68,811 matches
-
către umbrela mea, cuprinși de remușcare pentru că o făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a presimțit umbrela mea furtuna, incitîndu-mă să o iau cu mine? Cum a reușit ea, a cărei funcție principală este să ne apere de ploaia care cade din cer, nu de cea care va cădea, să știe dinainte că va ploua, mai bine decît barometrul, care pretinde că ne anunță cu privire la apa care urmează să cadă din cer, nu la aceea care efectiv cade din cer, deoarece
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a presimțit umbrela mea furtuna, incitîndu-mă să o iau cu mine? Cum a reușit ea, a cărei funcție principală este să ne apere de ploaia care cade din cer, nu de cea care va cădea, să știe dinainte că va ploua, mai bine decît barometrul, care pretinde că ne anunță cu privire la apa care urmează să cadă din cer, nu la aceea care efectiv cade din cer, deoarece în acest scop nici nu mai avem nevoie
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
a cărei funcție principală este să ne apere de ploaia care cade din cer, nu de cea care va cădea, să știe dinainte că va ploua, mai bine decît barometrul, care pretinde că ne anunță cu privire la apa care urmează să cadă din cer, nu la aceea care efectiv cade din cer, deoarece în acest scop nici nu mai avem nevoie de el? Mister total. Furtuna a izbucnit și a plouat cu găleata, iar cînd, în cele din urmă, ne-am putut
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
de ploaia care cade din cer, nu de cea care va cădea, să știe dinainte că va ploua, mai bine decît barometrul, care pretinde că ne anunță cu privire la apa care urmează să cadă din cer, nu la aceea care efectiv cade din cer, deoarece în acest scop nici nu mai avem nevoie de el? Mister total. Furtuna a izbucnit și a plouat cu găleata, iar cînd, în cele din urmă, ne-am putut gîndi la întoarcere, încă mai ploua, eu fiind
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
Dumitru Avakian Puține la număr dar importante sunt evenimentele care, în sezonul estival, depășesc zona ofertei în domeniul divertismentului. Nu poți să nu observi faptul că la București, spre exemplu, spectacolul estival - atunci când nu cade în derizoriu - lipsește cu desăvârșire. Când importante capitale europene situate la Vest de Carpați etalează în lunile de vară o ofertă culturală de atracțiozitate - spectacole menite a atrage atenția turistului sosit de peste hotare, în aceeași perioadă Bucureștii devin un spațiu
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
integrator fenomenul artei renascentiste - preponderent din spațiul italian, dar și din cel francez și nordic - în multiplele lui condiționări socio-umane, politico-economice și, evident, psiho-culturale, și nu doar dintr-o perspectivă exclusiv artistică, vulnerabilă prin decontextualizare și care ar fi putut cădea lesne într-un gen de reprezentare autistă. Și chiar dacă prin densitatea imaginii, prin urmărirea strictă a succesiunii formelor și, în general, prin prevalența informației vizuale, cele două publicații pot fi asimilate albumului de artă, prin dimensiunile analizei istorice și prin
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
se întîmplă". Ea ne face să pierdem din vedere că diversele teorii nu viețuiesc în vid, ci în interacțiune cu altele, că n-au, prin urmare, decît o semnificație relativă, prinse în fluxul cultural firesc al afirmației și negației. Se cade a înțelege că de pildă, "deconstrucția sau feminismul sau postcolonialismul sînt manifestări critice aflate în dialectică tensiune cu forțe critice adverse". Așadar "multiplicitatea pluralistă" a culturii nu exclude spiritul critic, ci, dimpotrivă, îl activează, raportîndu-se la acesta ca la o
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
mînă și cu fața acoperită de un strat gros de cremă albă; sau pe țiganca bătrînă, cu basma și fustă scurtă, de tergal, cîntînd la acordeon, la intrarea în Palatul Papilor, "Barca pe valuri", și lansînd, la fiecare monedă care cădea lîngă ea, cîte un gutural "Săru'mîna!"... Apropo de țiganca noastră, se pare că vara lui 2002 a fost momentul de vîrf al "manifestărilor artistice" de genul ăsta, cu care i-am cadorisit, vrînd nevrînd, pe francezi (uneori reacția presei
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
