686 matches
-
de utilizatori) sau cu lungime/adâncime a carosabilului accesibil autospecialelor de intervenție > 30,00 m, conform Figura 64 varianta b) și Figura 65); Varianta a) cu regim de înălțime h ≤ 15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) cu lungime/adâncime acces autospeciale intervenție mai mică de 30,00 m Varianta b) cu regim de înălțime h > 15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) cu lungime/adâncime acces autospeciale intervenție mai mică de 30,00 m Varianta b) cu regim de înălțime h > 15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) sau cu lungime/adâncime a carosabilului accesibil autospecialelor de intervenție > 30,00 m Figura 64 - Accesul autospecialelor de intervenție - caz general ... – circulațiile carosabile, vor fi dimensionate astfel încât să fie accesibile autospecialelor de intervenție potrivit caracteristicilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
3,00 m; ... – distanța maximă de la construcție până la circulația carosabilă sau locul de amplasare al autospecialei de intervenție va fi de 10,00 m; ... – construcțiile cu înălțimea h ≤ 15,00 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) nu sunt obligatorii să fie prevăzute cu loc pentru calarea autospecialei de intervenție; ... – la cel puțin o fațadă a clădirii, se va prevedea câte o zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00 m liniari) cu dimensiunea: 6,00 m x 12,50 m (doar pentru construcțiile cu înălțimea cuprinsă între 15,00 m < h < 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori, conform Figura 65 varianta a); ... – la cel puțin două fațade ale clădirii, se va prevedea câte o zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00 m liniari) cu dimensiunea: 8,20 m x 12,50
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
va prevedea câte o zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00 m liniari) cu dimensiunea: 8,20 m x 12,50 m (doar pentru construcțiile cu înălțimea h ≥ 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori, conform Figura 65 varianta b); ... – în incinta construcțiilor în care accesul autospecialelor se face prin intermediul unui punct prevăzut cu barieră, aceasta se va prevedea cu deschidere automată în caz de incendiu în toate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
benzi de circulație cu lățimea totală de min 7,0 m. Varianta a) la cel puțin o fațadă a clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea cuprinsă între 15,00 m < h < 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori); Varianta b) la cel puțin două fațade ale clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea h > 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori); Figura
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori); Varianta b) la cel puțin două fațade ale clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea h > 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori); Figura 65 - Accesul autospecialelor de intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) ... Articolul 2.6.3
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori); Figura 65 - Accesul autospecialelor de intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) ... Articolul 2.6.3. Caracteristicile tehnice ale autospecialelor de pompieri necesare dimensionării drumurilor și planșeelor pe care au acces acestea, vor fi următoarele: – lățime: 2,55 m; ... – înălțime: 4,00 m; ... – raza minimă de viraj: 11,00 m; ... – panta
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
parter vor îndeplini condițiile reglementării tehnice specifice. - Normativ Privind criterii minime de performanță a corturilor din punct de vedere al cerinței securitatea la incendiu indicativ RTC 2 - 2022. (2) Corturile în care se amenajează un nivel (etaj), alte niveluri de călcare, cu excepția supantelor și gradenelor prevăzute în normativul de profil, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: – pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii; ... – pot fi amenajate doar pentru următoarele funcțiuni: a) civile: alimentație publică
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
principii) Figura 63 - Evacuare (calculul lungimii - exemple) Figura 64 - Accesul autospecialelor de intervenție - caz general Figura 65 - Accesul autospecialelor de intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile) Figura 67 - Accese la ascensoare de intervenție ale clădirilor (cerințe minimale) Figura 68 - Concept de apărare "pe loc
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
care în ecuație X și Y sunt indivizi cu un IQ de minim 120, dezvoltat invariabil timp de minim 7 ani în mediul călduț al educației familiale. Doi, compromisul nu trebuie uzitat în exces. Veci. Fiindcă atunci intrăm pe teritoriul „călcării în picioare”, „ștergerii pe jos” și alte asemenea comportamente de pseudo-adulți ce suferă de sindromul cronic al îndesării propriei persoane pe gâtul nenorocitului cu care stau la masă. Acord bazat pe cedare reciprocă. Rar întâlnit la drumu' mare. Și mai
Compromis. [Corola-blog/BlogPost/100364_a_101656]
-
și a hainelor curate ale beneficiarilor; ... e) spații pentru serviciul administrativ; ... f) spații pentru personalul medico-sanitar, auxiliar și personalul TESA. ... (2) Serviciul de spălătorie se organizează ca serviciu unic pentru centrul rezidențial și asigură operațiunile de primire, triere, spălare, uscare, călcare și depozitare a hainelor beneficiarilor și a lenjeriei comune. Dimensionarea și echiparea spălătoriei se fac în funcție de capacitatea centrului rezidențial, a personalului și a tipului de utilaj și tehnologie de spălare utilizate și de numărul beneficiarilor. (3) Amplasarea spațiilor
NORME din 31 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294594]
-
tipului de utilaj și tehnologie de spălare utilizate și de numărul beneficiarilor. (3) Amplasarea spațiilor spălătoriei se face în flux continuu, astfel: a) primirea și trierea textilelor murdare; ... b) înmuiere și dezinfecție; ... c) spălarea mecanică cu program; ... d) uscarea și călcarea textilelor se fac mecanizat, într-o încăpere distinctă, separată de partea de spălare și stoarcere. ... (4) Colectarea textilelor murdare se face în saci etanși, iar după spălare, hainele curate se distribuie din depozitul spălătoriei către beneficiari, în funcție de necesități
