240 matches
-
din anii 1800. Împreună cu familia, în copilărie a fost deportat în lagărele din Transnistria, în timpul celui de-al doilea război mondial. După război a absolvit școala generală, apoi a fabricat cazane industriale de înaltă presiune, ocupația de bază a rromilor căldărari. A fost căsătorit cu Lucia Mihai Cioabă (1937-2006), cu care a avut șase copii: un băiat (viitorul "rege" Florin Cioabă, născut în anul 1954) și cinci fete (Luminița, Gabi, Violeta, Lucia și Liliana). La momentul morții, avea un număr de
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
dăruit securiștilor un kilogram de aur în monede . Din data de 5 ianuarie 1990, Frontul Salvării Naționale (transformat ulterior în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională) a inclus în Parlamentul României trei parlamentari de etnie rromă: Ion Cioabă - reprezentant al rromilor căldărari și nomazi, Szomantz Petre - reprezentant al rromilor maghiari și Nicolae Bobu - reprezentant al rromilor vătrași. Ei au făcut parte din primul parlament postdecembrist al României care a funcționat până la alegerile din 20 mai 1990. Szomantz Petre s-a retras înainte de
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
turcească, un târg însemnat așezat la poalele versantului sudic al munților Balcani, pe malul stâng al râului Tundza. Tatăl se numea Pantoleon sau Pantaleon Petrov („vreun Pandele sau Pantelimon”, cum sugerează într-un studiu Tudor Vianu) și era de meserie căldărar. George Călinescu afirma că prin tatăl său, Anton Pann era român de origine: „Cunoașterea miraculoasă a limbii noastre e un semn că era român (valah curat ori cuțovlah), sau că venise aici în fragedă copilărie”. Numele tatălui, Pantoleon Petrov, a
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Vladislav I, către mănăstirea Vodița, pe care o întemeiase cândva între 1370-1371, se aflau și 40 de sălașe de „ațigani”. În Evul Mediu majoritatea romilor din Țările Române erau robi boierești, domnești sau mănăstirești, ocupațiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreți etc. Pentru a obține permise de trecere prin țările din apus, unii țigani au pretins că sunt creștini din Egipt veniți în pelerinaj (iar mai apoi, când nu au putut să le obțină, au falsificat astfel
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
permisiunea regelui , au fost construite uzine de apă. În anul 1599 a fost adăugată a treia poartă zidului de apărare. La acel moment, Opoczno a avut 90 de artizani, cu mai multe bresle, cum ar fi: cizmari, fierari, șelari, și căldărari. În 1646, a fost deschisă o sinagogă pentru minoritatea evreiască. Perioada de prosperitate a ajuns la final în timpul Invaziei suedeze din Polonia (1655-1660), când Opoczno împreună cu castelul său au fost arse din temelii de către invadatori, iar cei mai mulți dintre locuitorii săi
Opoczno () [Corola-website/Science/297930_a_299259]
-
stradele unde erau așezate acele industrii, de care ne amintesc încă numirile acelor strade, astăzi întîlnim mai cu seamă izraeliți, comercianți cari vând haine gata aduse de la Viena și Pesta, și altele. Meseriașii români ce mai există, precum tabaci, ciobotari, căldărari, dispar căci nu mai sânt în stare a se susține. În București erau în anul 1859 meseriași 6886 capi de familie, în care număr nu sânt membri de familie, calfele, ucenicii. Din 6886, erau de religie ortodoxă 4963, iar pământenii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
erau la Bozovici tâmplari, dulgheri, zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
mai multe, n-aș fi pariat. „Le-am numărat eu.“, mi-a zis Maria, urmărindu-mi privirea. „Sunt 30, cu totul. Știi ce reprezintă, nu?“ „Bănuiesc că nu-i vreun model inedit de cercel interbelic... Nu prea se potrivesc tigăile căldărarilor cu podoabele cubiste ale doamnei T.“ „Nu, nu-i nici podoabă, nici ornament. E altceva, o chestie pe care astăzi o găsești pe toate mărfurile.“ „Un code-bar!“, am zis, uluit. „Exact. Lipsesc doar cifrele de dedesubt, în rest totul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se petrece inițierea unui copil. Din discuțiile telefonice cu șeicul am mai aflat niște lucruri. În perioada asta am învățat limba macedoneană, ca să pot vorbi cu ei fără translator, plus câteva rudimente de albaneză. Țigănește știam deja din România, dialectul căldărarilor, iar sârbește știam, că am făcut limbi slave. Am reintrodus proiectul, inventând inițierea unui copil, gândindu-mă și sperând că, ajuns acolo, aveam să-l rog pe șeic să inițieze un copil. Nu mă simțeam prea în largul meu cu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
