450 matches
-
la fața instrumentelor. Se face eclisa instrumentului care este alcătuită din: conturul eclisei, butuci, colțare și contraeclise. Corpul instrumentului se asamblează și se atașează gâtul cu limbă, după care instrumentul se lăcuiește. Accesoriile (chei, bărbii, cordare, butoni) sunt din abanos. Călușul este confecționat din paltin, popicul (inima instrumentului) este din molid de rezonanță. Accesoriile se asamblează în următoarea ordine: se pune mai întâi popicul, apoi, butonul, se păsuiește pe fața instrumentului în zona clar delimitată (între F-uri), se pun cuiele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Sf. Dumitru Moșii de vară Una din cele mai mari sărbători ale verii, Moșii de Rusalii sărbătoare așteptată atât de morți cât și de vii, cu tot fastul cuvenit o întâlnim în toată splendoarea manifestării ei în sens material, magic (călușul se joacă în aceste zile) și religios, pe toată întinderea țării, inclusiv în Basarabia. Cimitirele au mormintele proaspăt aranjate, îngrijite, unde alături de plante perene rezistente la îngheț, florile sădite în primele zile ale primăverii, acum înflorite așteaptă ca într-o
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
Tot guvernând hoțește vă bateți precum chiorii Noi suntem pui plăpânzi, iar voi sunteți dihorii. Voi până ieri atei, azi vă-nchinați la cruci Și-i lingeți pe dușmani de bale și de muci. Metodic și precis ne-ați pus căluș și zgardă, Iar țara ați lăsato să-nece și să ardă. Voi vreți sa fiți „ elita”, potop de parveniți, Tot dijmuind din pâinea, celor cei jecmăniți. Din visteria țării, o pungă fără baieri, Voi dați, acum, la șmecheri și-o
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
altor arii coregrafice din țară. Putem astfel fără falsă modestie, să afirmăm că în Ansamblul “Doina Oltului” din Călimănești, a avut loc un pionierat, și pentru prima dată pe aceste meleaguri Binecuvântate de Dumnezeu,spectatorii au putut să aplaude vestitul “Căluș” sau sprințarele jocuri moldovenești, ori ”Bărbuncul”someșan împletit cu dansul de aleasă virtuozitate ”De-a lungul” săltărețele și vivacele brâuri argeșene, care s-au luat la întrecere cu năbădăioasa “Ciuleandră, potolite de elegantul “Dans al Fetelor”,asta fără să mai
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
să recunoaștem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susținute. Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și aduse din
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
împrumutarea costumelor cât și altor accesorii, până ce se vor confecționa cele comandate pentru fiecare dansator. Acum, ar fi de subliniat modul cum ne-am însușit într-un extrem de scurt, câteva dintre dansurile necunoscute de către membrii ansamblului nostru. De exemplu ,pentru căluș am avut la dispoziție trei zile,pentru ca împreună cu artistul emerit,maestrul Ilie Ion dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”București, să descifrăm primele mișcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales că varianta pe care ne-o prezenta era una
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Ion dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”București, să descifrăm primele mișcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales că varianta pe care ne-o prezenta era una dintre cele mai grele și mai spectaculoase în acelaș timp.De altfel”Călușul”oltenesc era considerat mândria și exponentul la cel mai înalt nivel al folclorului românesc prezentat în festivalurile de folclor din străinătate.Văzând complexitatea dansului,foarte mulți dintre noi în acel moment,eram sceptici că vom putea să ni-l îsușim
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
fie și acum, în al doisprezecilea ceas. De prea multă vreme dansăm pe o melodie neromânească. Probabil de aceea am și început să încurcăm pașii. Doamne ferește, să nu-i uităm de tot! Ar fi păcat și criminal să fie înlocuit călușul de către un step, de un cazacioc sau, și mai rău, de-un ceardaș! Volumul, pe care mi l-a oferit cu atâta delicatețe și care conține file dintr-o poveste de dragoste pentru pământul strămoșesc stropit de sângele acelor care
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
de corespondență cu „însoțitorul” său din această carte: „Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului nesfârșit de Dumnezeu: „Lumină, ai curaj să-ți înfrunți liniștea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr-o oglindă, Iar gândul fabulează, prin
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
teatru, semnat de Dumitru Velea și intitulat foarte sugestiv „Zilele de pe urmă”, apărut în Editura Fundației Culturale Jon D Sârbu. Cartea are o ținută grafică ireproșabilă și cuiprinde șase piese de teatru „Legea”, „Frumoasa lumii”, „Baboiul”, „Zilele de pe urmă”, „Ultimul Căluș” și „Rusalii apocaliptice”, formând un tot unitar ce ne dezvăluie viziunea autorului asupra conflictelor de idei în contextul desfășurării scenice a acțiunilor pornite de la anumite povestiri, legende și datini. Prima piesă „Legea”, în patru părți, este o fantezie ce își
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
personaje față de poveste, acestea erau dora episodice în varianta Caragiale Remarcăm strădania autorului de a păstra marca lui Caragiale”. Piesa de rezidență a volumul este „Zilele de pe urmă”, care pentru a sugera sensurile în cele mai amănunțite nuanțe ale tradiționalului „Căluș” este împărțită în două părți „Ultimul căluș” și „Rusalii apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
