241 matches
-
a vârât în niște spinării. Acolo Neculai a pisat-o cu pietre până ce animalul și-a dat duhul. Niciodată nu l-am mai văzut pe orfan într-o atât de euforică stare. într-o primăvară, băiatul a dispărut. Odată cu venirea călătoarelor, plecase din ogradă și Neculai. Am auzit că este însurat și, undeva la munte, are gospodărie cu temei. M-aș bucura să-l revăd deși știu bine că, la bătrânețe, asemenea întâlniri nu pot fi decât triste. CASA în urmă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
iarnă înnourat. Cele două păsări se lăsau în jos spre vale plutind lin în voia curenților. Yozō își pregăti pe neașteptate pușca. Samuraiul nici n-avu vreme să-l oprească. Pocnetul asurzitor al puștii răsună îndelung în crângul veșted. Păsările călătoare își pierdură dintr-o dată echilibrul și desenând vârtejuri negre în aer căzură în vale ca niște pietricele. Prin fumul pușcii, samuraiul îl țintuia cu privirea pe Yozō, parcă oarecum mânios. „Le-ai omorât degeaba!” dădu să spună, dar își înghiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pentru a se gândi la cuvintele de adineauri ale stăpânului său, își îndreptă privirile înspre lac. — Crezi în credința creștină? îl întrebă samuraiul în șoaptă. — Da, răspunse Yozō. — Să nu spui la nimeni! Yozō încuviință din cap. — La primăvară păsările călătoare or să plece de aici, dar noi n-o să ne mai depărtăm de valea noastră toată viața, râse dinadins samuraiul schimbând vorba. Valea este casa noastră! Trecuseră prin țări nenumărate. Străbătuseră mări întinse. Totuși, în cele din urmă se întorseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trece, lumea minte Cu mult prea multe cuvinte. Ai crezut în ea și tu, Pînă noaptea se-abătu Cu-ntuneric și tăcere. Vremea trece, omul piere. Tu te-ai rătăcit în noapte, De nimic n-ai avut parte. Lumea trece, călătoare, Nu te-ntreabă ce te doare. De trăiești, de nu trăiești, Astăzi ești, mîine nu ești. Ești o mînă de pămînt Aruncată-n ploaie, -n vînt.
Omule trecător. In: CÂNTAREA MEA by NICOLAE ANGHELESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/517_a_860]
-
var-aș vrea să te alint Și să-ți sărut ca umbrele, făptura; La fel ca raza lunii de argint, Să-ți mângâi tandru, părul blond și gura; Cu mâini de neguri, trupul să-ți cuprind Când gândurile fi-vor călătoare, Luceafărul pe gene să-ți aprind În dimineți de vis scăpărătoare; Și ochii tăi, din nou să-i cuceresc, Când vor sclipi în raza mea de dor, Să mă-nfior, atunci când îi privesc, Să mă frământ, atunci când îi ador; S-aud
A? VREA... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83745_a_85070]
-
a plâns tăcută-n urma ta, privirea. Sângerând, se scuturau în soare, macii Nori se adunau învăluind copacii Sufletul mi-l bântuiau furtuni și ploi Ducând dorința de a fi vreodată doi. Demult le-am strâns cireșilor tot rodul Păsări călătoare-și scriu pe cer exodul Natura își așterne frunzele-n covor Și mor încet cu ea, stingându-mă de dor. în iarna ce-mi doresc să nu mai vină Doruri se nfioară lipsite de lumină, Rătăcesc prin nopțile pierdute-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
care îl cunoscuse, unui convorbitor de la Academia Bârlădeană. * MAMĂ ȚARĂ Maică, mulți te‐au dușmănit Că ești neam blagoslovit. Unde sapă sapa locul Sare din pământ norocul. Ai pământ și ape multe, Vântul stă să ți le‐ asculte, și izvoare, călătoare. Crapii‐n ele‐s cât berbecii, În pomi piersici cât dovlecii, Pepenii de zahăr roșu, În grâu spicul cât cocoșu. Pui un bob, din el răsare Mia de mărgăritare: Dulce binecuvântare. Fiecare fir de vânt Îl adie un descânt, Fiecare
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
