1,732 matches
-
zonă. Tel. 496676, 0722792738. Caut să închiriez apartament pe termen lung. Telefoane 444259, 0743020399. Ofer spre închiriere apartament 1 cameră, la casă, zona Bălcescu. Tel. 247143, 0745648530. Închiriez apartament la casă, curat, mobilat, încălzire centrală, compus din cameră, bucătărie, baie, cămară alimente, hol, intrare separată, 100 euro + cheltuieli. Oferim și cerem seriozitate. Tel. 0723506037. Oferim spre închiriere garsonieră și apartament cu 2 camere mobilate. Tel. 491805. Caut să închiriez apartament cu 2 camere mobilate. Tel. 228695. Caut să închiriez garsonieră sau
Agenda2006-02-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284620_a_285949]
-
Știe că ești aici. Mi-a cerut mie... Tu dormeai. Rareș: - Mamă!... E mort de trei ani!... Dar... dacă insiști... în viziunile matale, fie!... Îi voi da un pahar de vin să doarmă în pace. Ana: - Nu din frigider! Din cămară. Jos, în spate, după sticlele alea de bulion... ale lu’ soru-ta... Dacă nu l-a ras!... Adă- mi o sticlă și două pahare... Ai venit? Rareș: - Două pahare?... Aa... Înțeleg: unu’ eu, unu’ tata... Corect. Ana: (Rareș iese. Zgomot de
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
în vizită, jucam șeptic, vorbeam nimicuri și apucasem să-i spun că m-ar tenta să gătesc niște spaghetti à l’italienne, cu coajă rasă de lămîie și parmezan. Atunci Roland s-a sculat de pe scaun și a luat din cămară o sticlă. „Uite, e pentru tine, de la sursă, ulei extra! Însă grecoaicele nu mi-au plăcut, domnule, sînt mici și îndesate, plus că majoritatea sînt vopsite, am văzut o mulțime de blonde, și nu merge, la tenul lor nu ține
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
de la piață. Ne e greu să îl refuzăm, deși nici una nu vrea mere. Cine să se ducă totuși? Până la urmă mă duc eu, ce ne codim atâta. Intru în camera unde sunt merele, e un aer închis și miroase a cămară. Văd o ușă deschisă și mi se pare că văd o cadă. Nu am văzut la țară până acum baie în casă. Mi-o arată, mândru, cu cadă cu tot. Când vrei poți să vii să faci baie, îmi zice
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Termin într-o oră. Într-o oră termin. Așez cutiile pe pat, una lângă alta, zici că-s trenuleț. Două pentru haine, una pentru colecțiile lui trăsnite, una pentru cărți și una pentru familia și prietenii lui. Mă duc în cămară, care ar fi trebuit să fie plină cu bor cane de gem, gogoșari și compoturi, dar e ticsită de cărți așezate după anul apariției. În brațe nu mai am loc decât pentru unsprezece cărți. De la cămară până la cutia des tinată
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lui. Mă duc în cămară, care ar fi trebuit să fie plină cu bor cane de gem, gogoșari și compoturi, dar e ticsită de cărți așezate după anul apariției. În brațe nu mai am loc decât pentru unsprezece cărți. De la cămară până la cutia des tinată cărților trec treizeci de secunde. Podeaua se tre zește la viață, odată cu sunetul pașilor mei, zdrobind liniștea. După nouă drumuri, cutia e înfă șurată în folie de plastic, iar eu mă duc spre scaunul de lemn
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
coarne dulci-acrișoare și măcieșe din care făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe ascuns, în ajun, din cel mai mic, gândind că nu se va observa. Evident că vedea, dar nu mă certa niciodată, însă nu scăpa ocazia ca în toiul mesei, să se plângă: din nou au dat iama șoarecii în cămară, peste noapte. Eu mă simțeam, bineînțeles, cu musca pe căciulă și nu mai ridicam ochii din farfurie, până la sfârșit. Cât de departe mi se par vremurile acelea! Eu nu mă încumet să frământ cozonac, însă am pregătit aseară câteva prăjituri
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
face cu ochiul oricui. Părea foarte sigură de ceea ce spune. Dacă la început se bucurase că avea cu cine să-și omoare timpul, acum bucuria îi păli, regretând liniștea de dinainte, fără spaime legate de sfârșituri grăbite, undeva prin vreo cămară. Acolo, pe cea mai de sus ramură a pomului ce-i fusese casă până de curând, ei bine acolo, nu avea cine să-l tulbure cu asemenea vești. Doar cerul, razele soarelui și uneori ploaia îi erau tovarăși. Dacă n-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
