352 matches
-
Citind zilnic în presă despre medici care decid să administreze medicamente „numai celor tineri și care au șanse“, despre somități medicale care știu și nu cârtesc în legătură cu problemele potențial mortale ale dezinfectanților, ale medicamentelor, despre alte somități medicale care truchează licitații și cumpără echipament medical exorbitant de scump, dar care nu poate fi folosit la salvarea unor arși, te întrebi, uluit, de unde această degenerare morală? Cum
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară () [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
Tradiția locală a păstrat o întâmplare cu fântâna de la Hopagi, care se cheamă astăzi „ Fântâna Vlădichi”. Locul se află la câțiva kilometri de mănăstire. Într-o vară, călugării s-au dus acolo să cosească fânul. Fiind cald, au început să cârtească, fiindcă nu aveau apă. Egumenul Ghelasie s-a rugat lui Dumnezeu, apoi, făcând de trei ori semnul Crucii cu toiagul, și lovind cu el în pământ, a ieșit apă. Izvorul există și astăzi. Moartea lui a avut loc în chip
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
împrumutat-o din documentele siriene, păstrate în Edesa. ,, Eu am scris cu scopul să Te rog să iei osteneală, să vii la mine și să mă vindeci de boala, în care mă aflu. Eu am auzit de asemenea, că iudeii cârtesc împotriva Ta și voiesc să-Ți aducă vătămare. La mine însă e un oraș nu mare, dar prea frumos, care va fi de ajuns pentru amândoi’’. Mântuitorul Iisus Hristos îi răspunde astfel,, Când Eu voi fi prins, Eu voi trimite
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
vibrațiilor specifice și pentru că depășesc limita spectrului uman de toleranță auditivă. Iar alternarea celor trei categorii de sunete într-un ritm rapid, intens și la un volum fonic ridicat multiplică efectele negative în progresie geometrică. Orice necaz răbdat fără să cârtești îți dă mai multă putere pe pământ și îți adună mai bogată plată în Cer. Unii oameni devin liberi abia când intră la închisoare, alții devin sănătoși abia când se îmbolnăvesc, iar alții se nasc abia când mor. Preoția ortodoxă
ECOURI ALE BĂTĂILOR INIMII MELE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341682_a_343011]
-
omorât pe nimeni. Ce nu te omoară, te face mai puternic. Ca să crești mare, demn să intri în Rai. Raiul e ca facultatea: înveți o viață de copil, dai un examen final și, dacă meriți, intri. Ai un viitor. Comentezi? Cârtești? Cine te crezi? Dumnezeu e atotputernic, atotștiutor, nu-l înveți tu pe El. N-ai dreptul decât să te căiești. Nu știi de ce, știe El. Nu-i treaba ta. Dumnezeu e incomprehensibil. Nu e necesar să pricepi, e destul să
Când bătaia e ruptă din Rai, omul e rupt în bătaie () [Corola-blog/BlogPost/338166_a_339495]
-
din naștere. Vorbește în schimb de lipsa de credință (nu în Dumnezeul -Stăpân), adică de încredere în propriile forțe (vezi mersul pe apă și scufundarea lui Petru), de suferința produsă de neîndreptare, adică de comiterea repetată a acelorași greșeli. Comentezi? Cârtești? Cine te crezi? Dumnezeu e atotputernic, atotștiutor, nu-l înveți tu pe El. N-ai dreptul decât să te căiești. Nu știi de ce, știe El. Nu-i treaba ta. Dumnezeu e incomprehensibil. Nu e necesar să pricepi, e destul să
Când bătaia e ruptă din Rai, omul e rupt în bătaie () [Corola-blog/BlogPost/338166_a_339495]
-
lasă Cerurile și Se oferă singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat, îndurând fără să cârtească legea libertății de El sădită în inima omului, acest Dumnezeu imprudent - credul, cum ar gândi unii, care, de altfel, L-au executat fără milă - S-a prezentat în fața umilințelor și a morții, cu toată simplitatea unui cuceritor de inimi curate
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
hulelor Ce le primeam pentru trupul meu ce seamănă cu al bestiilor Și care mă face să urlu către Tine: Iubi-te-voi, Doamne! Căci Tu mă îmbărbătezi-n fața deznădejdii haine. Urcarea mea pe treptele societății, Făcând meteorii să cârtească datorită intereselor proprii, Mă fac să plec din comunitate Și să spun cu inima smerită către Cerescul Părinte: Iubi-te-voi, Doamne! Căci Tu vei îngriji mereu de mine. Sensul vieții În fiece zi petrecută-n viața asta fermecătoare, Ce