erau date formal îi speriau pentru câteva zile, după care copiii nu mai veneau la școală și mergeau să pască vacile sătenilor sau se angajau la stâne. În primăvara aceea, la marginea Ghiduleștiului, și-a instalat tabăra o colonie de căldărari nomazi. 192 Tovarășa primar, au venit căldărarii care prelucrează arama și aluminiul. De când sunt aici, eu nu i-am văzut niciodată, am spus mirată. N-au mai fost de mulți ani. Anul acesta parcă-s mai mulți ca niciodată, m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
zile, după care copiii nu mai veneau la școală și mergeau să pască vacile sătenilor sau se angajau la stâne. În primăvara aceea, la marginea Ghiduleștiului, și-a instalat tabăra o colonie de căldărari nomazi. 192 Tovarășa primar, au venit căldărarii care prelucrează arama și aluminiul. De când sunt aici, eu nu i-am văzut niciodată, am spus mirată. N-au mai fost de mulți ani. Anul acesta parcă-s mai mulți ca niciodată, m-a informat contabila. De unde sunt de loc
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dumneavoastră să vă ghicească? Îi dați ce aveți prin cămară și nu vă mai este de folos: șuncă, untură, murături. Sunt mulți și au nevoie de mâncare. După câteva zile de la această discuție, curtea primăriei s-a umplut de etnici căldărari. Căruța cu coviltir care oprise în fața primăriei era plină cu lighene din aluminiu, cazane, castroane, căni din aramă și cazane de țuică, a căror confecționare și comercializare era strict interzisă. Vedeți că v-au lăsat ceva acasă, mi-a șoptit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Florenței. Mai spre sud, către malul râului Anno, drumul era Închis de șirul de uscătoare ale vopsitorilor și de marile mori de apă ale dărăcitorilor, ancorate pe mal. Parcurse o ultimă porțiune Învârtindu-se printre bancurile În aer liber ale căldărarilor, până când ajunse Într-un punct În care strada Îngustă se lărgea nițel, ocolind ruinele unui arc roman. Îndată după aceea, trecerea era oprită printr-o zidărie ridicată din resturile vechii construcții, unde printr-o poartă, se putea intra Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
după posibilitățile gazdelor. Urătura cea mai des rostită este plugușorul, fiind strâns legat de mitul fertilității. Către seară copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugușorului fiind amplificat de cetele de mascați formate din căiuți, urși, capre, banda jianului, căldărari etc. Deși nu se mai cunoaște în totalitate sensul acestor semnificații și simboluri, întreg procesul ritualic al acestor datini se desfășoară respectând tradiția transmisă din “tată în fiu”, măștile de o adevărată măestrie întruchipând diferite figure mitologice, costumele, excelenta învățarea
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în The Sociology of Georg Simmel, Free Press, New York, pp. 402-408; șdisponibil și pe Internet la adresa http://condor.depaul.edu/Îdweinste/intro/stranger.htmț. Șerban, Monica (1999), „Aspecte ale atașamentului față de comunitate - studiu comparativ asupra a două comunități de romi căldărari bogați”, Revista de Cercetări Sociale, nr. 1. Uslander, Eric M. (2002), The Moral Foundations of Trust, Cambridge University Press, Cambridge. Verdery, Katherine (2003), Socialismul: ce a fost și ce urmează, Institutul European, Iași șediția originară în limba engleză, 1996ț. Voicu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se scot din minării și unde se prelucrează felurite obiecte trebuitoare atât la iconomie, cum și pentru luxul care, de asemine, s-au făcut acum neapărat. Aurari și argintari și alți meșteri pregătesc mii de lucruri din metalurile prețioase. Arămari, căldărari, clopotari, alămari, tinichegii și o mulțime de meșteri cari lucrează la aramă, fier, oțăl ș.a. scot hrana lor din metaluri. Felurite fabricate se fac din plumb, argint viu și din alte metaluri și mineralii, cu a cărora prelucrare află o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
