2,098 matches
-
import-export, tranzit sau cabotaj a se vedea art. 70 amp; 741 și urm. din partea I a Tarifului local de mărfuri. Capitolul 2 Executarea contractului de transport Articolul 59 Predarea mărfurilor pentru transport și încărcarea lor. 1. Încărcarea mărfurilor incumba fie căii ferate, fie expeditorului, conform prescripțiilor în vigoare la stația de expediție, afară dacă scrisoarea de trăsura nu menționează o înțelegere specială intervenita (încheiată) între expeditor și calea ferată. 2. Mărfurile trebuie să fie transportate fie în vagoane acoperite, fie în
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
muți și rapizi. Cu două țevi: țintește prin gaura cheii, drept în respirație; gândul la mâine, aleluia. Secundarul, profesor sever; rezolvarea problemei se scrie pe hârtie de ambalaj. Marca fabricii, închide ochii. Nimeni nu mișcă, doar vântul dă foile. Se căiește, să vi se ierte o singură dată firul cărunt de pe umărul lui. Vocea, pitiți-vă. Gustul pe limbă, cum ți-a reușit asta? Pe cupa sânilor ei un strop de ulei, întinde-l bine; lucește, frumoasa, o să renteze. Exponometrul, jartiera
Poeme by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4656_a_5981]
-
partea cu Vinea, am renunțat, la aceea cu Henriette-Yvonne Stahl. Aici urmează să introduc pasajele Dvs. de mare proză despre insolita pereche (scoase din Opera magna). Excepțională mi se pare și observația dvs. despre „păcatul” lui P.D., acela „că se căiește ușor”, cu respectul estetic - justificat - pe care i-l faceți. Pot să vă spun cum se numește micul Dvs. pamflet: are titlul Incomparabilul, și a apărut în G. Lit., nr. 44, din 31 octombrie 1957, la rubrica Note (pagina 6
Ion Vartic despre Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5685_a_7010]
-
rândurile sinucigașilor. Atât că Iorgu nu e un excesiv, un erou, ci un om al compromisului. Un ins care se descurcă, și de aceea cărările vieții îi sunt cu dus-întors. Scriindu-i o scrisoare unchiului care l-a dezmoștenit, se căiește, dar nu cu patima schimbării la față, nu devine nici o clipă altul, zbătându- se într-un conflict dramatic, doar se folosește, abil, de o ultimă portiță de salvare. Existența lui e sub semnul acelui mécanique de care pomenește Bergson: o
Scrisoarea lui Iorgu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5796_a_7121]
-
o piatră de gât și să fie aruncați în mare. Așa ar trebui pedepsiți cei acuzați de corupție, în viziunea Papei Francisc. Umil și jovial în mod normal, Suveranul Pontif schimbă foaia când vine vorba despre păcătoșii care nu se căiesc. Iar aici îi include pe cei care se prefac buni creștini, dau bani Bisericii cu o mână și cu cealaltă scotocesc adânc și fură din buzunarul poporului și al țării. "Iisus a spus să li se lege o piatră de
Incredibil! Ce le-ar face Papa Francisc corupților by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55141_a_56466]
-
de pictură și fotografie completează portretul Indiei văzute prin ochii călătorilor, acestea putând fi vizitate pe durata celor trei zile ale festivalului. Muzica și dansul: de la templu, la marile scene de spectacol În vremurile de demult, dansul și muzica erau căi de a slăvi creația și Creatorul. În ciuda invaziilor străine și a influențelor moderne, esența și puritatea stilurilor clasice de muzică și dans s-au păstrat vii în India, ele continuând să trezească sensibilitatea omului modern. Grația, rigurozitata, eleganța și expresivitatea
Dovedește că ai spirit aventurier și descoperă cultura indiană by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33085_a_34410]
-
regimul nazist („Personal mă declar pentru noul stat, pentru că aici poporul meu își făurește un drum”, afirma scrobit poetul), a fost silit să intre în ceea ce s-a numit emigrația internă, însă după prăbușirea Reichului nu a părut să se căiască de aventura din anii întunecați. Analiza lui Lepenies asupra vinovăției intelectualilor germani în timpul celui de-al Treilea Reich, dar și a comunismului din fosta DDR, îl include și pe acest inclasabil poet, incalificabil amăgit de forța magmatică a prusianismului militar
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
El a spus acest lucru în contextul unei eventuale condamnări în dosarul "Transformatorul". A precizat că, în situația în care va fi condamnat, își va da demisia. Întrebat ce va face dacă va suferi o condamnare a spus " Mă voi căi". "Mâine este un termen ca multe alte termene, care au fost până acum. Poate fi ultimul termen, poate să nu fie ultimul termen. Dumneavoastră aveți informații, eu nu-mi permit să le cer. Vreau să vă spun că, de opt
