628 matches
-
recunoaște siluetele câtorva trupuri omenești care dansau În albul orbitor, ca și când puntea s-ar fi preschimbat Într-un templu În care se celebra un rit al străvechilor zei ai focului. Corabia se Înclinase Într-o coastă cu violență, acum fără cârmaci, cuprinsă de flăcări, cu pânza transformată Într-o limbă de foc care se ridica spre cerul negru, aidoma unui drapel funebru. Atunci Își aminti. Mai văzuse albeața aceea care Îți răpea vederea cu ani În urmă, pe vremea studiilor sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
obișnuit în gândire dintre toți. Nu crezi? Anna spune că fiecare propoziție pe care‑o scoate Hans ar mai fi putut fi rostită de oricine altcineva de cel puțin o mie de ori. În povestea asta de iubire Anna e cârmaciul sau cârma? Asta se va vedea mai târziu. Poate se va vedea chiar în următoarele fracțiuni de secundă, deoarece Anna își croiește din nou drum către coapsele lui Hans, unde o interesează niscaiva proprietăți funciare. Dar coapsa respectivă se retrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
știu sigur, tu ști?)... Dar pentru că toți să ajungă la destinație eram eu.. cu două rânduri de armament... îl mai și târâiam pe omul mic, căci mi-era așa milă de el! Sau la 'pui’ pe când eram concurenți (omulețul fiind cârmaci la mine acum, nu știu de ce mereu mi-l bagă pe gât d-l maistru Ghe., ăă, așa îl chema...) d-l omuleț a făcut un viraj greșit și m-ai întrecut tu și altul, însă a fost bun și
GANDURI EVOCATE DE REINTALNIREA CU TINE, CAMARADE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364418_a_365747]
-
de cer Cu gândurile de copaci, Cu dragostea de adevăr Și-atunci, ai înțeles că-mi placi. Crezând în flori să mă strecor, Când tu în flutur te prefaci, Am înțeles că voi fi dor, Cât dragostea-mi va fi cârmaci. Nu știu, ce ar mai fi de spus Cu înserarea să te-mpaci. Când doru-n umbre s-a ascuns, Ca fluture,...ce-ai să te faci? Ne-nvinsa iarnă Zăboveam ieri în oglindă... Și descopăr pe la tâmple Mijind gata să se
POEZII DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363079_a_364408]
-
lase țara și nici poporul ei sărac E nespus de fericită și tot statornică-n desfrâu Când bătrâni primesc ca pensii câte un buzunar de grâu Jubilează și îndeamnă să fim mândri aplaudaci Să rămână viața noastră negoț al hoților cârmaci Să se mire-ntreaga lume cum o țară anormală A știut să rupă-n paișpe teritoriu, legi și școală Sunt prospere doar partide, pentru ele viața-i șagă Ca să-i pui mereu în frunte trebuie să le dai șpagă Și-
LACRIMI PE PÂINE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368438_a_369767]
-
migrații sumbre/ Străjerii tăi au adormit în front/ Pe cerul tău au năvălit din umbre/ Armatele unui imperiu tont// Am revenit să mai ascult o dată/ Legendele despre vitejii daci/ Acum avem o jalnică armată/ Care-a trădat și țară și cârmaci// Am revenit din lunga pribegie/ Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii/ Dac’adoptăm și crez și strategie/ Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o încercare reușită de sonet, poetul își exprimă căutările de-o viață: „Am
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
cu chiriași, Pe rații și venituri minim garantate, Muncind, La lopată, la pila, la șaiba, și la cazma, Pentru îndeplinirea viselor Tot mai edificate Ale paturilor noastre Largi Lipsite De cele mai elementare Foale-nbucate! Slavă! Domnul Mihai Eminescu Ca un cârmaci neobosit Ne dirijează pe noi Prin vicisitudinile trecutului, prezentului Mărețului nostru viitor Și ne apără Cu prețul poeziilor lui De excesul de Toate minunățiile Conținutului Continuului! Slavă! Și pentru că Domnul Mihai Eminescu Merită Ei bine, Îi voi oferi și eu
ODĂ VREDNICĂ de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368476_a_369805]
-
la finiș cu spatele, în hazul general. Bunica îmi ia și mie un interviu, cu voce mieroasă: - Ți-a plăcut ? Mai vrei ? Cătălin are o voce dezamăgită: - Dom'le, și eu care credeam ca ne-am pricopsit cu un nou Cârmaci ... După amiază copiii dorm, noi ne uităm la televizor. Olimpiada de iarnă de la Torino era în toi. Datorită bunei dispoziții, găseam tot timpul motive de haz: numele unui sport -curling-, numele unui sportiv -Andi Kapp- și chiar căzăturile de la patinaj