o realitate întunecată (adică antisolară), amintind de cea plutonic eminesciană. Aventură în tragic. În paralogicul somnului fabulos..."27. De fapt, mai toate evenimentele curg spre un "fantastic interior"28, atât de caracteristic Școlarului Durerii. Uneori, prin "fotografierea" surprinzătoare a unei "cămări vrăjite", a unui zid, a unei "mohorâte rochii de bal" se realizează așa-numitul fantastic al apropierii din tehnica cinematografică 29. Fotografierea detaliului este evidentă, de pildă, în versul "Plânsul tău nu e rouă și lacrimile diamante...?". La fel de evidentă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ei”. Până la a-l întâlni se complăcea în automatismul obligațiilor cotidiene, într-un cenușiu ce îi asigura liniștea dată de gândul trist că nimic nu se mai poate schimba... Așteptări, dorințe, visuri de împlinire personală - totul era adunat într-o cămară a sufletului cu obloanele trase complet. Sau aproape complet... Până a apărut acest Domn R., care a scos-o dintr un fel de autoliniștire spirituală, ca și din amorțeala simțurilor în care se complăcea de atâta timp! La început l-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
inima schimbarea partenerei din amantă în mamă... Dorința de a întârzia în sfera de atracție a instinctului acuplării este partea „întunecată” a naturii masculine. Este ca o ceață „organică” ce se împrăștie numai când soarele iubirii desăvârșite se strecoară în cămara ascunsă a sufletului. Profesorul știe că de acum înainte dragostea Teodorei va suferi o „metamorfoză”. Pacea pe care i-a revărsat-o în suflet mica vietate din uter va stinge freamătul dorinței și al dăruirii trupești. Acceptă, dar cu oarecare
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
niciodată că aș fi gelos. Nu sunt. Sunt amar. Și dobitoc, ocazional, dar asta e altă poveste. Într-o marți oarecare, o găsesc răsfoind un album cu poze. Nu știam de el. Îl scosese dintr-o cutie de pantofi, din cămară. Fac urât. Ca un proprietar jefuit de o identitate misterioasă. Bat, marital, cu pumnul în masă. Rememorez fulgurant plânsul ei cu sughițuri de acum câteva luni. Iat-o în culpă, scotocind într-o casă care nu e a ei, vulnerabilă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
noștea pe fiecare. Așa, din tainițele somnului, știuse când încărcaseră morunul și când fuseseră pescuiți guvizii, cum se înspica în griuri calde carnea roz a somonului cumințită în blocuri enorme de gheață, jos, în cală, câte feluri de crevete umpleau cămările bucătarului-șef (64, parcă... da, 64!), că păstrăvul ales de prim-ajutorul de bucătar nu era din cel mai bun soi sau că încărcătura de caracatiță fusese jumătate aruncată peste bord, pentru că-și schimba culoarea și um pluse de duhoare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
n-om lăsa casa descuiată..., se așeză Caterina oftând. — Mă duc barem să pun de-o cafea, se desprinse din uimire Florica. — Fa, da’ știi că Veta avea ea o caisată... Pe unde-o fi pus-o? — Ia vezi în cămară... Se înșirară ca la priveghi și-și turnară în păhărele mici cu dungă aurie pe margine. Hai să trăim! — Să trăim, Florico, de ce să nu trăim? chițăi Ca terina mai de la marginea canapelei. — Fă, da’ ce mă mai arde la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
apăruse. Niciodată mintea ei nu fusese supusă unei asemenea „torturi”. Avea activitate intelectuală intensă, nu glumă. „- Poate că ar fi bine să ai și ceva activitate fizică. Nu cred că va veni nimeni să-ți facă aprovizionarea frigiderului, sau a cămării cât cauți tu să dezlegi enigme.” Deschise ziarul, pe care îl cumpărase de dimineață, la pagina cu anunțuri de angajare. Majoritatea anunțurilor aveau aceeași cerință primordială: experiență în domeniu. De unde experiență? Experiența se capătă lucrând, dar dacă aceasta e una
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
