262 matches
-
se ocupă cu prelucrarea argintului și aurului, confecționează În special bijuterii și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul cu lumea orientală; - clopotarii- rromi proveniți din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și confecționarea de podoabe este unul dintre meșteșugurile tradiționale ale rromilor. Argintarii confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În relief prin ciocănire și arta Încrustării cu pietre prețioase și semiprețioase. Excelenți meseriași, argintarii, au reprezentat o elită a neamurilor rromilor. În prezent mai sunt foarte puțini În județele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr. 18) și obiecte religioase (potire, chivoturi, cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci, aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale, laminarea sârmei de aur și de argint prin ciocănire, tehnică ce oferea posibilitatea unor multiple utilizări
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și pângărirea simbolurilor puterii, culturii și credinței bizantine. Evangheliile sunt puse pe foc pentru a se recupera aurul miniaturilor, sunt smulse odoarele de aur, argint și pietre prețioase, alături de cruci, potire, cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur și argint, sunt jefuite veșmintele liturgice, cărțile cu legături de fildeș. Măcelul și prăduirea ating apogeul. Apocalipsa nu iartă nici Mânăstirea Pantocratorului, de vreme ce altarul și icoanele ard sub ceaunul ienicerilor. Semnele escatologiei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
duminica trecută, îi zise paracliserului: Eu am lipsit duminica trecută fiind rău bolnav, te rog spune-mi despre ce a vorbit părintele duminica trecută? Să mă iertați, răspunse paracliserul, dar nu-mi aduc bine aminte, pentru că eram ocupat cu aprinsul cădelniței, care se stinsese. Dar voi întreba pe dascăl. Dar nici dascălul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii căutase în tipic rânduiala slujbei din duminica viitoare. Paracliserul întrebă pe epitrop, dar nici epitropul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
velință ca-ntr-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Din veninul pus în cană fă miresme ce nu pier. Fă din fiecare rană o cădelniță spre cer. Și din fiece dezastru și crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru și fă zâmbet înțelept! Cântec pentru liniștea sufletului de Radu Gyr N-ai dezmierda, de n-ai știi să blestemi. Surâd numai acei care suspină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
peste mine ca o sanie peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în noi ca o albină”, „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii/în acest glas străveziu ca un acvariu”, „laptele clatină o cădelniță de-arome”, „au adormit gârlele ca harfe”, „sufletul s-a umplut ca o orgă”, „în tipografii mașinile dorm ca niște pești uriași/ Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră”, „uraganul nechează ca un armăsar la jarul stelelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
era proaspătă treaba: Păi în luna cutare, seara cutare... Ei futu-le muma-n cur, că nu și-au făcut treaba! Ce faceți, bă, golanilor, uite ăsta cu ce cruce a intrat. Bine că n-a intrat și cu o cădelniță și voi să nu vedeți! Și mi-a smuls crucea cu totul, și mi-a dat 7 zile de izolare. Cum era izolarea? Prin ce se caracteriza? Izolarea... în primul rând stăteai singur în celulă și era un „confort” total
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
încât toți au scandat ... Barbu, Barbu. Iată-mă și dascăl. Nu exagerez când spun că, deși ad-hoc, a fost o acțiune reușită. Pelerina albastră pe care o luasem tot de la școală pentru caz de ploaie, pusă pe umerii popii și cădelnița înjghebată dintr-o cutie goală de conserve au asigurat ritualul obișnuit ... iar ecoul grozav al văii Bistrița din acea însorită dimineață de vară a amplificat vocea preotului și invariabilul meu "Doamne miluiește" încât a rezultat cea mai înălțătoare slujbă duminicală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dornic să inspire pe nările prăfuite o doză mai curată de oxigen, se oprea singur la încrucișările de drumuri, dându-i popii posibilitatea să-și murmure litaniile sacramentale, întrerupte, la intervale precise, de intervențiile agonice ale bătrânului cantor, sprijinit în cădelnița fumegândă. De o parte și de alta a drumului înțesat de bălării, tufele de porumbele și de măceși, în uniformele lor vineții și roșii, vegheau conștiincioase la buna desfășurare a traficului rutier comunal. Încâlciți printre tulpinile lor, ciulinii aventurieri din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
toate chipurile și mijloacele, cum ar putea pune mâna pe dânsul ca să-i curme firul vieții”. După ce l-au prins, l-au pus să le binecuvânteze sinagoga („casa În care se Închinau jidovii”), dar Sfântul Gheorghe a sfințit-o cu „cădelnița pe care i-a dat-o Dumnezeu din cer”, astfel că au fost alungate toate „duhurile necurate” care zăceau În ulcelele Înșirate pe pereții templului. „Jidovii, văzând aceasta, se sfătuiră de ce moarte să moară Sf. Gheorghe. Și În urmă se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie, ca cușma sau pălăria. Cădelniță Cînd i-a pica popii cărbuni din cădelniță la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o viță de păr neîmpletită, apoi îi stă înainte o călătorie lungă. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir în ureche. De asemenea, să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au fiert bețele care se aruncă în pomi, ca să cadă fructe jos. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
