828 matches
-
simple cu Maiakovski. Era, cred, plămădit dintr-un material foarte fragil și depresiv, puțin compatibil cu poezia lui fanfaroană. în poemul "în gura mare", adresându-se urmașilor, care vor trăi în comunism, își denumește, pe neașteptate, timpul său ca un "căcat pietrificat" și se plânge că serviciile de agitație și propagandă îi stau în gât. Membrii RAPP-ului vedeau esențialul: "putred", schizoid a fost Maiakovski dintotdeauna - de la început până la sfârșit. S-a născut la periferia gruzină a imperiului rus și moartea
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
gin-tonic, și-ar împărtăși experiența lor de diversioniști. - Am auzit că nu sunteți un scriitor tocmai rău, - zâmbi James Bond. - Altul mai bun nu există, - râse măgulit Soljenițîn. - Cum o duceți acuma în Rusia? - se interesă agentul englez. - Ca un căcat, - se posomorî Soljenițîn. - De ce? Că doar Gorbaciov a readus Rusia în lumea liberă! - Liberă de ce? De morală? - se posomorî și mai rău scriitorul. Gorbaciov al tău e un fiu de cățea! - Nu te necăji prietenul meu rus! - îl mângâie pe
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
și îl duse la ureche. - Dar n-am ton, spuse resemnat, punând receptorul la loc în furcă. S-o fi rupt vreun cablu... Fata scoase un telefon mobil din buzunar și privi ecranul. - Iar eu n-am semnal, zise. Ce căcat... - Da, fu de acord șeful de gară. Îmi pare rău, nu pot face nimic pentru dumneavoastră. Zic să așteptați totuși trenul. - Of, zise fata. Dar trebuie să ajung la București. N-aveți cumva o mașină? - Nu. Și chiar dacă ați găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
bag în mă-sa, hai noroc... Dar acum, pe teren, era destul de amărât. Ceva nu era în regulă cu echipa lui, știa atâta lucru. Și din cauza cui? Un mucos nenorocit, o haimana, o caricatură de fotbalist. - Bă Mihnea bă, ce căcat joci, bă, că te rup, ține-l pe Căciuleasa ăla de pulă dacă trebuie, da’ vezi că... îi zise sărmanului mijlocaș, care dădu din umeri neputincios și scoase mingea fără vreun motiv anume în corner. - Mă-ta! urlă Vlădeanu. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pe Pascu. - Cum te privesc? Ce vrei de la mine? a răspuns arătându-mi un deget mijlociu. - Doamnă, am zis nedumerit, mă priviți cu ură, îmi arătați semnul ăsta... zău, de ce? - Dă-te-n pizda mă-tii de puloi plin de căcat! - Poftim? - Tu-ți gura și Cristoșii mă-tii! Jeg împuțit ce ești! - Hopa, am zis, ajunge. Ia cheamă-l pe Șefu’, fac un scandal de... - Da’ ce vrei de la Șefu’, să-i sugi pula sau să te fută-n cur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cuier și plecă acasă. THE PARTING VISIT Astă-seară am iesit din masonerie. O organizație mult prea plictisitoare pentru un tip ca mine, un om al acțiunii, al faptelor. Niciodată nu am gustat faza asta cu ritualuri, vorbărie, simboluri, magie și căcaturi de-astea. Așa. Cum spuneam, mi-am dat definitiv demisia. Cam târziu, ce-i drept, dar o vreme mi-a fost rușine să le spun fraților că sunt enervanți la culme. De-a dreptul penali, cum se zice în zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nouă, tuturor. - Maestre, mă ameninați? am zis eu scuturându-mă de râs. - Dacă te ameninț? Dacă eu te ameninț? Noi? Râdeam din ce în ce mai tare. - Și cam ce aveți de gând să-mi faceți? Îmi zgâriați mașina cu o cheie? Îmi băgați căcat în cutia poștală? - Groh, a făcut maestrul turbând. Ce îți facem? Nici nu îți poți imagina ce îți vom face! Planetele nu iartă! Marea cunoaștere este răzbunătoare! Galaxia fantomelor albastre te pândește la colț! Înțelepciunea universală... - Domne, am zis, lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de tras apa și șters la cur; - nouăzeci de voci; - procesor de patru gigahertz; - program de autocurățare cu trei viteze; - program de autodezinfecție; - creier electronic; - fön cu zece viteze; - treizeci și șase de perii de șters curul; - analiza instantanee a căcatului; - încălzire automatică a scaunului; - suprafața scaunului variabilă, imitând/simulând catifea, lemn, metal, plastic, piatră, lână, blană, hârtie și alte nouăzeci de suprafețe; - o sută de parfumuri pentru cur; - memorie pentru zece programe individuale; - siguranță pentru copii; - joystick; - internet; - mp3-player; - multisurround
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