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
Vechiului Testament, imperativul monoteist a lui Israel. ,,Shema” nu este numai o definiție teoretic, un precept ontologic, ci ea este esența legii, exprimarea caracterului și personalității lui Iahve în raport cu omul în general și cu Israel în special. [77] Ea este ,,cârmaciul” care orientează viața spirituală a lui Israel în raportul cu Dumnezeu sub toate aspectele. Astfel încât ea va deveni formula de credință a lui Israel, mărturia unicității lui Iahve între neamuri: Voi sunteți martorii Mei, zice Domnul, și Sluga pe care
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
ce clamează că ei fac „ procesul comunismului” ? În România ieșită cu „ chin cu vai”,din comunism ( ca act ratat!) - ceea ce se petrece după 1990 cu femeia, s-a complicat dramatic: orizontul de așteptare deocamdată ne este în pâclele interminabile ale „ cârmacilor” .Milioane de femei sunt silite să emigreze, să fie înjosite atât în țara lor, cât și în occidentul care „ consumă” femeia inclusiv ca accesoriu- marfă. Iată deci că așa zisul curent feminist,ca formă extremă uneori de emancipare din condiția
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUȚĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CÂRMACII de Alexandru Vlahuță Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUȚĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CÂRMACII de Alexandru Vlahuță Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
vor spune că sub soare n-au stat răi, călăi, bandiți, Nici atât de cruzi la suflet, nici atât de iscusiți. ȘI ACUM Dacă-n versurile sale, Alexandru le-a prezis... E normal ca șarlatanul să steie în boxă-chis! Cum au fost cârmacii țării pe cel timp de grea robie... Priviâi-i, la fel conduc și astăzi, într-o mare bășcălie! Referință Bibliografică: CârMACII de Alexandru Vlahuță / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV, 22 ianuarie 2014. Drepturi de
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
ACUM Dacă-n versurile sale, Alexandru le-a prezis... E normal ca șarlatanul să steie în boxă-chis! Cum au fost cârmacii țării pe cel timp de grea robie... Priviâi-i, la fel conduc și astăzi, într-o mare bășcălie! Referință Bibliografică: CârMACII de Alexandru Vlahuță / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV, 22 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
își unduie petala Peste păienjeniș de triste umbre S-alunge-mbrățișarea lor păgână. Colindă ca un lup flămând la stână Săgeata lunii-n gândurile sumbre Tăceri înmănuncheate în cuvinte Iubirii-i fac cărare-n lan de maci Din vis pribeag, un iscusit cârmaci, Logodnic în nepământești veșminte. Gânduri de jar, osânda depărtării Și patima desprinsă din strânsoare Un zâmbet rătăcit în rugi de floare Când versul crește-n inima-nserării. Cluj Napoca, 5 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Când versul crește-n inima-nserării / Georgeta
CÂND VERSUL CREŞTE-N INIMA-NSERĂRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361848_a_363177]
-
de zor punga Dio n-ar putea cumpăra nici măcar o pâine sau o floare să i le dăruiască celei care i-a suportat singurătatea atâta amar de vreme. Plus că și țara plutește în derivă pe apa sâmbetei contemporane, iar cârmaciul, meșter de doi bani, e mereu plecat cu sorcova prin irealitățile limitrofe. DOAMNE, O PARTIDĂ DE SEX AR MAI SALVA, CÂT DE CÂT, DIN ONOAREA ACESTEI SĂRBĂTORI! Dar? Autorul mi-a mărturisit odată că nu de puține ori personajele îi
DEŞERTUL DE CATIFEA (94) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365042_a_366371]
-
Kamino. O plimbare de aproximativ șase ore costă cam opt mii de rupi, iar în barcă pot să fie până la zece persoane. Este foarte important însă, ca cel ce conduce barca să fie un bun cunoscător al locurilor și bun cârmaci. Din fericire am avut parte de asta. Maria, o nemțoaică rezidentă în Sri Lanka are o superbă locuință chiar pe malul râului și bine-nțeles o barcă cu un căpitan bun, Nadescha. Am format un grup și împreună cu Căpitanul Nadescha am
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