în varianta Caragiale Remarcăm strădania autorului de a păstra marca lui Caragiale”. Piesa de rezidență a volumul este „Zilele de pe urmă”, care pentru a sugera sensurile în cele mai amănunțite nuanțe ale tradiționalului „Căluș” este împărțită în două părți „Ultimul căluș” și „Rusalii apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia și Lucian Blaga. Acțiunea piesei, păstrează ritualuri
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
rezidență a volumul este „Zilele de pe urmă”, care pentru a sugera sensurile în cele mai amănunțite nuanțe ale tradiționalului „Căluș” este împărțită în două părți „Ultimul căluș” și „Rusalii apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia și Lucian Blaga. Acțiunea piesei, păstrează ritualuri pregătitor al Călușului care începe cu trei săptămâni înainte de Rusalii, ritual ce se desfășoară
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia și Lucian Blaga. Acțiunea piesei, păstrează ritualuri pregătitor al Călușului care începe cu trei săptămâni înainte de Rusalii, ritual ce se desfășoară pe hotarul satului într-o inițiere secretă și de taină sub jurământ sfânt. Un rol important îl are în piesă Vătaful, care este conducătorul cuplului ce se află sub
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
important îl are în piesă Vătaful, care este conducătorul cuplului ce se află sub stăpânirea Împărătesei zânelor, irodiasa, , dar un rol și mai important îl are Mutul. Acestea este mascat și reprezintă vitalitatea virilă și de reproducere a omului. Structura călușului surprinde și o parte de simbolistica nocturnă din care nu lipsesc scene burlești. În spatele Nebunului din Căluși, uneori stă un înțelept care prin gesticulație, a mascării sale exorcizate apare ca un element al sărbătorii exploziei erotice a lumii. Prin vocația
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
cum s-ar zice, Și până-n zori distracție, pe cinste, ca la carte! Nu s-a născut unul, plăcerea să le-o strice. * Regina nopții, gâze și alte vietăți nocturne S-au prins în hora asta mare românească. Noi prin căluș, gimnastică și nai, în astă mare lume, Ca nație română, vor toți să ne cunoască ! * Legende se pot însinua oricând și de la sine, Dar azi, când zorile spânzură pe crestele de stânci, Din a Paștelui Insulă sosește Soarele-Mire, Pătimaș de
JOCURI DE NOAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368142_a_369471]
-
care semnează o rubrică permanentă. A publicat apoi în revistele online. Cărți publicate: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor”, „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, "Întoarcerea spre obârșii", "Zâmbind vieții", "Liliacul de la poarta înserării", "Frumoasele vacanțe". Lucrări în colaborare: “Tradiția călușului în județul Teleorman de la ritual la spectacol”, autor Stan V. Cristea, Ed. AIUS Craiova, 2008; „Mărturisiri de credință literară” vol.II, pag.6 sub îngrijirea lui Artur Silvestri - Carpathia Press - 2008;; „In memoriam, Artur Silvestri”, anul IV, nr.11-12 (46-47
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Cămășile și ițarii le erau albe ca zăpada și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute și cusute de fecioare, apoi înălbite la ger. Traseul călușarilor era stabilit dinainte. Și, în fiecare localitate, călușarii primeau câte un costum nou-nouț, alb ca neaua. Nimeni însă nu știa cu ce se hrăneau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era formată din 9 dansatori, mutul, stegarul și doi lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
în când, tălpile. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui bolnav. Se credea că oala a fost sacrificată pentru ca bolnavul să trăiască. Bolnavul se ridica și se prindea în Hora Călușului la care participau și cei prezenți. Alt ritual este acela când un călușar este atins de vătaf cu steagul, iar el cade, ca fulgerat, la pământ, preluând boala asupra lui. E adevărat, putea fi vorba de sugestie și autosugestie, dar
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
dansuri populare românești cu rădăcini adânci în vremurile de demult, fiind legat de cultul Soarelui. În „Suferințele urmașilor”, Ion Lăncrănjan analizează microscopic acest joc magic, încărcat de energii oculte, care-l intrigă și exaltă în același timp. Dumirit de semnificația Călușului el spune:”jocul acesta nu e numai joc, e rugă și blestem, e un semn pe care îl dăm Soarelui că suntem aicea, pe pământurile noastre”. Putem fi mândri că acest dans magic, „Călușarii”, a fost inclus de UNESCO pe
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
al călușarilor conține multe elemente oculte prin care se face transferul de energii și secrete doar pe cale orală ca în vechile inițieri ale druizilor. Puterea nu se dă în mâna celui ce nu știe a o folosi spre binele comunității. Călușul are rădăcini și în ancestral protejând oamenii și gospodăriile lor, vitele și recoltele, de spiritele malefice. (Vor urma dezvăluiri din secretele de inițiere, împărtășite de nea Ion al lui Căldăruș, înainte de a trece în cealaltă dimensiune). (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
m-am născut. Într-o dimineață, m-atrezit lumina ce se strecura printre ramurile alunului bătrân,mângâindu-mă cu multă căldură și iubire.M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea„căluș”, unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, cei bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
printre ramurile alunului bătrân,mângâindu-mă cu multă căldură și iubire.M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea„căluș”, unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, cei bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam cu atenție.Și bunicul stătea la taifas cu vecinii lui. Ei
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]