împletite din urechi de mistreț// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ ave ave răspund piculinele cerului dezinfectat// primarul întinde maestrului de vînătoare pîine și sare/ de emoție primarului i se desprinde barba solemnă// corul fotomodelelor închiriate cu ora/ intonează imnul vînătorilor căzuți la datorie// alaiul se îndreaptă spre locul unde va fi construită/ după ultimele canoane ale artei postmoderniste/ o vastă crescătorie de vulturi pleșuvi// maestrul de vînătoare își potrivește patriotic cravata" (ibidem). Istoria pare să fi obosit. Aidoma unui trup bolnav
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
în virtuțile jeep-urilor ultimul model/ poporului bolnav îi împart gratuit diplome/ de sănătate și lecții de răbdare patriotică// sunt dirijorii unui nou viitor/ încremenit în proiect// nu există niciunde armă nici măcar una biologică/ în stare să extermine/ cuirasații păduchi căzuți din barba lui marx" (Diriguitorii unui nou viitor). Jocul nu o dată grațios al aspectelor vieții patriarhale, acea persiflator-dulceagă reverie a unui trecut localizat și datat alcătuiește fundalul omogen al sarcasticelor șfichiuiri: "din pricina guturaiului contractat/ de maeștrii de vînătoare ai parlamentului
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
decît orice ideologie. Astfel, de multe ori tensiunile între "burghezie" și "revoluționarism" se rezolvă printr-o poantă: tînărul care lipsește din mijlocul familiei la înmormîntarea tatălui ca să sfideze convențiile, dar urmărește cortegiul ascuns într-o mașină, are un accident și cade din mașina respectivă în văzul rudelor. Lumea cu două fețe, una întoarsă spre trecut și cealaltă spre viitorul luminos al comunismului e o temă recurentă în romanele "obsedantului deceniu". Nu lipsește nici la Radu Cosașu. Dar între aceste două fețe
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
am pierdut, s-a dezlănțuit potopul. Apa curgea de peste tot și nu găseam, în agitația și frica mea de mărunt pămîntean, corabia lui Noe ca să mă salvez. Mi-am zis: "A sosit Apocalipsa!". Voi fi sau nu aleasă? Văzînd cum cad crengi și copaci în calea mea, cum dopurile de mizerie au astupat canalele și scurgerile iar apa învolburată și murdară cucerește, nestingherită, teritorii după teritorii, cum zgomotul furtunii acoperă și nimicește șoaptele rugăciunilor mele, cum aburii se ridică din pămînt
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
o superbă ramă a trecutului. Cu asta să plec eu? Și dreptul la imagini m-a trădat? Păcătoasă și nevrednică mai sînt! Lacrimile îmi țîșnesc. De frică, de ciudă. Se unesc cu șuvoaiele de afară. Mai mari. Și mai mari. Cad cu capul pe volan. Cît să fi stat? Afară era noapte de-a binelea cînd m-au trezit bătăile în geamurile mașinii. Chipuri hidoase se împingeau ca să mă zărească mai bine. Tot cu urîții ăștia îmi duc traiul și în
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
într-o serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze soldații căzuți pe pământ albanez în cel de-al doilea război mondial. Plecat cu sentimentul unei misiuni înălțătoare, generalul descoperă curând nu numai mizeria propriei sale misiuni, ci și mizeria trecutului război, pentru că oasele sunt �esența războiului" (ajunge, de altfel, să-și
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
menajez fața și, mai ales, o învățasem cu un vocabular de clară vulgaritate"... Extrem de primitivă este și femeia însărcinată cu satisfacerea "trupească" a redactorului-șef. O cheamă Gabi și este hipnotizată de bărbatul fatal: "Nu-nu, răspundea zâmbind Gabriela, ea nu cădea în această capcană: "ea îi iubea trupul, era mai bine-zis sclava ideii ei despre un "trup armonic, antic", o amețea ideea de a se culca cu o statuie!" Așa un bărbat adorat, mai rar se poate vedea în proza contemporană
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
însă o interesantă opinie despre schimbare, emisă de personajul principal, Mîrzea: "M-am născut prea tîrziu, ofta el, sub dictatură aș fi făcut o adevărată carieră, nu m-ar fi întrecut nici farseurul Vintilă Ivănceanu (care, mi se pare, a căzut în anonimat tocmai părăsind solul atît de prielnic al unei dictaturi nesigure de sine!, "fugind" în Austria ce l-a "dizolvat"!) și nu m-ar fi pus în umbră nici anarhistul oniric Țepeneag, singurul om de care Ceaușescu s-a
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
