1,134 matches
-
Noaptea-Învierii o primim ca binecuvântare,iar zorii se-nveșmântează de Învierea Mare,dar Lumina sfântă, ajunge în casele creștineși din nou, ziua se merge la ceasurile divine.Prin Sfânta Lumină aducem în inimă credințăiar în Lumina Învierii găsim calea spre căință,și smeriți, luăm Lumină-n Duminica de ... IX. FLOAREA DIVINĂ, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. După atâția ani, o-ncununată așteptare, portocalul s-a gătit cu perle-mărgăritare, am simțit că noua primăvară se
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Handra Publicat în: Ediția nr. 1866 din 09 februarie 2016 Toate Articolele Autorului GREȘEALA UNEI MAME E ziua spre sfârșite, curând se face seară Amurgul o găsește tot pe o piatră-afară Cu inima zdrobită și tare-nsângerată Cu lacrimi de căință, femeia-ndurerată. O sperie tăcerea, ce blestemată-ursită, Se zbuciumă și plânge căci e nefericită Fusese dimineața vioaie, în putere, Și peste-o zi, se vede că geme de durere... Sosi cu-odoru-n brațe la sfânta mănăstire Și în genunchi se roagă
GREȘEALA UNEI MAME de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/paula_diana_handra_1455024815.html [Corola-blog/BlogPost/362273_a_363602]
-
o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele nu le lipsea căința, tot așa în vremuri bune țineau să-și arate recunoștința față de Dumnezeu. Și și-o arătau mai ales zidind locașuri de închinăciune: prin sate, prin târguri ori prin afund de codrii, ori creării munților. Țara Bihariei este astăzi în situația
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
să-l exilezi într-o lume pustie, în care să nu vadă suflet de om, iar urechile să-i tiuie de singurătate și numai după ce va face o astfel de penitență să se poată întoarcă printre oameni. Ca simbol al căinței te rog să-i oferi pergamentul bunătății pe care e scrisă legea iertării, a compasiunii, a bunătății, a omeniei și sub alb jurământ să aplice tot ce a respins până atunci. În închiere îți urez frumoasă ființă, să cunoști oameni
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1435521825.html [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
-întoarcere în sus prin ... Cuvânt ! Căderea-n mucigai - creșterea beatitudinii, că de-acolo se hrănește ce-i dorit și curat, întru purificare. Și-atunci, dintr-o noapte lungă, fie-ne trezirea-n faptul dimineții, lacrima care ... susține nufărul - hrană patosului căinței noastre ! Să nu hulim ... Cuvântul, El zidește ! 9 feb 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: CUVÂNTUL CE ZIDEȘTE / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mara Emerraldi : Toate Drepturile
CUVÂNTUL CE ZIDEŞTE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1455005633.html [Corola-blog/BlogPost/362416_a_363745]
-
colectiv redacțional, colaboratorilor, cititorilor fideli ai revistei și tuturor AUTORILOR Armonii Culturale, care trudesc întru trimiterea spre lumină a Cuvântului! SĂRBĂTORI FERICITE! UN PAȘTE FERICIT! Acum, este fără umbră de îndoială, o perioadă optimă curățirii sufletului prin mântuitoarea spovedanie, prin căință sinceră și curată, pentru toate rănile ființei noastre, știute și neștiute în fața Domnului. Jertfa sa de sânge, unică și irepetabilă, ne face poate să ne gândim mai mult, sau să regândim, relația noastră identitară cu Dumnezeu. Îl supăr pe Părintele
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462149599.html [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
împietrit. Ai strâns iubito,ca și mine, Dorințe eșuate-n ani , N-a fost o zi,n-a fost un mâine Să nu ne temem de dușmani. Cu credință și speranță , Ai pășit discret prin timp, Nu e vreamea de căință, Viața-i bunul cel mai scump. Uneori îți simt tristețea , În ochi citesc ce îți dorești, Amândoi ne-nvățăm lecția, Și nu mai credem în povești. Dar ce-ți pasă de dușmani? Ce se întâmplă în gândul tău? Suntem doi
NU POT TRĂI FĂRĂ IUBIREA TA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1486114469.html [Corola-blog/BlogPost/375500_a_376829]
-
a Sfântului Petre, Mi-am amintit de Galileea, pescuirea minunată Când năvodul s-a umolut cu peștii jucăuși deodată. Lângă livada cu migdali, Magdala iese-n cale Cum odinioară - loc de popas în drumurile Tale Unde Maria Magdalena - păcătoasa - arătând căința A devenit modelul biblic de ce-nseamnă credința. În Samaria nu am ajuns, dar uimitoarea poveste A dialogului cu femeia de lângă fântână este În convorbirea mea, cu câte-un om adesea disperat Subiect despre chemarea Ta spre Izvorul nesecat. Cu Tine