bun își face viața frumoasă și nevasta harnică gospodină-n casă. La vreme de criză bocesc nechibzuiții care până mai ieri și-au făcut de cap, întinzându-se mai mult decât îi ține plapuma. Nu te-ai îngrijit toamna de cămară, n-ai ce căuta în ea și rabdă până la primăvară. Cucul își caină singurătatea că așa-i felul lui de a fi; omul cată să se însingureze de lume atunci când și-a bătut joc de minunățiile cu care a fost
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
al lui Dumnezeu. Ce să-i dau eu cezarului, că lui Dumnezeu oricum nu-i dau nimic... A sunat ăla de la cultură, cum naiba Îi zice... Rogoz. — De ăsta mi-e mie acum? Păi ce, Birică vine să și umple cămara cu cultură? Și ce-a zis? — Nu știu, n-am Înțeles, cică să vă vedeți mâine. Mi se rupe de Rogoz, oricum e degeaba pe lume. — Eu i-am zis să te sune, tăticule, a intervenit mieros Lucian. Știu eu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
în timp ce aprinde luminile din casă. Una după alta. Și fiecare loc întunecat ascunde un potențial dușman. Un frate mai mic al pocitaniei, care s-a făcut nevăzută. Așa că intră brusc în fiecare colț al casei. În fiecare cameră. În fiecare cămară. Mâna lui merge țintă spre locul de pe perete unde se află întreru pătorul, în timp ce el strigă scurt ca să-și facă curaj, în caz că vreun Gollum din Doom 3 o să-i sară în cap. Verifică fiecare cotlon al casei. Deschide brusc toate
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și EA: CUM DE AM AJUNS AICI ȘI CE TREBUIE SĂ FACEM? ACTUL I - COPILĂRIA EL: Locuiam în casa noastră, care era mare și cu o grădină, căci tata era pasionat de grădinărit. Când m-am mărit, locuiam în bucătărie, cămara și nu puteam ieși pe intrarea casei, ci printr-un teren viran, căci casă era ocupată de PMR, care ocupă și casele de alături și de vis-à-vis. A venit un ordin că, dacă nu pot să exproprieze casă, să se
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
timpului. Faptul de a considera femeile siluete ca fiind frumoase constituie un simbol al timpurilor noastre de prosperitate economică, afirmând independența față de eventualele fluctuații ale hranei ce ar putea interveni. O persoană slabă sugerează posibilitatea de a avea acasă o cămară plină (de fapt, cămara a fost înlocuită de supermarket), de a nu-și fi propria cămară (eventual și a copiilor) în care sunt depozitate rezervele de energie pentru anticipate vremuri de lipsuri. Printr-o ciudată eroare, Aristotel, care și-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
considera femeile siluete ca fiind frumoase constituie un simbol al timpurilor noastre de prosperitate economică, afirmând independența față de eventualele fluctuații ale hranei ce ar putea interveni. O persoană slabă sugerează posibilitatea de a avea acasă o cămară plină (de fapt, cămara a fost înlocuită de supermarket), de a nu-și fi propria cămară (eventual și a copiilor) în care sunt depozitate rezervele de energie pentru anticipate vremuri de lipsuri. Printr-o ciudată eroare, Aristotel, care și-a gândit lucrarea pe care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de prosperitate economică, afirmând independența față de eventualele fluctuații ale hranei ce ar putea interveni. O persoană slabă sugerează posibilitatea de a avea acasă o cămară plină (de fapt, cămara a fost înlocuită de supermarket), de a nu-și fi propria cămară (eventual și a copiilor) în care sunt depozitate rezervele de energie pentru anticipate vremuri de lipsuri. Printr-o ciudată eroare, Aristotel, care și-a gândit lucrarea pe care o cunoaștem sub numele de Metafizica drept o Teologie, a ajuns să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și nemaivăzut. S-au gândit ei ce s-au gândit și le-a venit ideea să trimită oamenilor, de care auziseră că sunt buni, harnici și frumoși, prima zăpadă. Zis și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ei ce s-au gândit și le-a venit ideea să trimită oamenilor, de care auziseră că sunt buni, harnici și frumoși, prima zăpadă. Zis și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi și pufoși și steluțe moi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]