mai lunile trecute, despre plagiatele ordinare dintr-o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au fost puse pe două coloane, s-a demonstrat că ne aflăm în fața unui furt la drumul mare, dar n-a căzut nici un cap. Autorii își păstrează în bibliografii textele furate, cu un firesc al nefirescului care în alte părți ar ucide, dar la noi abia dacă îți dovedește cât de prost ești dacă nu procedezi la fel. Dar toate acestea sunt
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
ciuruit" peste tot de ferestre pentru că cei care se opreau să se odihnească pe zid erau ocoliți de noile echipe, care construiau de dincolo de ei... Celelalte proze din volum sînt de o cu totul altă factură decît povestirea-titlu; nu mai cade nimic din cer, iar dacă putem vorbi despre ironie, ea nu mai e de găsit la nivelul stilului, ci în substanța profundă a textului - povestirile fiind anatomizări ale ultimelor ceasuri, în general, din viața unor personaje care urmează să moară
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
amintiri de neuitat, mai ales despre natură, despre chelnerii care-i puneau în farfurie mai mult decât ceruse, pentru a umfla nota de plată. Ochii ei erau ochii familiei, ochii albaștri ai lui Lionel și părul ei blond care-i cădea ca o cască peste față erau ca un fel de capcană de prins și făcut prizonieri pe reprezentanții sexului tare. Altruismul lui Lionel se dezvoltase subtil parcă într-un rasism disimulat prin raționamente logice. Acest chip de înger uman a
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mărturisirii și transformă retorica modulară a liniilor în ceremonial sacru și în act jubilatoriu"), tocmai aceea de care mi-e teamă mie acum, îmi mărturisește, cu voce șoptită, în atelierul lui de pe Eforie, Florin Mitroi, mi-e teamă să nu cad într-un discurs bisericos, să mă îmbisericesc, cu alte cuvinte, un discurs împotriva căruia nu am nimic, îl respect chiar, dar nu aceasta e firea mea și nu acesta este sensul picturii mele, apoi îmi arată, unul cîte unul/una
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
de instalator; alți doi bărbați, aflați în ușa liftului, îl văd pe tip și declară, unul, că ar fi poștașul, celălalt că ar fi lăptarul (sau cam așa ceva). Ideea este, nu?, că soțiile care se bucuraseră de favorurile junelui nu căzuseră de acord asupra minciunii pe care trebuiau s-o spună bărbaților lor, deși mirosul deodorantului avusese asupra a cîteștrele același efect. Minciunile bărbaților sînt mai inocente în clipurile cu pricina. Legate (toate!) de bere. Ca să bea nesupărați de consoarte, unii
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o aluniță mare la baza nasului la care se scarpină mereu... Ospătărița se apropie cu o cană plină în mână de masa noastră proletară, se împiedecă de ceva și cade cu mâinile înainte, împroșcându-le pe unele cu lichidul din cană care s-a spart pe jos și care pare să fie apă, nu vin sau bere... Țipă cu toatele sărind în sus, agitându-se. Una a căzut peste mine și
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
de ceva și cade cu mâinile înainte, împroșcându-le pe unele cu lichidul din cană care s-a spart pe jos și care pare să fie apă, nu vin sau bere... Țipă cu toatele sărind în sus, agitându-se. Una a căzut peste mine și trebuie să mă țin bine de scaun ca să nu cad și eu... Ies pe stradă. Aglomerație. Oameni sărăcăcioși, îmbrăcați toți pe puncte purtând parcă aceeași uniformă de prizonieri învoiți... (restul, șters). * AXIOCHOS sau despre moarte. Clinias îl
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
din cană care s-a spart pe jos și care pare să fie apă, nu vin sau bere... Țipă cu toatele sărind în sus, agitându-se. Una a căzut peste mine și trebuie să mă țin bine de scaun ca să nu cad și eu... Ies pe stradă. Aglomerație. Oameni sărăcăcioși, îmbrăcați toți pe puncte purtând parcă aceeași uniformă de prizonieri învoiți... (restul, șters). * AXIOCHOS sau despre moarte. Clinias îl anunță pe Socrate că tatăl său, Axiochos, suferă fiind pe moarte și îi
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
dialogul următor: " Nu ți-e rușine Axiochos - îl mustră Socrate - că la vârsta ta, învățat cum ești și mai cu seamă un atenian! să-ți fie frică de moarte? Nu știi că viața e o călătorie și că nu se cade să te răzvrătești împotriva legilor naturii? - Degeaba mă cerți, răspunde Axiochos; gândul că voi fi lipsit de bunurile vieții și că voi putrezi în pământ mă umplu de groază. - Nu ai minte deloc, continuă Socrate, nu-ți dai seama că
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]