139 matches
-
solomonarilor urmează două căi: personajul mitic din daimon devine demon, instrument al răzbunării și transfigurare a legendei Solomonarului În legenda lui Sântilie, purtător și stăpân al norilor și ploii. Solomonarii au fost la origine oameni, aleși dintre copiii născuți cu căiță În cap, furați și aduși la școala de solomonie pe celălalt tărâm, Într-o peșteră inaccesibilă. Numărul lor este relativ mic, pentru că misiunea pe pământ cere o inițiere Îndelungată și dificilă. Copiii erau supuși la cele mai aspre chinuri și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pus pe seama divinității. Palpitațiile, strănutul, sughițul, țiuiturile din urechi, zbaterea unui ochi, fiorul etc. sunt tot atâtea semne care pot vesti întâmplări sau evenimente fericite sau nu. La fel sunt și semnele din naștere. Dacă un copil se năștea cu căiță 72 pe cap, era un semn că se va transforma în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
era un semn că se va transforma în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se va naște cu căiță pe cap, va fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și să se lege la gâtul copilului, din când în când fiind bună de deochi. În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se va naște cu căiță pe cap, va fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și să se lege la gâtul copilului, din când în când fiind bună de deochi. În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care se naște cu căiță pe cap, după
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și să se lege la gâtul copilului, din când în când fiind bună de deochi. În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care se naște cu căiță pe cap, după moarte se va face strigoi"73. În spațiul nord-european prezența acestei membrane era socotită un semn al nașterii unui vrăjitor sau se credea că poate conferi celui ce o păstrează peste timp capacitatea de a se face
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu ele povara stigmatului fizic (fie că este înnăscut, fie că este dobândit) sau psihic (epilepticii, nebunii). Stigmatul devine un semn al unei predispoziții către practicile divinatorii, magie și vrăjitorie. De exemplu, în multe din credințele popoarelor, copilul născut cu căiță pe cap poate deveni strigoi sau vrăjitor. Michel Foucault 205 scria în 1972 că nebunia a fost definită și tratată ca o boală numai din secolul XIX. Până atunci, nebunii erau reprezentați ca fiind posedați, profeți sau oameni care aveau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Folclor, Cluj, I, 1932; I.-A. Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M. Ungureanu, "Contribuții la studiul "terapeuticii" prin onomastică la români", în vol. Studii de onomastică, IV, Cluj, 1987 etc. 72 Căița desemnează, în satul tradițional românesc, membrana amniotică ce învelește capul unor copii la naștere. 73 G.S. Ionescu, Mică colecție de superstiții populare române, apud S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit., p. 47. 74 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 145
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dacă pomul nu mai mere/ Fătul scage tăt și piere" (p.143). 250 Mai multe amănunte despre unele ipostaze ale pomului în ritualurile de înmormântare în S. Florea Marian, Înmormântarea la români, ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ce se crede că umblă nevăzut trei zile, întorcându-se acasă obosit și găsește de mâncat și de băut. Lumânarea se duce la biserică de arde la icoana Maicii-Domnului, apoi se pune aprinsă la mormânt. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că, după moarte, se va face strigoi; de aceea când moare, trupul lui se leagă cu rug și așa se pune în mormânt, apoi se mai pune în gura lui, în ochi, în nas și urechi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ce se crede că umblă nevăzut trei zile, întorcându-se acasă obosit și găsește de mâncat și de băut. Lumânarea se duce la biserică de arde la icoana Maicii-Domnului, apoi se pune aprinsă la mormânt. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că, după moarte, se va face strigoi; de aceea când moare, trupul lui se leagă cu rug și așa se pune în mormânt, apoi se mai pune în gura lui, în ochi, în nas și urechi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
samă al jupânesei Ilisafta. La Podul Înalt au căzut comișii Manole și Simion cocori Mehmet sultan Portretul lui Amfilohie Șendrea 72. Alb. p. 26 Pierirea mea are să fie de sabie! zice Gogolea lotrul. Botezatu a fost rob și la Brăila căița naltă a capului și foile crețe ce se învăluiau. comisoaia are un glas frumos ca o strună de argint. Manole Păr-Negru e om puțin vorbareț. Simion îi samănă. Hărman Nana Chira, cămărășița jupânesei Ilisafta, doctoreasă popa Dragomir, ce nu știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am observat, spre stupoarea mea, că nu există nici un fel de relație directă între inteligență și talent. Am observat că talentul pare-a fi o entitate separată, care vine și ți se așază pur și simplu pe cap, ca o căiță. Am întâlnit mulți oameni foarte talentați, dar care, când stăteai de vorbă cu ei, erau de o platitudine colosală. Și m-am întrebat întotdeauna: cum e posibil să nu existe o interdependență, o relație între inteligență și talent? Uite că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cânepă sau in răsucite, folosită pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare aveau opinci cu călțuni de bumbac
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]