine se vede în celălalt tablou faimos: Meninele, - Las Meninas... Infanta dona Margarita ne privește cu mîndrie
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
lui Gheorghe Niță (toată luma îl cunoștea) apoi câteva case până la un cimitir la poalele dealului Petrișor. Mai târziu aveam să știu că era cimitirul protestant după care era un loc viran și apoi, până la podul peste râul Olănești, niște cârciumi. Cârciumi de mâna a doua unde veneau țăranii cu vite pentru târgul de animale ce se ținea săptămânal în oborul de peste drum. Pe partea dreaptă chiar la intrarea în Râmnic(care la întoarcere era la ieșire) se găsea o dugheană
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Gheorghe Niță (toată luma îl cunoștea) apoi câteva case până la un cimitir la poalele dealului Petrișor. Mai târziu aveam să știu că era cimitirul protestant după care era un loc viran și apoi, până la podul peste râul Olănești, niște cârciumi. Cârciumi de mâna a doua unde veneau țăranii cu vite pentru târgul de animale ce se ținea săptămânal în oborul de peste drum. Pe partea dreaptă chiar la intrarea în Râmnic(care la întoarcere era la ieșire) se găsea o dugheană cu
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
fost războinic profesionist, care, în cunoștință de cauză, urăște războiul - e obligat de viață să intre în luptă; într-o atmosferă de epopee națională, cu mic cu mare, lumea pleacă la război; voluntarii sînt recrutați și din biserici și din cîrciumi; sclavilor negri li se promite eliberarea, după 12 luni de luptă, dar ei continuă lupta și după ce sînt liberi; invadatorii englezi trec femei și copii prin foc și sabie (englezii sînt puși într-o lumină atît de proastă, încît un
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
era bătrîn, dar nici prea tînăr..." - Atenție, ne strigase Nichita, atenție acum! ca vestind o primejdie. " Sosirea lui în oraș nu stîrni nici o vîlvă și nici nu fu însoțită de ceva deosebit; doar doi țărani ruși, care stăteau în ușa cîrciumii de peste drum de han, făcură cîteva observații, privind de altfel mai mult trăsura decît pe cel ce se afla în ea. " Ia te uită, zise unul, la roata aia... Ce zici"... Era Dracul. Era Demonul. Era Cicikov, și cu el
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
stihuri ale poetului se nutresc din resursele imprevizibile ale materiei, vălurite de o suflare fantastă: "muzica feței se descompunea lăsînd în urmă/ venele lustruite ca lungi liane/ care se agață înfricoșate de zidurile oarbe./ toamna își făcea numărul intra prin/ cîrciumi cu arlechinul bețiv la braț.// șahiști metafizici dădeau mat unor iluzii/ după fiecare catastrofă fericirea e mult/ mai concretă în subsolurile credinței/ numai dumnezeu încape în picioare./ foșnetul trupului trece în cuvinte dă alarma" (Exilul și frica). Sau: " Toamna de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
fost următoarele: cosmologică, biologică, istorică, psihologică, economică, juridică, de folclor literar și muzical, estetică, filologie, pentru studiul stânei, familiei, gospodăriei, a problemei femeii, de industrie casnică, de probleme culturale, politică, administrativă, criminalistică, pentru studiul războiului, al manifestărilor religioase și al cîrciumei". Apoi, în anii următori, aceste echipe organziate vor căpăta o clasare mai bună după cadre și manifestări, categoriile metodologice propuse și impuse de doctrina sociologică gustiană. Această "campanie" din 1928 într-un sat bucovinean va crea, cu timpul, obișnuința tehnicilor
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
să se asocieze liber pentru a începe afaceri în România. Așa-numitele Fundații pentru tineret sînt rămășițele fostului UTC, pe care nu-l interesează tinerii, ci propria sa supraviețuire. Conduse de foști tineri, aceste fundații trăiesc din discoteci sau din cîrciumi cu acces fără restricții de vîrstă în care tinerii de azi sînt storși de banii de buzunar. Excepțiile, cîte or fi, întăresc regula. Din nefericire nici măcar părinții acestor tineri nu sînt dornici să le încurajeze un real spirit de independență