puse un CD cu Bowie, Outside, dădu la cântecul 16, I’m deranged („Alții ascultă With or without you de U2 în situația asta“, își zise), și se întinse în pat. Vincent rămase singur și disperat. Se simțea de tot căcatul, așa că trase apa, dar nu ajută la nimic. „Bravo, Vincent“, își zise. „Ți-ai trădat prietenul și stăpânul, și de ce? Din curiozitate? Din răutate?“ Se gândi preț de o milisecundă, apoi căută în banca de date o carte. Hagakure de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
eu duhneam dinspre pulă, subsuori, buric și picioare. Din gură îmi ieșea o aromă acidulată, gazoasă chiar. În mașina de spălat care nu mai spăla putrezeau ciorapi, chiloți, tricouri, fire din blana pisicii. În veceu se adunaseră două chile de căcat. Vecinii mă ocoleau, iar eu, la rându-mi, îi ocoleam pe ei, aflându-se în aceeași stare și situație. Problema era că trecuseră trei săptămâni de la apariția acelui afiș - și tot nu aveam apă. Formasem numărul administratorului și îmi răspunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
omorât el pe cineva, adăugam eu. Dar toate aceste bănuieli nu erau confirmate de nimeni, de nimic. Întrebam o dată pe săptămână la poliție dacă aveau un semn de viață sau de moarte de la administrator. Nu aveau. Trăiam în continuare în căcat. Pictorița încerca să facă un portret-robot. Din păcate era naturalist-cubistă și portretul arăta ca un ghiveci de flori pe fundul căruia dormea un motan. Într-o seară priveam la portret în timp ce femeia îmi sugea pula. - Nu poți să-l faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
glas nedemn. Te arestez! - Ce vorbești? Esti un nimic, tocmai te-a demis președintele. Ești la mâna mea. - Domne, am cinci copii, ce vrei de la mine, lasă-mă-n pace, nu ți-am făcut nimic! - Mi-e plin veceul de căcat și put, am zis. Pute tot blocul. Vreau răzbunare. Vrem toți răzbunare. Te duc la ședința de locatari, acolo îți vom hotărî soarta. - Te rog, nene, lasă-mă, sunt bolnav... - Nu. - Am avut un d-ăla, cum îi zic americanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
confesor. Nu era neobișnuit să dai peste cîte unul din ei purtînd o convorbire intimă cu cadavrul, deși nici nu era nevoie, desigur, să vorbești În șoaptă, pentru că vînturile hăulitoare erau suficient de puternice pentru a acoperi orice voce umană. — Căcaturile pe care i le-am spus lui nu le voi spune nimănui, niciodată. Și lui Wakefield Îi plăcuse. Avusese și el momentele lui cu cadavrul, adresîndu-i monologuri sforăitoare despre nevastă-sa (acum fostă), Mariana. Noaptea arctică are efecte ciudate. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cameră! spune Sherrill. Maggie Își aruncă pantofii din picioare și e gata să-și arunce pe podea și puloverul cînd Neva spune „În locul tău n-aș face asta!“ Dar robotul chelner a Înșfăcat deja pantofii și a dispărut cu ei. — Căcat! strigă Sherrill, spălătoria și serviciul de lustruire a pantofilor sînt off line. Drăcia asta nu va aduce nimic Înapoi pînă cînd nu le curăță. Bine că măcar ai rămas cu puloverul. Neva se amuză. — Îți datorăm o pereche de pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
favorit, În care toate cele fuzionează? Îl Întreabă pe taximetristul arab care Îl duce de la aeroport la hotelul la care trage de obicei, o ascunzătoare de gangsteri de prin 1925, restaurat recent, dar nu excesiv, speră el. — Un ceaun de căcat În clocot, spune taximetristul. Trec pe lîngă un mic local unde, Își amintește Wakefield, au cele mai bune clătite cu cartofi din tot orașul; după colț este un cărucior antic Polish Dog, aciuat chiar sub liniile suspendate. Îi lasă gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu prietenii ei, dușmanii mei. Întoarce capul și scuipă În zăpada murdară. Deci, tu ești tipul care a venit să ne vorbească despre pace și armonie. Nu poți șterge o mie de ani de istorie cu niscai artă. E-un căcat. Așteaptă cu mîna În șold răspunsul lui Wakefield. — Iar Începe, spune Susan printre dinți, hotărîtă să nu se lase provocată. — Nu-mi stă În intenție să schimb istoria, răspunde Wakefield, dar dacă arta Îi ajută pe oameni să se Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să le vorbești despre etosul lor, pentru că pe chestia asta se bat. Ei te plătesc să le vorbești de etosul tău, despre ceva ce ei nu cunosc, poate despre cum să facă ceva bani, sau să călătorească gratuit. Uită tot căcatul ăsta etnic. Evident, se prea poate să te și omoare. Zamyatin rîde cu rîsul lui plin de fum, care sună ca niște biluțe Într-o cutie de metal. Wakefield a ajuns În cameră și scotocește prin geantă În căutarea puloverului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