văraticele ploi. III Când te sărut, țarină cu flori și rădăcini, Sărut în tine mâna care‐a plantat grădini. Iar când mă uit în cerul cu nouri ușurei, Profund în ochii țării mă uit și‐n ochii Ei... De când o călătoare într‐un amurg a mers Pe drumurile tale de astre, univers. Cu toată măreția și frumusețea ta, ca pe‐ un pocal de aur în mâini te‐aș ridica, Iar când un strop de rouă te va răsfrânge‐ ntreg, Mă voi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ori. Doar zmeiele frumos-colorate, înălțate aici de ea, mă mai pot face să zâmbesc din nou fără frică. Și doar frământările ei dulci îmi înverzesc sufletul ca primăvara iarba pe câmpii, căci mă simt ca un drumeț cu aripi neînvinse, călătoare, ca păsările când se întorc la cuiburi, nerăbdătoare, acasă. Doar mama, cu parfumul ei de grație și mister, misterul vieții sufletești, adânc, mă poate liniști. Doar în privirea ochilor ei blânzi ca marea, valul îmi poate găsi răspunsul. Și doar
Alt tu, alt eu, aceleaşi. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]
-
Călătoarea Elena Marin Alexe De ce în fața încercării mă simt tot mai debusolată și parcă-i tot mai greu pe cale, iar viața-mi pare așa ingrată? Amarul curge fără preget, de dimineață până-n noapte, iar dinspre Tine drag Isuse, aud tot mai
C?l?toarea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83382_a_84707]
-
acel fior care îl făcea să se simtă nesigur și tulburat. Noroc că se întâmpla numai primăvara și în lunile călduroase, când Zet era liber să alerge cu ea de-a lungul ogoarelor. Se îndrăgostise în plus de figura ei călătoare, cu călcâiele strânse pe burta calului și cu sânii săltându-i pe sub cămașă. Pentru Omar, care nu văzuse decât măgăruși înșeuați și cai mici de povară, femeia și Zet erau o apariție teatrală. Veterinara, de fapt, nu făcea un gest
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
olăriei, dudul negru, coama unui perete lateral al cuptorului. Cunoscătorii spun că a călători e foarte important pentru formarea spiritului, cu toate acestea nu e nevoie să fii o lumină a intelectului ca să pricepi că spiritele, oricât ar fi de călătoare, au nevoie din când în când să se întoarcă acasă pentru că numai acolo reușesc să capete despre sine și să păstreze o idee cât de cât mulțumitoare. Marta spuse, Vorbim de incompatibilități familiale, de rușine, de umilințe, de vanitate, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Deliman Școala La școală învățăm: Să scriem, să citim și să socotim Noi trebuie să știm, Școala să iubim și cuminți să fim. Profesorii iubiți să îi ascultați Și atunci să vedeți Ce note mari luați Dacă învățați. Păsările Păsările călătoare, Zburătoare, cântătoare Ne încântă cu a lor cânt Revărsat pe acest pământ. Ele cuib își construiesc, Nicidecum nu-l părăsesc Doar când pleacă-n Țara caldă și îndepărtată. Ele-n stoluri zboară-ntruna, Iar când vine furtuna, Într-un copac
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Văzând-o cum s-a uitat după cățea, se gândește să-i arunce o bucată de covrig uscat, deși el unul e împotriva maidanezelor. Într-o vineri, în autobuzul de unu și jumătate, dăduse de o cărticică uitată de vreo călătoare evlavioasă, Scopul vieții creștine. Cum drumul era lung și autobuzul abia mergea, avu timp să studieze în amănunt ceea ce se vădi a fi o broșurică cu viața Sfântului Serafim de Sarov, însoțită de memoriul lui Motovilov. Cărțulia avea chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
contururile aburoase și În mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii străvezii pe frunți, pe voce. Columne de cenușă să evoce Prieteni dispăruți. Și-atâția alții. Arbori de fum. Prund. Călătoare roce Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar În cel de al doilea, sub un titlu sugerînd și el evanescența, deși În regim mai sumbru - Temnița de fum - o similară deschidere dinamică se conturează, semn ale nesiguranței și precarității ființei, dincolo de postura