și Dipa vor trebui să aibă grijă după plecarea mea. Dar aventura adevărată a fost cea de-a doua parte a călătoriei, pe un braț al râului în care lianele fac un adevărat tunel și unde, într-adevăr, doar un cârmaci bun se încumetă să-l străbată. Inima mi s-a făcut cât a unui puric și chiar dacă ceilalți se dădeau viteji, fețele lor trădau altceva. Ne-am revenit imediat ce am văzut întinderea râului și ca să scăpăm de presiunea acumulată, am
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
decât sentimentul că toți au dreptate, iar tu ești dementul. Iubirea ca pasăre a furtunii, la primul fulger se-nrudește genunii, spre-a reapare pe un cer strălucind precum neonul într-un vas de argint. Corăbiile s-a risipit toate, cârmaciul își doarme somnul pe coate, cârma s-a sfărâmat ca de cretă, moartea iubirii, atât de discretă. Un cuirasat de război - alte vremi, Nu te mai teme , iubito, te temi? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: .Fogg / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN
.FOGG de BORIS MEHR în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354985_a_356314]
-
de moment ale pieței, fără a ști exact ce le rezervă viitorul - un fel de Ludovic al XV-lea cu celebra replică “după mine potopul”. Cu ajutorul specialistului în marketing, orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, devine o corabie cu cârmaci și ținte precise, pentru că specialistul în marketing stabilește împreună cu clientul misiunea și viziunea companiei. Vă amintiți de unde a pornit succesul comaniei americane Ford? De la ideea lui Henry Ford că fiecare american ar trebui să aibă în curte o limuzină neagră
OUTSOURCING MARKETING: CUM POTI LUCRA CU PROFESIONISTI FARA SA-I ANGAJEZI? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356773_a_358102]
-
inundă pămîntul, strivește totul în calea ei, este necruțătoare, fără milă. Conștiința noastră ne influențează propriile convingeri, iar psihicul lucrează benefic asupra trupului. De aceea, bolile nu sînt decît abandonări ale trăirilor pozitive. Sîntem pierduți, abandonați ca o corabie fără cîrmaci pe ocean. Unde este malul? Unde este visul? Ți-am adus o vedere ... Arno Breker, “Psyche” - privește cîtă perfecțiune. Cîtă seninătate este în nudul ăsta. Mîinile depărtate de trup, de parcă ar face o reverență, umerii și sînii rotunzi, picioarele viguroase
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
deși se spune despre ei că doar în mituri au temei... Desigur, nu pot da uitării a omului de preț silință - frumosul fără seamăn din cultură și-al vieții clocot prin știință. Dar rău-i cu adevărat în lume marele cârmaci prin servi precum e poluarea, ori etica unor dibaci. Partea a IV-a (Dezamăgirea) Da, Tată, punct cu punct ce mi-ai prezis s-a împlinit: Am obosit tot alergând și-atâtea știu că m-am scârbit! Știu, de exemplu
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
ce umblă după plăceri, de orice fel, nu vor scăpa de primejdii căci sub orice plăcere e încolăcit un șarpe - Arsenie Boca - Cine nu iubește adevăul, nu l-a cunoscut încă. Sf. Grigorie de Nazians - Pocăința este corabia, frica e cârmaciul ei, iubirea e limanul dumnezeiesc. Sf.Isaac Șirul Referință Bibliografica: Citate memorabile (14) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1019, Anul III, 15 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CITATE MEMORABILE (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370997_a_372326]
-
de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții acesteia, avându-L drept Cârmaci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin fiecare nouă biruință împotriva păcatului și prin fiecare nouă virtute dobândită, el se apropie de Izvorul și ținta lor - Iisus Hristos Domnul - și de Cel care pe toate le „plinește“ și le desăvârșește - Sfântul
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
nțelesuri strâng și țes. Când neaua plânge peste cetini verzi Venind tiptil din tainicu-ți eres Mă minți și tu, de parcă mă dezmierzi În purpura tăcerilor din maci. Pe-un mal surpat al râului de-argint Cu luntrea-ți veche, vajnice cârmaci, Ai acostat pe-un braț de mărgărint Și-ai dispărut lovind cu pumnii-n ger. Dar dincolo de pietre, un colind Mă umple de sublimul «leru-i ler», Șoptindu-mi: «Minte, dar s-o faci iubind»! ȚI-AM SCRIS Ți-am scris
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]