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
Basarab cum îl snopește în bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau oștenii lor pe câmpul de luptă? Bineînțeles, în limba română (dă-i, mă!), altfel nu s-ar fi „înțeles”. Las’ că și în Sfatul Țării, boierii divaniți cârteau și țeseau intrigi împotriva domnitorului, tot în limba română. Câte trădări nu s-au gândit și s-au șoptit în limba română!.. Străinilor le-a convenit de minune „firea” asta a românilor. Așa au putut să-i „calce” cu ușurință
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
aș fi făcut, cum m-aș fi purtat? Rezistența omului torturat are limite, acolo s-a depășit imaginabilul. Nu știi de ce mare pacoste te scapă Dumnezeu, care îți dă o încercare, cum a fost la mine boala... Nu trebuie să cârtim niciodată, că nu știm dacă nu cumva se poate și mai rău“. Anii grei de temniță nu i-au adus numai durere fizică sau tristețe morală, ci și multe bucurii spirituale, trăite alături de mințile luminate cu care împărțea spațiul închisorii
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
treaz. Eu însă n-am fost niciodată un adormit, așa că nu ai motive să mă îmbii cu cafea să mă trezesc și mintea mi-e ascuțită ca briciul. Ai tu de zis ceva împotrivă? - Nuu! Ce-ți veni acum, de cârtești contra cafelei? Te treziși cu fața la cearceaf? Doar a început să-ți placă și ție, dreasă cu o picătură de țuică. Hai omule zău! Nu mai căuta noduri în papură, că trece timpul degeaba. Du-te și fă ce ai de
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
are, în special astăzi, multe de învățat de la animale. Măcar cinstea și verticalitatea. Și animalele o duc tot mai greu, tot din cauza omului. Lupul mănâncă oaia deoarece omul nu i-a lăsat altceva distrugând-ui habitatul. Ciobanul nu are dreptul să cârtească. Cel mult împotriva celor, care prin furt distrug pădurea, patria, mult iubita patrie, a lupului. Și viața rămâne frumoasă. Nu moare nimeni de foame. Deocamdată! Să ne ferească Dumnezeu de mai rău. Referință Bibliografică: Amintiri din păduri / Emil Wagner : Confluențe
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
nevoitori ce cată Prin război să ia cununa Dumnezeu i-a ascultat Ori de câte ori cereau Și răbdare lor le-a dat Luptele de câștigau De aceea îți spun măicuță, De vrei să te mântuiești De ce nu te-nțelepțești? Și în boală tot cârtești? Pe surori le clevetești Și nu vrei să le iubești? Înapoi te uiți mereu Și te rupi de Dumnezeu. Pentru un bun credincios Ținta lui este Hristos, căci „Ce folos, ce folos O viață fără Hristos”. De ce nu te-ai
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
dragostea de Fiu al Celui de Demult, Ai tot răspuns cu milă celor ce Te-au certat, în gând plecat-Ai Fruntea și totul Ai iertat. Și ca să fie Lumea Salvată, Mântuită, Ai dus până la capăt osânda pregătită, nu Ai cârtit un pas, nici lacrimi n-Ai vărsat, Ai fost doar Domnul Slavei - și Om, și Împărat. Doar Ție, numai Ție, acum Îți mulțumim și Te rugăm din suflet pentru-al Luminii Lin, adu-ne-O iar din Ceruri, trimite-O
PE DRUMUL ASPRU-AL CRUCII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380352_a_381681]
-
OM cinstit, Căci fiecare astăzi încă speră Să nu-l etichetezi că-i „otrăvit”. Întinde-o mână celui ce-ajutorul Ți-l cere când nevoia la-ncolțit Și ai să vezi că-n timp e autorul Ce împotriva-ți primul a cârtit. Tratează-ți un prieten ca pe-un Rege, În capul mesei pune-l și curând Vedea-vei cum încalcă orice lege, La colț de stradă traiu-ți discutând. Spune-un secret celui de lângă tine Și-apoi loialitatea să-i încerci, Și-
FILOSOFIA OMENIEI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380481_a_381810]
-
OM cinstit, Căci fiecare astăzi încă speră Să nu-l etichetezi că-i „otrăvit”. Întinde-o mână celui ce-ajutorul Ți-l cere când nevoia la-ncolțit Și ai să vezi că-n timp e autorul Ce împotriva-ți primul a cârtit. Tratează-ți un prieten ca pe-un Rege, În capul mesei pune-l și curând Vedea-vei cum încalcă orice lege, La colț de stradă traiu-ți discutând. Spune-un secret celui de lângă tine Și-apoi loialitatea să-i încerci, Și-
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