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Guguștiucul continua să se legene, privind absent spre tăciunii care mocneau. Bunelu răscoli jarul și trase un bulgăre de jăratec mai aproape, să-și aprindă țigara. Așa îl apucă mereu primăvara și toamna, îi lămuri. Nu știe dacă e pasăre călătoare sau nu. Acuma încă-i bine, toamna e mai rău. Primăvara, păsările migratoare vin încoace. Toamna nu știe dacă să plece sau nu... — Unde ? Habar n-am, recunoscu Bunelu și privirea goală a lui Mierlă nu-l ajută. Prin Zanzibar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trei benți, un pul secret”. „Benți” înseamnă aici „mante”, marginile mesei, care nu avea găuri ca varianta ei americană. Chiar pe vremea Crailor jocul decăzuse și “îl jucau numai alunarii”, adică grecii. La cazino se joacă baccara, dar și ruletă. Călătoarea din Steaua fără nume fuge având la ea doar câteva fise de cazino. Un personaj din Jocul ielelor intră în Cazinoul din Sinaia cu cinci lei și câștigă cât să plece la Paris. În familie se joacă și loton, un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și în literatură: „Au înflorit salcâmii la Bârlad, Orașul e-o legendă de ninsoare, Voi tineri, prindeți clipa să nu zboare , Cât florile pe caldarâm nu cad. Am fost și eu ca voi, nutrind răsad Să pot rodi în vremea călătoare, Au înflorit salcâmii la Bârlad Orașul e-o legendă de ninsoare. Ci astăzi, în amurg, ce desfătare Să mă cufund, cum flăcările-mi scad, În amintiri, ca-ntr-un dulce vad, Suava ei tortură mă doboare... Au înflorit salcâmii la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
câteva pagini, necazuri și aventuri fără număr strânse într-o mână de cuvinte. Vieți scurte, întâlnite în voia cărților și a documentelor."3 O antologie despre viețile oamenilor necunoscuți sau mai putin cunoscuți, o alăturare de fragmente de istorii mărunte, călătoare, de momente în care destinul unora era marcat de regulile și exigențele comunității politice ori sociale, ale statului sau ale anumitor componente ale acestuia. Între cei pe care am ales să-i prezentăm sunt personaje puțin cunoscute precum boemul, dar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pronume la persoana a IIa (vați dus). 5. motive literare: stelele, lacul, codrul, florile, păsările, icoana, dorul, amintirea pierdutei iubiri 6. dimensiunea spațială a imaginarului poetic: Din cerurile albastre; pe lac; Trec nourii pe ceri 7. Metafora din sintagma turme călătoare sugerează ideea că norii albi, cu formele lor schimbătoare, se mișcă lent și imprevizibil pe cer, asemeni unui cârd de mioare. Imaginea dinamică creată prin această metaforă armonizează teluricul și cosmicul sub semnul „marii treceri“, al devenirii universale. O altă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea contrastivă a lumii fizice (călătoarea undă/apele eterne) sau de a evidenția procesul complex al evoluției umane (săli orgolioase/umede caverne). 7. Epitetul din sintagma apele eterne actualizează mitul Sfintelor Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a șoptit mângâios: Vezi clădirea cea mare? Nu aia! O văd. Ei bine, acolo e Baia. Despre substituirile realului cu fantasticul, în mai toate colajele lui Dimov, vorbesc Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese, Povesta acarului și a miraculoasei călătoare, O dimineață în curte, La cinematograf și nu numai. Încălzit, regizorul de spectacole uită ca, din când în când, să stea în loc, să cate îndărăt sau să privească înainte. Ce contrast, bunăoară, între Bacovia, un performeur al dicțiunii simplisime, și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
numai pentru că singura ei bucurie e să se scalde în mare, ci și pentru că această pasiune, ca și aceea pentru păsările de mare, fac din ea o ființă de pretutindeni și de nicăieri, aidoma acelor marinari deseori asemuiți cu păsările călătoare (precum căpitanul Horster din Un dușman al poporului). Iată de ce regăsim în Ellida același amestec de putere de a seduce și, totodată, de a înfricoșa pe care îl întâlnim și la Străinul fără nume de care își legase odinioară soarta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
75/141/0 pasăre: zbor (159); libertate (100); aripi (24); cer (24); zburătoare (22); găină (21); măiastră (20); animal (19); zboară (19); pene (15); rîndunică (15); porumbel (13); cioară (11); vrabie (11); colibri (10); liber (10); papagal (10); vultur (10); călătoare (9); frumoasă (8); cîntec (6); frumos (6); mică (6); pui (6); cioc (5); ciripit (5); cuc (5); cuib (5); liberă (5); ouă (5); pace (5); phoenix (5); viață (5); aripă (4); corb (4); ființă (4); înălțime (4); pană (4); văzduh
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]