PELERINAJ DE INIŢIERE ÎN MISTERIILE LUI IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pelerinaj_de_initiere_in_mis_elena_armenescu_1392560915.html [Corola-blog/BlogPost/364075_a_365404]
-
sublima, Că faci ce faci tot din inimă! Câte minunații ai în câte mii culori, Să vrei numai să le vezi și să mori, De-i ea că cea mai aprigă dorința, Căci n-o poți trăi fără a ei căința, Dar c-ai putea ști că e o biruința, Să te știu ar fi cu-adevărat o știință. Și-am înțeles c-ar fi și mai dificil Niciodată n-am gândit c-ar fi facil!.. Mi-aș fi dorit și
ADMIRANDU-TI OCHII!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_ti_admir_ochii_valerian_mihoc_1360758959.html [Corola-blog/BlogPost/351875_a_353204]
-
în cauză, li se făcuse o deosebită cinste. Abia după o vreme a găsit de cuviință să se întrebe prin ce trecuseră acei tineri, abia după o vreme i-a înțeles și smerit s-a căit cu toată sinceritatea. Acea căință i-a fost sămânța obidei din suflet. Acum a găsit de cuviință să renunțe la a se destăinui tânărului Albert gândind că ar putea să-i stârnească spiritul revoltei, gândind că s-ar putea să-l împingă spre aceeași soartă
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
acum, obosiți de eșecuri, Te-am abandonat. Crezând că suntem zei, ne-am răstignit și noi - unii pe alții - pe cruci de plastic, ce se topesc tacit în sclavia focului etern. Of Doamne, astăzi e rândul meu! Cu teamă, cu căință și speranță aștept o judecată creștinească. Un strop de voință îi cuprinse trupul. Se trezi din delir privind lucid pe cei ce stăteau în preajmă. Nu erau mulți. Nu erau toți. Calm, privi pe fiecare cu duioșiei. Vorbele erau de
Ultimul ceas by http://balabanesti.net/2011/06/30/ultimul-ceas/ [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
de lacrimi privesc ce sărăcie de-nțelepciune este în viața mea comună. ce s-a zbătut ca bine doar mie să îmi fie și a făcut, în grabă, prea rar o faptă bună. Smerit sunt, Doamne Sfinte, în marea mea căință ce nu e deznădejde, ci-ncredere deplină că încă mai e vreme și încă-i cu putință ca-n multele-mi păcate să plouă cu lumină ! Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugăciuni / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565
RUGĂCIUNI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429035989.html [Corola-blog/BlogPost/367458_a_368787]
-
de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1866 din 09 februarie 2016. GREȘEALA UNEI MAME E ziua spre sfârșite, curând se face seară Amurgul o găsește tot pe o piatră-afară Cu inima zdrobită și tare-nsângerată Cu lacrimi de căință, femeia-ndurerată. O sperie tăcerea, ce blestemată-ursită, Se zbuciumă și plânge căci e nefericită Fusese dimineața vioaie, în putere, Și peste-o zi, se vede că geme de durere... Sosi cu-odoru-n brațe la sfânta mănăstire Și în genunchi se roagă
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Privind duios, tăcut, l-acel suflet de crin. - În rugă-ai pomenit că-ți dorești ... Citește mai mult GREȘEALA UNEI MAMEE ziua spre sfârșite, curând se face searăAmurgul o găsește tot pe o piatră-afarăCu inima zdrobită și tare-nsângeratăCu lacrimi de căință, femeia-ndurerată.O sperie tăcerea, ce blestemată-ursită, Se zbuciumă și plânge căci e nefericităFusese dimineața vioaie, în putere,Și peste-o zi, se vede că geme de durere... Sosi cu-odoru-n brațe la sfânta mănăstireși în genunchi se roagă dar cade
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
faptele săvârșite de el, aducându-le în fața conștiinței, care îi va dezvălui povara care apasă asupra sa și-l va determina să aleagă calea ușurării - scaunul mărturisirii. Examenul de conștiință este un act profund, răscolitor care amplifică în sufletul nostru căința, trezind părerea de rău și dezgustul pentru păcatele săvârșite, hotărârea de a nu mai păcătui și dorința de a ne vindeca. Asupra maturității duhovnicești pe care o presupune această „probă” a mărturisirii pe care trebuie să o trecem fiecare dintre
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
datorită universalității păcatului (cf. Iac. 3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
depinde și atârnă felul morții noastre, noi putând să o facem frumoasă sau cumplită, după cum vom fi îndeplinit poruncile lui Iisus Hristos: "Fiți gata în tot ceasul de moarte, pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.". Ca urmare, o continuă (po)căință și o credință vie în Domnul nostru Iisus Hristos ne va înlesni o moarte dulce și pașnică. Nu doar cei săraci ca Lazăr se fac vrednici de un sfârșit fericit, ci și cei bogați, dar smeriți cu duhul. Nu numai