NORME din 31 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294594]
-
Babadagului. La zi apar roci predominant silicioase, calcarele corespunzând zonei triasice a Tulcei și bazinului Babadag. ... – În Dobrogea Centrală, apare la zi fundamentul alcătuit din roci silicioase, (seria șisturilor verzi) peste care s-au depus depozite jurasice și cretacice de călcare (aliniament sudic). ... – În Dobrogea de Sud apar la suprafața predominantă roci silicioase, reprezentate de roci de vârsta sarmațiană și loessuri cuaternare, iar pe văi se întâlnesc roci calcaroase Barremian - Jurasice. ... Tipurile de sol care apar în zona spațiului hidrografic Dobrogea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
de defileu și vârfuri ascuțite Pe Valea Brătia, spre rama muntoasă câteva golfuri, dintre care se remarcă cel de nord-vest, de la Cândești (pe Bratia), sculptat în marne și gresii friabile eocene și dominant de măguri formate din roci rezistente (călcare, conglomerate burdigaliene), Relieful Văii Brătia, respectiv al Văii Brătioara, este modelat în pietrișuri levantine și villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depozitele sedimentare apar în avalul celor două văi (Brătia și Brătioara) și sunt reprezentate prin formațiuni de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
În general, Volhinianul este alcătuit din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și de gresii oolitice. Între valea Șiretului și valea Moldovei, unde Volhinianul (vh) are circa 500 m grosime, s-au separat 8 niveluri de gresii și călcare, ce reprezintă repere lito și biostratigrafice importante. O altă caracteristică a Volhinianului din această regiune este prezența pietrișurilor. Acestea se dezvoltă în două strate de câte 0,2-0,5 m grosime, care aflorează pe stânga Șiretului. În timp ce al doilea nivel
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
roci sedimentare permo- mezozoice. Flișul intern ce capătă lățimea maximă la Curbura Carpaților este constituit dintr-un complex inferior de marne, marne calcaroase, microconglomerate, peste care urmează un complex de șisturi argilo- marnoase cenușii negricioase, cu intercalații de gresii și călcare, la care se adaugă șisturi negre și apoi complexul conglomeratic. Subunitățile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în Sarmațian. ... – În zona deluroasă subcarpatică aflată în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se regăsesc depozite din miocen și sarmato-pliocene. Aici se găsesc
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
-ți place, altuia nu-i face.” Trist este când privim și pe ecranele televizoarelor oameni care ne dau lecții nu de politețe, ci de lipsa ei, de neobrăzare, oameni care, așa cum spunea tot Octavian Paler, se manifestă instinctual, îndemnând la călcarea în picioare a politeții, adică la nerespectarea regulilor de conviețuire avute până acum de poporul nostru. Cu îngusta lor minte, dar cu insistență, vor să schimbe în rău principiile care au condus societatea românească, prețuită cândva nu numai pentru însușirile
POLITEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343851_a_345180]
-
de azi, ne ștergeam lacrimile care nu se mai opreau. Aveam, parcă, amândouă câte o stâncă în gât și, nemaiputând recita, am tăcut. Era tăcerea DURERII de milenii pe care am moștenit-o de la străbunii noștri, care au răbdat atâtea ,,călcări în picioare’’ ale pământului lor străbun. După câteva momente de ...reculegere am continuat: ‚,Tălmacește, dragomane, Rogu-te, înc-un cuvânt. Spune: că pământul ăsta Nu-i și nu va fi nicicum Al acelor care-l calcă În copite iar, acum. Cei
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
economică și integritatea bunurilor din spital; ... t) asigură păstrarea arhivelor spitalului conform normelor legale în vigoare; ... u) implementarea măsurilor aprobate pentru creșterea calității serviciilor hoteliere (cazare și masă) oferite pacienților pe perioada de spitalizare. ... (2) Spălătoria spitalului: a) dezinfectarea, spălarea, călcarea lenjeriei provenită din cadrul secției; ... b) dezinfectarea și spălarea materialului moale, lenjeria de pat și de corp a spitalului; ... c) efectuează călcatul lenjeriei; ... d) dezinfectează și spală materialul de protecție al angajaților din spital. ... (3) Blocul alimentar: cu rolul de
REGULAMENT din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298133]
-
Olt prezintă particularități în funcție de unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâșia cristalino - mezozoică, fâșia flișului cretacic și paleogen. În Carpații de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, călcare, gresii - calcaroase, marno - călcare, argile - marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și un sedimentar mezozoic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
funcție de unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâșia cristalino - mezozoică, fâșia flișului cretacic și paleogen. În Carpații de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, călcare, gresii - calcaroase, marno - călcare, argile - marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și un sedimentar mezozoic (călcare) și unul neozoic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
gresii - calcaroase, marno - călcare, argile - marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și un sedimentar mezozoic (călcare) și unul neozoic (în depresiunile intramontane), alcătuit din pietrișuri, nisipuri, argile etc. Depresiunea Transilvaniei prezintă fundamentul format din șisturi cristaline, iar peste acesta se găsesc depozitele de umplutură reprezentate prin roci precum conglomerate, marne, gresii, argile, nisipuri, pietrișuri, intercalații de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
depozite sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor, nisipurilor, argilelor, pietrișurilor, la care se adaugă și sarea sau gipsul. În Podișul Getic, peste fundamentul carpatic și de platformă (cristalin și roci granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, călcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, călcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]