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
Tineri adulți care se joacă cu motocicleta sau cu mașina cu care i-au cadorisit părinții, întrecîndu-se în curse nocturne ori pierzîndu-și viața pe șoselele patriei, în competiții imaginare. Sau adolescenți care se aventurează, cu banii de acasă, pe drumurile cîrciumilor sau pe cele ale drogului. Pentru psihanalist încercările pe care și le provoacă acești copii, unii trecuți binișor de douăzeci de ani, sînt tot atîtea probe de căutare a independenței personale și de frustrare în această privință. În familiile în
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
au știut cum mă cheamă, n-am știut cum le cheamă. însă, pe vremea aia, era un domn Tomescu. Domnul Tomescu, fost chelner, avea un cinematograf acum. Erau îmbogățiți din ăștia, de război. Era foarte cunoscut în București. Ieșise din cîrciumă și-și făcuse un fel de citadelă pe strada asta, unde nu pătrundeau copiii din afară, că vroia să-și crească bine copiii, să nu aibă legături cu cei autohtoni. E-adevărat că erau pe acolo și țigani, cu care
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
dispariției", al aneantizării, eul liric capătă conotațiile corespondente. Spre deosebire, bunăoară, de "demiurgicul" Arghezi, Bacovia se identifică cu individul frustrat, șters, anonim, suferind. E "naufragiatul" din arhaicele locuințe lacustre, elevul palid și terorizat dintr-un "liceu-cimitir", frecventatorul de cavouri, mușteriul cîrciumilor sordide, supraviețuind mai mult decît viețuind, combustibilul său fiind de "tăceri și singurătate". În consonanță cu acest ritual al reducției existențiale, nu șovăie a-și minimaliza, în unele împrejurări, și arta, declarînd, în 1927, într-un interviu acordat lui I.
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
iar șoferul dezamăgit, o pornise. Acum, printr-o străfulgerare, îmi aduc aminte de Midovschi. Un camarad, însă pilot. Da, el fusese la Vințu... Întîlnindu-ne întîmplător la București, după 1960, îl văd pe stradă pe Midovschi, ne îmbrățișăm, intrăm într-o cîrciumă și îmi povestește bînd bere că a făcut 16 ani de pușcărie, acuzat ca spion. Pilot de linie, un timp, după război, pe linia Milano-Paris-Bruxelles. Abia acum îmi aduc aminte de Midovschi! Care fusese cu nemții pe același aerodrom. Că
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
multe planuri, vorbitorii alternează replici prezente cu anecdote și flash back-uri, nu de puține ori procesul emisiei verbale este pur asociativ, căci la loc de cinste se află (ca și la Caragiale), sporovăiala, flecăreala, șueta, locul predilect de întîlnire este cîrciuma, cafeneaua, uneori trenul, alteori tribunele de unde spectatori gălăgioși asistă la desfășurarea unor întreceri sportive (Moartea domnului Baltisberger). Ceea ce frapează este capacitatea personajelor de a surprinde latura amuzantă a oricărei catastrofe, resursele lor inepuizabile de "optimism" (în sensul replicii optimistului care
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
căci în spatele neistovitei trăncăneli, se ghicește o realitate imposibil de suportat în lipsa unui refugiu. Rămasă tăcută lumea aceasta ar fi îngrozitor de tristă. Un alt "narcotic" este, fără doar și poate lectura. După amiaza anostă pentru toți ceilalți clienți ai unei cîrciumi din Praga, este cît se poate de interesantă pentru tînărul cititor absorbit, într-o asemenea măsură de pagina scrisă, încît pare cu totul abstras realității curente, meschină și trivială (O după amiază anostă). De asemenea, un alt personaj din Cursul
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
fel și absența hainelor: la bustul gol. Mai normală sintactic, expresia argotică la varice obține un efect comic prin saltul semantic și printr-o anume polivalență: la are în acest caz o valoare spațială (ca în circumstanțiale de tipul la cîrciumă, la bar, la masă, la tejghea etc.), dar și una consecutivă sau finală: "(acolo unde stai în picioare) așa încît / ca să capeți varice". Cu cît perspectiva e mai puțin atrăgătoare, cu atît o eventuală invitație obține un efect umoristic mai
