136 matches
-
doi. Carol se lăsase ea însăși de Băutură (cu B mare) și nu a mai tolerat Amicii pe canapea. Dimineața stătea țeapănă în pat, în timp ce Dan, în baia alăturată, își băga capul sub robinetul de culoarea fructului de avocado. Apa călâie i se scurgea pe cap în vasul de culoarea fructului de avocado. Nu ne-o mai tragem deloc, spunea ea. Și se uita la televizor la Anne Diamond, care își îndrepta fusta. — Cum ai spus? Nu ne-o mai tragem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
știau asta și se bucurau. Începu să-și numere În gând dușmanii. Când ajunse la treizeci renunță: Îl ura tot cartierul. Dar, chiar de aceea, se simțea folositor, important și superior unei mulțimi necioplite care bea cafea cu năut, bere călâie și acră și mânca „tacâmuri” de pui ori capete și „adidași” de porc. Începu să scoată șuruburile roții avariate cu graba cu care ar fi descheiat nasturii jeansului care plesnea pe fesele „parașutei” ce tocmai trecuse pe lângă el fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și te-aș îmbrînci ușor Să dai, țațo, pe covor să dai, țațo, pe covor... Neam de mai deslușeai restul obligațiilor enumerate. Ispititorul cotea deja pe Lizeanu, prelungindu-se prin canionul adânc al liniei de tramvai, reflectîndu-și imaginea în pârâul călâi din căușul rețelelor de canalizare, scăpărând din copite, electrocutând la trecătoare și înfiorînd la bețivani. Prin dreptul cinemato- 15 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI La nivel omenesc, această carte este un dar de dragoste destinat Prințesei Luciana-Crina Această scriere
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din piele de porc, vrăfuite cu lopata și 178 DANIEL BĂNULESCU - Tocmai acum, nea Gărgăriță, închipuiește-ți, tocmai acum!... Stingîndu-se ca o lumânare, Ulpiu se strecură discret din foiletoanele inimilor sfărâmate, ale crimelor pasionale și-ale înfiorătoarelor enigme juridice, în anonimatul călâi din care ieșise. După jumătate de an, Capitala îl uitase deja, nimeni nu-și mai întrebuința după-amiezele pentru a învăța, pe de rost, numărul ce evalua capacitatea craniană a Spintecătorului sau, măcar, pentru a-i aduce în discuție, ca odinioară
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ajunge la New York Înaintea mea. Trebuie să marchez fiecare Cuplare făcându-mi câte o imensă surpriză, n’est-ce pas1? La urma urmei, să săruți un străin este o agonie. Saliva străină și tot restul... e ca un terci de ovăz călâi. —Puah! am râs eu. Chiar că meriți cu prisosință o blană ca lumea. Dumnezeule, trebuie să plec de aici, hotărî Lauren. O să te sun cum ajung Înapoi În oraș. Te pup mult. De obicei nu mă supăr când o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
vedea ultimele pânze. Frumosul băiat-bărbat a înțeles rapid intențiile lui Harry și, după douăzeci de minute de conversație banală pe tema minimalismului geometric, s-a lăsat în cel mai natural mod în genunchi, descheindu-i fermoarul de la pantaloni. După reacția călâie obținută de expoziția lui Dryer, descheiatul fermoarului a devenit un gest frecvent și, în scurt timp, Harry a început să treacă pe la atelierul pictorului de câteva ori pe săptămână. Dryer trăia cu spaima că Harry avea să îl elimine de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
gândindu-mă: n-o să faca una ca asta, nu se poate să facă așa ceva, dar, iată că, mormăind vag niște scuze - „O să se răcească“ -, își desfăcu larg fălcile și, înfundând în ele o îmbucătură zdravănă din acel cheeseburger umed și călâu, începu să-l înfulece lacom, fiecare dumicat producând un zgomot ca de pește zvârcolindu-se ud sub palmele cuiva și o scursură neîntreruptă de maioneză îi țâșni din colțurile gurii. Nu se punea problema să îmi întorc privirea sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
trebuia să aloc o oră pentru transport și o jumătate de oră pentru a-mi pune la punct propria Înfățișare. Dușul a fost oribil. Scotea un șuier strident ca fluierele acelea folosite la dresarea câinilor, iar apa a rămas abia călâie, asta exact până În momentul În care am ieșit din cadă În camera friguroasă de baie, moment În care a devenit clocotită. Am mai trăit toată povestea asta Încă vreo trei zile, după care am Început să sar din pat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
omenie a lor și știu, când e cazul, să cânte și să recite poezii în străvechea limbă a Greciei. În felul ăsta îi întâmpina Tommaso pe temniceri dimineața când aceștia vârau ditamai chei în broasca gratiilor, ca să-i ofere ciorbă călâie. În clipele-alea își amintea de visele pe care le-avusese: nici vorbă de păianjen, acum erau vise aproape vesele: în majoritatea cazurilor se desfășurau în mica piață din Stilo și în câte-o uliță sau la câmp; își revedea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să clipească, fiindcă hrana era necesară pentru a învinge osânda întunericului și a postului îndelungat. Călugăre, azi mă duc la Ischia cu gagica, sunt vesel și dispus să-ți dau o rație dublă, vrei? Bău două cești din lichidul acela călâu și stomacul parcă nu-l mai ardea așa de tare. Bravo, așa trebuie luptat cu șiroco. Zarva, ce întotdeauna îi pătrundea în urechi și în creier, tâmpindu-l de cap. Ce aveau de spus sufletele acelea ale nimănui atunci când se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și existența unor asemenea valori deocamdată imuabile În lumea noastră sublunară Îmi dă Încredere. Încrederea să transfer, din lumea empirică În cea empireică a literaturii, cu rezervele și ghilimelele de rigoare, o mărime investită hermeneutic. Texte bocnă, texte reci, texte călîi, calde, fierbinți și incandescente - În funcție, desigur, de „contactul de lectură” al subiecților cu obiectele astfel valorificate caloric. Texte care mă Îngheață - suport ce suport, bine Îmbrăcat, după care o rup la fugă -, texte friguroase, dar lichide totuși, prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]