Fenechiu, despre condamnarea sa: Dușmanii vor avea surprize neplăcute by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36610_a_37935]
-
totuși o conștiință puternică și gândul îndreptat la Dumnezeu". Starețul spune și ce ar trebui să facă femeile pentru a scăpa de "păcatul uciderii pruncilor". Femeia care face avort, oricând, dar mai cu seamă în aceste sfinte zile, să se căiască toată viața luându-și singura canon mare asupra ei și să nu aibă liniște până nu i se va descoperi ei de la Dumnezeu că i s-a iertat acest păcat. Există și femei care fac avort din cauze medicale. Despre
Paște 2014: Un preot răbufnește în Săptămâna Mare: "Femeia care face avort nu poate fi numită nici măcar animal, ci DIAVOL" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36770_a_38095]
-
poezia la care colaborează mai mulți poeți ? Poezia se găsește în toată lumea într-o situație destul de complicată. Îi e greu să concureze cu ce există în peisajul modern. Rolul poeziei avangardiste e foarte important și aici, căci caută și găsește căi noi nu numai pentru pentru ea, ci pentru mai multe tendințe. Așa văd colaborarea și performance-urile comune ale poeților. În 2005, am creat împreună cu poetul britanic Peter Waugh și cu cel flamand Philip Meersman grupul DAstrugiestenDA. Mai târziu, s-au
Interviu cu poetul suprarealist rus Sergej Birjukov „Avangarda este o încordare superioară a formei“ by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3040_a_4365]
-
dar nelepădat de veșmintele lumii, luminat de întâmplare și recunoștință. Mă simt legat, dar cât de fragile sunt tablele pe care sunt scrise legile supunerii și cum se amestecă diavolii și îngerii în brazdele zilelor. Plâng fără vicleșug și mă căiesc de greșeli nefăcute. Plâng de uimire, dar lacrima cade pe lespezi. Lespezi de sare, mai mari decât Insula, în așteptarea unei Duminici fără sfârșit. HERB Pășuni, dealuri golașe, movile, stânci, pălării pentru țeste de împrumut. Lupii au ros copacii scoarța
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă! Viața și-a pus mănuși de mamoș. După supliciul tăcut Alter Ego urca în cerul Ce se oglindește în toate traveresele Căii ferate scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lustrația. Bunătatea înnăscută a românului, profund înțeleasă de către toate guvernele acelei tranziții de cincisprezece ani, a lăsat un timp considerabil celor cunoscuți a fi comis crime, ca să regrete singuri și tot singuri să se denunțe, precum eroul dostoievskian. Să se căiască, să căineze, să plângă lacrimi de sânge în forul lor interior, devenit nu se știe cum, cutie de vioară, să-și muște mâinile pentru ce au făcut, bând otravă, eventual la finele unui interviu de șase ceasuri la OTV. Și
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
întotdeauna Carpații au fost niște porți uriașe prin care urcau frați către frați ori coborau frați către frați. Localnicii îi spun simplu: cimitir; are, de altfel, și cruci și firidă de aprins o lumânare. Dar eu nu pot să cred căi doar un pur și simplu cimitir. Eroii, mă gândesc, nu pot dormi în cimitire. Noi, ăștilalți, da. Dar eroii, nu. Cum stau aici, piatră lângă piatră, umăr de piatră lângă umăr de piatră, străjuiți de brazi - nu uit, desigur: ...„nași
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
au permis așa-ceva. N-au permis nici denumirea statului nostru cu sintagma Principatele Unite ale Valahilor, ci numai pe cel de România, nume ce, în ultimele trei decenii (prin prescurtările „internaționale“, ori prin „derivatele“, „compusele“ sale), are - pe nenumărate căi mass-media - semantismul „deturnat“ sistematic, spre a se crea „confuzia“ între țigani / rromi și români. Azi, mai mult decât oricând se constată necesitatea revenirii la numele antic al statului nostru, Dacia, renunțându-se la numele de România, impus de imperiile moderne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Simona Vasilache Nu cred să fie, pe ața basmului, nod mai nesuferit decît dilema răscrucii: ,De-o vei lua la stînga, te vei căi, de-o vei lua la dreapta, iară te vei căi." Ca să nu mai spun că răspîntia o străjuiește, de-obicei, vreo sfîntă cîrcotașă, ce habar n-are, chipurile, de calea cea oablă. Așa că, sorții nelăsînd s-o faci pe craiul
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
Simona Vasilache Nu cred să fie, pe ața basmului, nod mai nesuferit decît dilema răscrucii: ,De-o vei lua la stînga, te vei căi, de-o vei lua la dreapta, iară te vei căi." Ca să nu mai spun că răspîntia o străjuiește, de-obicei, vreo sfîntă cîrcotașă, ce habar n-are, chipurile, de calea cea oablă. Așa că, sorții nelăsînd s-o faci pe craiul din Alexăndrie, nu-ți rămîne decît să mergi între două