ErăE greu să mai găsești un OM cinstit,Căci fiecare astăzi încă sperăSă nu-l etichetezi că-i „otrăvit”.Întinde-o mână celui ce-ajutorulți-l cere când nevoia la-ncolțitși ai să vezi că-n timp e autorulCe împotriva-ți primul a cârtit.Tratează-ți un prieten ca pe-un Rege,În capul mesei pune-l și curândVedea-vei cum încalcă orice lege,La colț de stradă traiu-ți discutând.Spune-un secret celui de lângă tineși-apoi loialitatea să-i încerci,Și-ai să constați
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina. Nu-nțeleg prea bine sacra Ta gândire, nici amendamentul liberul arbitru: când voința-i una fără-mpotrivire cine-i pro și contra, cine e neutru? De-aia simt că toamna răsucește-n mine mai adânc
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina. Nu-nțeleg prea bine sacra Ta gândire, nici amendamentul liberul arbitru: când voința-i una fără-mpotrivire cine-i pro și contra, cine e neutru? De-aia simt că toamna răsucește-n mine mai adânc
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
toamna asta vine mai decisăsă despoaie-n suflet, să despoaie pomi,se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă,se umple pădurea de fatidici gnomiFrunza asta pală, ultima din vară,răsucită-i Doamne ca în suflet vinacă-mi uit rugăciunea-n fiecare seară,și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina.Nu-nțeleg prea bine sacra Ta gândire,nici amendamentul liberul arbitru:când voința-i una fără-mpotrivirecine-i pro și contra, cine e neutru?De-aia simt că toamna răsucește-n minemai adânc cuțitul, rana e deschisă
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
cu cioroipanii. Acum sunt în Valea Troienelor. - Așa... răsuflă Iarna. Să fie fericiți! - Numai că... murmură maestrul... - Ce mormăi? Se răsti Iarna. Ce... numai că?... - Păi... au scăpat câțiva. Au spus la alții... ăia... altora... Și uite-așa! Acum toți cârtesc. - Ce fac? - Cârtesc! Adică... mârâie... - Mârâiee? țipă împărăteasa, ridicându-se turbată. Așa stau lucrurile? Începu să alerge agitată de colo-colo, urlând: - Ce-și închipuie supușii mei că îmi risipesc diamantele pe ei pentru că sunt frumoși? I-am izbăvit de noroiul
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
sunt în Valea Troienelor. - Așa... răsuflă Iarna. Să fie fericiți! - Numai că... murmură maestrul... - Ce mormăi? Se răsti Iarna. Ce... numai că?... - Păi... au scăpat câțiva. Au spus la alții... ăia... altora... Și uite-așa! Acum toți cârtesc. - Ce fac? - Cârtesc! Adică... mârâie... - Mârâiee? țipă împărăteasa, ridicându-se turbată. Așa stau lucrurile? Începu să alerge agitată de colo-colo, urlând: - Ce-și închipuie supușii mei că îmi risipesc diamantele pe ei pentru că sunt frumoși? I-am izbăvit de noroiul și murdăriile Toamnei
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
Le-am poleit casele și le-am pus ciucuri de cristal la uși, flori de argint la ferestre. Mi-am aruncat blănurile pe semănăturile lor. Da’, câte nu le-am făcut? Numai să fie fericiți! Și acum? Lacomii! Nărozii mei cârtesc? Mârâie? - Majestate, bâigui maestrul Negru-Cioară, zic că slujitorii Măriei Tale își fac de cap. - Cum își fac de cap? se încruntă împărăteasa, urcându-se din nou pe tron. - Spun că le strică gospodăriile și le prăpădesc averile. Vor să vină
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
ce ești Unsul, Pironit ești pe crucea rușinii, Ai luat vina noastră ca vină, Păcatul asupra-Ți ai luat, Ca noi să pășim în Lumină, Să spunem "Cristos a-nviat!" Tăcerea Ta Doamne-i bizară, Te văd că nu strigi, nu cârtești, Eu văd doar ce este-n afară, Dar simt cât de mult mă iubesti, Privind astăzi planul salvării, Văd omul căzut, pervertit, Soluția divină-a iertării, Pe Mielul din slavă venit, Pe dealul Golgotei, pe-o cruce, La moarte Isuse
PE DEALUL GOLGOTEI PE-O CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375310_a_376639]
-
cântate uneori chiar în biserică. Totul este ca evlaviosul să aibă urechi pentru ele și minte să le cuprindă. Este necesar un mic efort din ambele părți și viața se poate schimba de la o zi la alta. Ce folos să cârtesc alinând supărarea cu un țoi de tărie? În loc să astup o gaură cu un amărât de ban sau o oră de muncă, le pierd pe amândouă la crâșma satului cot la cot cu semeni în mizerie din propria lor vină. Acești
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]