străzii, separați unii de alții de forțele de ordine, două grupuri de protestatari Îi Întîmpină, cu pancarte și megafoane. Tatăl lui Susan este În fruntea unuia dintre grupuri, purtînd o pancartă pe care scrie „Asta nu e Artă! E un Căcat!“. Un alt bărbat strigă Într-un megafon: „Dreptate pentru Serbia!“ și „Bombele americane sînt oarbe!“. În grupul advers sînt În majoritate femei, care strigă: „Criminali din Serbia, opriți omorul ACUM!“ — Oh, Doamne, exclamă Susan, mama n-ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de trecere către altundeva. Și dacă are și peisaje pitorești, atunci poate fi și loc de vacanță. Oricum ai vrea să-i spui acestui loc, nu ne va invada nimeni. Granițele nu mai Înseamnă nimic În noua economie. — Ăsta e căcatul pe care vizionarii burselor vor să ni-l bage pe gît, amice. Același lucru care face granițele să dispară, le face și permeabile. Dacă nu mai există frontiere, Înseamnă că sîntem vulnerabili. Ce crezi că-i poate opri pe oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
clienților lui să se identifice cu el și aceștia au devenit trufași, crezînd ferm În divinitatea lor demonică. Acum a permis unui client să expună În public și termenii Pactului! Trufia oamenilor, după cum știe toată lumea, este cea care bagă În căcat Universul, care ar trebui să fie de o eficiență rece În orice situație. Bătrînul a făcut-o de oaie și a complicat situația amenițînd că-l trezește pe Dumnezeu cel adormit, o perspectivă atît de Îngrozitoare pentru orice cetățean cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pentru că ai un facies balcanic (așa cum mi s-a întâmplat acum doi ani de zile, în orașul vechi, în zona intens frecventată de turiști), mai lasă un asemenea gust amar. Moscou, c'est de la balle. Trop moche. (Moscova este de căcat. Prea urâtă!) traducere liberă, dar exactă, a limbajului de cartier utilizat de elevii mei. Inscripție găsită pe un chibrit abandonat de către unul dintre ei în laboratorul de fizică. Chibritul reproduce o ilustrație cu titlul "Kremlinul Moscovei", un veritabil loc comun
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
luminos, În jurul căruia se Încălzesc sufletele drepților... - Un cerc de prostovani În jurul unui foc de tabără, ca niște drumeți cu cămilele, care și-au făcut tabăra În deșert. Ăsta ar fi paradisul tău? Asta-i răsplata pentru amarul și pentru căcatul pe care trebuie să le Înghițim În viața asta? izbucni celălalt, râzând batjocoritor. Pe cuvântul meu, eu le Înțeleg credința mahomedanilor, cu paradisul lor plin de lapte, de miere, de vin și de femei frumoase. O expresie scârbită apăru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Împrejur. - Se spune că aici se petrec miracole. Voiam să văd și eu. Ehei, voi, florentinii, sunteți de-a dreptul norocoși. Dumnezeu vine să scrie direct pe paginile voastre. Sunt sigur că, dacă Într-o bună zi ar ploua cu căcat de la cer, pe aici ar mirosi a violete. Un văl roșu se coborî peste ochii poetului. Îl Înșfăcă pe celălalt de reverul vestei, zguduindu-l cu violență. - Cecco, ai venit să Îți bați joc de orașul meu odată cu pungașul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
femeiești. Apoi treceau la vâslit. Ore în șir de vâslit. Iar apa se încrețea asemeni unui strat imens de andive. Între aceste momente puteai să te însorești la coada acestei brutării pictate și vechi, verticale, iar lădițele, lăptucii stricați, portocalele, căcații și crabii mici ne urmau sau dispăreau în jetul de apă. Cerul emailat, soarele cu spițe de aur. Mă face să mă gândesc la pictura cu proștii cu pește și prăjituri și vâslașii cu vâsle făcute din polonice pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pare că stă, mai degrabă, nu în mâinile ălora mai buni și mai curați, ci în mâinile prăpădiților. Pardon, reformulez: în mâinile perfectibililor. Orientează-te, screme-ți intelectul și raționează și tu, măcar odată, cu creieru' ăla al tău, de căcat! Merg cu zece lei! mizează Avocatul. Tu? Mă bag! sare Poetul. Plusez, cu zece! Ia aminte, de la mine, Boss: În absența lui Dumnezeu, existența e o glumă proastă! Fiecare om, până și tu, și Nae, și ingrata de Coco, până
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]