7. Comerțul actual cu metale prețioase IV. Cuprul, arama, alama. Tehnologiile moderne și tehnicile manufacturiere specifice rromilor.......................................................................4 ore 1. Minereurile de cupru. Prelucrarea tehnologică 2. Materiile prime și răspândirea lor geografică 3. Aliajele cuprului 4. Tradițiile manufacturiere ale rromilor. Căldărarii V. Prelucrarea altor neferoase. Aluminiul și tuciurile tradiționale produse de rromi ....................................................................................2 ore 1. Aluminiul. Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și altor aliaje. Ceaunarii și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vechile canoane și precepte ale castelor, devenite anacronice și inoperante social“ (după Vasile Burtea). Unele neamuri, cum sunt netoții sau ciurarii, au dispărut aproape complet. Cei mai mulți dintre cei care Încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătrașii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%). Drapelul oficial al rromilor a fost propus și aprobat În 1971 la primul Congres Mondial al Rromilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de instrumente și unelte. Sedentarizarea lor a fost puternic Încurajată de autorități, la Început fiind scutiți de dări. O altă ramură a rromilor, ale căror produse erau indispensabile În satul românesc și care s-a menținut până recent, o reprezintă căldărarii. Ei sunt dealtfel cei care au păstrat cel mai bine elementele specifice culturii și tradițiilor seculare, precum și modului de viață nomad. Bărbații căldărari confecționau căldări, oale, tigăi, obiecte de podoabă și de cult din aramă și alamă, În timp ce femeile realizau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ale căror produse erau indispensabile În satul românesc și care s-a menținut până recent, o reprezintă căldărarii. Ei sunt dealtfel cei care au păstrat cel mai bine elementele specifice culturii și tradițiilor seculare, precum și modului de viață nomad. Bărbații căldărari confecționau căldări, oale, tigăi, obiecte de podoabă și de cult din aramă și alamă, În timp ce femeile realizau perii și bidinele din păr de cal. Neamul rudarilor a avut o interesantă evoluție a ocupației de bază. Astfel, ei sunt descendenți ai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din România În ordinea evoluției lor profesionale și enumerate pe principiul istorismului, cele mai cunoscute neamuri de rromi din țara noastră sunt: - fierari - rromi care tradițional se ocupau cu prelucrarea fierului, inclusiv cu feroneria și lăcătușeria. Proveniți În parte din căldărari, aceștia confecționau unelte din fier, legau căruțe În fier și potcoveau caii. Cea mai importantă ocupație tradițională a rromilor este considerată a fi prelucrarea metalelor;ursari /zavragii- rromi veniți din Peninsula Balcanică, care pe vremuri erau nomazi și se ocupau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
4); - gabori - rromi maghiarizați așezați mai ales În Transilvania și Banat, care tradițional se ocupă cu tinichigeria, dar astăzi fac și comerț ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice. Tinichigeria presupune prelucrarea tablei, adică confecționarea burlanelor, a jgheaburilor și acoperișurilor; - kïkavari / căldărari - rromi a căror meserie tradițională este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase și neferoase În toate centrele urbane din țară; - lăutari - rromi muzicieni, mai ales instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. - xoraxané/xoraxaj
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul cu lumea orientală; - clopotarii- rromi proveniți din rudari, căldărari, argintari sau vătrași-spoitori, turnau din bronz clopote la biserici, le Întrețineau (reparau) și, chiar, tot ei le trăgeau pentru că aveau ureche muzicale; - mătăsariirromi comercianți care se ocupă cu vânzarea metrajelor sau cupoanelor pentru Îmbrăcămintea lor tradițională din mătase cu desene
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de ghete/văcsuitori- rromi proveniți din vătrași care au dispărut Însă, treptat, după perioada interbelică, când erau foarte des Întâlniți În locurile aglomerate din marile orașe (gări, piețe centrale, hoteluri etc) - ghicitul, datu' cu ghiocu'- neam de rromi proveniți din căldărari care se ocupă cu astfel de tehnici de ”manipulare” și care realizează venituri importante din ”magia neagră!”; - cerșetoria- nu este un neam propriu-zis ci o trăsătură specifică a multor neamuri care nu au mijloacele minimale de subzistență (de trai). Este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]