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
de o epocă revolută, de "un timp de preistorie", întrebându-se, cam încurcat, cum de s-a rătăcit și a putut scrie o carte ca Schimbarea la față a României (pe care într-o ediție de după 1990 o revizuiește). Se căia și e hotărât ,să nu se mai amestece niciodată în treburile țării". Anul 1947, constata decepționat că a fost anul morții sale ca scriitor: "Am ratat o carieră literară în România, o voi rata acum în Franța". Dar n-a
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
atenției. Dar ei Își schingiuiesc corpul și Își bat joc de umanitatea lor. Singura cale este fericirea, singurul țel suprem trebuie să fie aceasta. Doar astfel vom ființa ca oameni autentici. Înainte să condamnați, Încercați, Înainte să vă dedicați unei căii a ascezei, descoperiți fericirea. Îmbătațivă cu fericirea clipei și veți descoperi imediat după aceea că este aproape imposibil să renunțați la ea. Doar când veți trăi acele momente În care nimic altceva În afara senzațiilor nu mai contează veți putea Înțelege
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de sentimentele tale, vei ști și cum să le gestionezi. 2. Afirmații pozitive Afirmațiile sunt declarații pozitive ale unui rezultat său obiectiv dorit. Expresiile sunt în general scurte, credibile și concentrate. Repetarea lor de multe ori deschide în timp noi căi în subconștientul nostru, creând un alt mod de gândire. În cazul nostru, urmărim evident gândirea pozitivă. 3. Creează descrieri pozitive Fă-ți un obicei din a crea imagini și povești optimiste despre tine și cei din jur. Stabileste-ti un
7 pași de urmat când energia negativă te înconjoară [Corola-blog/BlogPost/96734_a_98026]
-
imperios" să afle, să înțeleagă. Autoritarul părinte, face ordine mai întîi în zarva enoriașilor , după care ,a ținut o predică extraordinară. O predică despre ce înseamnă a-ți lua crucea și a-L urma pe Hristos". Agnosticul are brusc revelația ,căii" și a simplității ei extraordinare. Fraza se rupe, dar nu-și pierde rigoarea. Paleologu destăinuie, tot mai precipitat, cum a înțeles, și cum i s-au luat solzii de pe ochi: ,Părintele Stăniloae mi-a luat atunci solzii de pe ochi." Aceste
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
trântit din picioare că pe un copac retezat. Băcanu, mai tare din fire, a venit a doua zi să-l vadă. - Anico, ce face Stan? - Ce să facă... Tremura și lozește. - Doamne, ce mai necaz dădu peste el! - l-a căit omul, amărât. Târziu, după două săptămâni, timp cât nu băgase mai nimic în gură, Stan s-a mai liniștit. - Mă, fi-ți-ar să-ți fie! - l-a strigat din curte Băcanu. Ia scoală-te! Uite ce: mori sau te
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pivotând el însuși într-o cuprinzătoare armonie. Pe cale sigură, metodic, Nemoianu pune în perspectivă (expresia preluată aparține lui Kant), la scară istorică, în deplină modestie: „nu sunt filosof al istoriei”, notează, de altfel, abrupt. Metodele recunoscute de el sunt doar căi spre adevăr. Filolog și filosof, el încearcă să nu se înstrăineze de știință, organizată și aceasta estetic, literar. Se referă la „noua narațiune a științei” de Robert Angros și George Staicu. Sau atacă direct teoria haosului, pe care o califică
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
la rate mai târziu? plus că la întoarcerea acasă am leșinat în autobuz ... Diana: Am pățit și eu una în copilărie tot la țară , care să zic că le întrece pe toate .Îmi amintesc că eram înnebunita după corcodușe verzi, căise pe care le mâncăm tot asa verzi (cu sare ..pentru cine cunoaște : D) ce mai ,toată ziua eram cocoțați prin pomi mai ceva că maimuțele . Având gustul asta pentru acrișor, într-o zi am mâncat cu o prietenă măcriș care
Mică antologie comică de abuzuri alimentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18898_a_20223]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > CEREMONIAL CU FLUTURI ÎNSTELAȚI DE ÎNFOMETAȚI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului vor zbura peste ape pe furiș de Soare să nu doboare Stele Căi Lactee mai bine îi prind cu un prosops le usuc zborul am la îndemână cuvinte le iau de mână și le dau miez de noapte din ultima nucă apoi îmi descalț puful și mă las să mă sufle un vânt
CEREMONIAL CU FLUTURI ÎNSTELAŢI DE ÎNFOMETAŢI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373748_a_375077]