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CĂINȚA HOȚULUI Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului CĂINȚA HOȚULUI Anul în care Marinică începuse să învețe la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea, fusese unul bun pentru cartofi, aceștia fiind singurul
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CĂINȚA HOȚULUI Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului CĂINȚA HOȚULUI Anul în care Marinică începuse să învețe la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea, fusese unul bun pentru cartofi, aceștia fiind singurul produs agricol care mai prisosea prin gospodăriile loviștenilor și care-i ajuta pe oameni, mai ales pe
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
zicând încet, șoptit și fără să-și întoarcă privirea spre Oara: - Șî iartă-mă pentru ce ț-am făcut! - Să trăiești nea Dine, te-am iertat de atunci, de-aia mi-a ajutat Dumnezău, așa să știi tale! Referință Bibliografică: CĂINȚA HOȚULUI / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1577, Anul V, 26 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marian Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
bine? SFÂRȘITUL LUMII Strigă Lumea: - E sfârșitul! Răspunde Pământul: - Vă aște-e-e-e-pt... Și glasul macabru râde de larmă. Îngroziți, oamenii se calcă în picioare. Din Cer pică pedeapsa cu tunet ce sfarmă. Nici unul nu-i rău. Smerenia imploră. În cor de căință, cerșesc tremurând Cu ochii în sus... o singură oră! Se amestecă țări, desfăcându-se hotare. Nu mai exista nimic să despartă Nici moartea ce vine, nici viață ce moare. În fața Lui, nici unul nu-i tare. O mâna-ncărcată de aur
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Luciana_stoicescu_vaughan_curriculum_v_luciana_stoicescu_vaughan_1331017329.html [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
primim ca binecuvântare, iar zorii se-nveșmântează de Învierea Mare, dar Lumina sfântă, ajunge în casele creștine și din nou, ziua se merge la ceasurile divine. Prin Sfânta Lumină aducem în inimă credință iar în Lumina Învierii găsim calea spre căință, și smeriți, luăm Lumină-n Duminica de Paște, spre a pași mântuiți când clopotul ne va bate. Dar purtând pioși, credința și crucea cu fapte, ne-ndreptăm sfiicioși, spre viața făr' de moarte! 29 Aprilie 2016 Referință Bibliografică: DE ÎNVIERE
DE ÎNVIERE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1492333467.html [Corola-blog/BlogPost/385099_a_386428]
-
a se autogenera, tot felul de scopuri. În partea a doua a cărții, Ieșirea din cuvinte, se regăsesc, în titlurile poemelor, semnificațiile acestei ieșiri: Introspecție, La hotarele Sudului, Spre următoarea etapă, Șoapte, Pași pe alee, Euharistică, Iubiri expirate, Ospățul singurătății, Căință, Deghizare, Frunze căzute pe umăr etc. Denominațiile indică alte destinații ale autorului, fie în ipostaza de simplu cititor care a încheiat lectura și, implicit, legătura cu universul fictiv al cărții, fie de creator. În primul caz, încetarea lecturii înseamnă întoarcerea
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/victor-munteanu-prizonierul-tacerii-cronica-literara-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
lor sumbru se ascunde întotdeauna un răufăcător condamnat la închisoare. Puțini sunt cei cărora li se permite după îndelungi tergiversări să iasă din temniță o singură dată în viață, pentru a lua parte la Procesiunea de Paște, în semn de căință. Cortegiul se completează apoi cu întreaga suflare a orașului (să nu uităm că Sevilla numără singură aproape 900.000 de locuitori), la care se adaugă mulțimea de turiști sosiți anume pentru a asista la Marea Sărbătoare. Pe tot parcursul său
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1397837922.html [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
normal ca la vârsta întâia să-ți fie sufletul ca o primăvară. Dar poeta, în „Sonetul primăverii” nuanțează locul ei în această primăvară: „Mă iartă, sunt o floare de credință,/ Petale se răsfiră în eter,/ Am învățat că omul prin căință// E-o lacrimă ce suie către cer./ În zborul meu mai am o năzuință,/ Iubirea preacurată să-ți ofer.” Un joc ingenios al categoriilor temporale și spațiale, devreme-târziu, aproape-departe, se regăsește în poezia „Înstrăinare”: „Un străin îmi pari de astăzi
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]