57‑58: „Regele a ridicat urâciunea pustiirii deasupra jertfelnicului și a zidit capiști idolești în cetățile lui Iuda, cele dimprejur. La porțile caselor și în piețe se ardea tămâie”. Săvârșitorul trebuia să țină în mâna sa 2Λ:4 ∀ϑΖΔ4≅<‑ul (cădelnița) pentru a împlini jertfa (ƒΒ42Λγ∴<). Celălalt semn, de pe frunte, indică „obligația ca toți să poarte pe cap o cunună de foc, o cunună a morții, nu a vieții” (49, 4). Această „cunună a morții” este, la rândul ei o trimitere
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a plecat dintre noi, după o grea suferință, la 16 septembrie 2000, primind de la izvor să bea “paharul roditor în cruce...” (Imnul Testament) în prag de sfinte sărbători, și Luceafărul pare-a se-ntrista. „7ămâia sângeră-n altar / Smirna n cădelniți sângerează / Preotul sângeră-ntre sfinți / Sângerul sfânt ne luminează” (Sângeră candela). și tot pământul transilvan, „țărânile, țărânile” străbune „sângeră-n țâțâni / De dor și de singurătate...” întru amintirea lui “Ioan lumină din pustie”, cel care-a fost “lumină lină-n
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
îngrijit, discret, cu un design sofisticat. Cărbunele este produs de o mănăstire din județul Vâlcea, al cărei nume nu l-am reținut. Un prieten teolog mi-a spus că acest tip de cărbune este cel mai indicat pentru candele și cădelnițe, se aprinde ușor, arde aproape fără fum, constant. Odată ajuns la mănăstire, zăresc lângă bisericuța de lemn un grup de șapte-opt rromi căldărari, prezențe cunoscute și familiare ale pelerinajului de la Iași. Aplic mai vechea mea tehnică de abordare : mă opresc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
motive cu ață neagră pentru toată familia (în special pentru cei vârstnici sau bolnavi). Unii pregătesc și sicriele, din lemn de stejar, să fie mai traince. La groapă, după slujba susținută de 2-3 preoți, un cantor, un pălimar (ce ține cădelnița), se ține o predică, de rămas bun, către cei prezenți. Preotul Repta Arcadie era un orator deosebit. Nu era persoană să nu lăcrimeze la cuvântul lui. După înhumarea mortului, la poarta bisericii se dă de pomană la toată lumea câte un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
românească - o capelă modernă închiriată de preotul român de aici cu ajutorul marelui cărturar George Uscățescu. Am fost impresionată până la lacrimi, cu toate că totul se consuma sub semnul improvizației. Pălimari sunt fetele preotului care-l secondează în timpul slujbei aprinzând cădelnița, dându-i tămâia și răspunsurile în timpul slujbei. Apostolul a fost citit de bătrânul George Uscățescu și corul obișnuit erau cele două fete și încă doi ardeleni de-ai părintelui, secondați de cei ce-și mai aduceau aminte de pe acasă cântările
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de orgoliu pe care nici o opoziție nu o atenua, și, în al doilea rînd, disciplina ce domnea în partidele politice românești, mai cu seamă în cel liberal, unde simplii militanți și colaboratorii experimentați nu-i ofereau șefului suprem decît fumul cădelnițelor lor, precum dascălii la biserică. Italia avea la București un agent suplu și șiret, ai cărui strămoși se instalaseră la Tunis. Lucra la noi, pentru țara lui, cum îi era datoria, dar, animat de o ostilitate activă împotriva Franței, care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prin ardere și asfixiere a tuturor. Celelalte biserici au fost ușor deschise și, după ce au abuzat de femeile și fetele, care-și căutaseră azil la altar, le-au tăiat în bucăți. Moaștele sfinților au fost călcate în picioare, mormintele desfăcute, cădelnițele, crucile, potirele și vasele de aur prădate. Nemulțumindu-se cu atât, s-au așezat la pândă printre dărâmăturile caselor și i-au ucis pe toți refugiații, care se întorceau în timpul nopții să-și caute rudele ori alimente. Iar când n-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Pretenția aceasta a aleșilor de a accede în ceata sfinților va avea ca urmare, după câțiva ani de guvernare și pe stânga și pe dreapta, apariția în calendarul ortodox a unei zile dedicate Sfântului Parlamentar, care și-a pus în „cădelnița minții” mult mai multă tămâie decât gânduri. Dar dacă, voi aleșilor neamului, vreți să vă puneți bine cu Dumnezeu, de ce n-o faceți pe banii voștri? De ce să-mi impozitați mie pensia pentru fățărnicia voastră? Și, la toată urma, de ce
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pereche), epoca lui Constantin Brâncoveanu. 22. Rucavițe (o pereche), epoca lui Ștefan cel Mare. 23. Sfită de la M-rea Cozia; după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân. 24. Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri ctitoricești, unul nepoleit, nr. inventar 53. 10.Una lingură a lui Ștefan Tomșa, nr. inv. 57. 11.Două cădelnițe argint formă gotică, nr. inventar 116. 12.Un pahar argint poleit, nr. inventar 110. 11Un aer din 1637, nr. inventar 281. 14.Cinci cruci din anii 1791 (inventar nr. 5), 1800 (inventar nr. 4.), 1853 (inventar nr. 660), 1866 (inventar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Aureliu, preot al Sf. Mănăstiri, ne-au predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir, nr. inv. 312. 6.Două dvere ctitoricești în serasir, nr. inv. 312. 7.Patru poale ctitoricești în serasir, nr. inv. 313. 8.Una poală ctoricească în serasir pentru iconostas, nr. inv
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la ctitor. 33.Vas mare (ibric) argint aurit pentru Sf. Mir, de la ctitor. 34.Potir argint, poleit pe d-a-ntregul. 35.Potir argint, poleit înlăuntru. 36.Ibric argint, poleit. 37.Una cățue mare, argint poleit, de la ctitor. 38. Una cădelniță, argint poleit, de la ctitor. 39. Două cadelniți argint poleit fără inscripție. 40.Două sfeșnice mici, argint 1760. 41.Una coroană de la Sf. Paraschiva, argint poleit. 42.Șase iconițe (prăznicere) lucrate affresco. 43.Un rând complet de Sf. Vase, argint poleit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]