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
comportamentul lor. Toate discuțiile sînt în jurul lui Ghiță și a teatrului. Toate. În general astăzi oamenii de teatru își risipesc energiile în tot felul de fapte mărunte, de pălăvrăgeli lungi și ineficiente, de discuții interminabile în aerul de nerespirat al cîrciumilor sau al spațiilor de regrupare. Dar nu despre teatru se vorbește, despre ce se întîmplă în mintea artiștilor, despre ce se joacă la Craiova sau în lume, ce s-a mai scris, care sînt curentele. Se macină aceleași bîrfe (fără
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
zice cârcotașii... Nu cei de la Prima Tv! ...În această situație, să mi se pară anormal că prietenul și vecinul, după o amnezie ambroziano-bahică și după vizionarea prelungită a emisiunilor tv, cântă de răsună cele 7 paliere ale scării: De la beat cârciumă viu, Merg pe gard de drum mă țiu...? Cred că nu. Dipotrivă, e în context, și cu rimă... Definiții noi pentru noțiuni vechi - Energetic pentru energic (din comentariul lui C.T.Popescu la meciul de tenis România - Belarus. În expresie: "Victor
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
îl duc în 1894 tocmai la Iași, însă fără rezultate, după cum se vede din două interviuri publicate în ziarul local "Evenimentul" (p. 36-42). Ar fi vrut chiar să mute "Moftul român" la Iași, dacă i-ar fi ieșit îmbinarea dintre cârciumă și literatură (p. 37). Din 1893 până prin 1902 se desfășoară aventura comercială a lui Caragiale, înființând și lichidând berării (cred că nu mai mult de patru, cu cea din gara Buzău). Din 1904 se stabilește la Berlin, dar nu se
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
Moscova!" Charlotte nu l-a izgonit clar niciodată pe Werther. Îl amăgește, îl vrea lîngă ea, îi spune cînd să plece și cînd să revină. Werther se întoarce de fiecare dată. O zi frumoasă de toamnă. Sătenii petrec, stau în fața cîrciumii și beau una mică, ascultă fanfara, merg la biserică, se gîndesc sau nu la Dumnezeu, se gîndesc sau nu la păcate, se gîndesc sau nu la opțiunile pe care le-au făcut, dacă sînt în armonie cu ele, dacă și
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
se strică vremea va termină lucrările. Am făcut o mică schiță, din care îți voi da și ție o copie. Trebuie să urmărești dacă respectă planul, face lucru de calitate, încadrându-se în termen. Hai să mâncăm ceva la o cârciumă bună pe care o știu eu. În drum spre gară, poate trecem să o vedem pe Maria, la gazda ei. Cred că se va bucura de prezența ta aici. Anul ăsta termină liceul și nu știu ce drum vrea să-și aleagă
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
nu vreau să fie nefericită. Bani avem suficienți, îmi doresc să găsească un om cu care să se iubească și să-i fie mereu alături. E fată isteață dar și tare năzdrăvană. Sper să aibă și ceva noroc! Mâncară la cârciuma unde domnul Alexandrescu era cunoscut și tratat cu multă atenție. Mai băură o bere rece, după care trecură pe la gazda Mariei să le salute. După ce își îmbrățișă tatăl, tam-nisam Maria îl luă pe Mache de smocul de păr din față
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
cât pedepsele vizează doar actele inconștiente sau semiconștiente ale consumatorului de alcool. Remediul este inseparabil legat de voința celui în cauză, cu un foarte necesar ajutor venit pe linia credinței, familiei și a mediului în care trăiește, căci bufetele și cârciumile îți fac cu ochiul din sută în sută de metri. Aceasta a doua categorie de vicii a devenit la noi o prezență din ce în ce mai îngrijorătoare, deopotrivă intensiv și extensiv. Să fie ele doar un apendice lesne de extirpat, ori una din
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Simona Tache Cineva mi-a povestit că a văzut, în toaleta unei cârciumi, două puștoaice care-și dădeau SMS-uri. Deci s-a evoluat și în domeniul ăsta. Știam că adolescenții au obiceiul să-și dea bip-uri, așa, degeaba, fără să aibă neapărat să-și spună ceva. Pentru că era gratis. Acum, probabil
Ți-am dat bip pe SMS, îmi răspunzi atât de des by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19654_a_20979]