282 matches
-
preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în Ajunul Sfântului Vasile: "Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns / Și din gur-așa i-a zis: / Taci N. , nu te cânta, / Nu te văieta, / Că eu cu mine te-oi lua, / În apa lui Iordan te-oi spăla, / Cu cămeșă de dragoste / Te-oi îmbrăca / Cu brâu de dragoste te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca Soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii săi. Sara nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da în mîncare ori băutură unui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa omului, să aibă noroc la oi, să aibă atîta noroc la toate cîtă lînă are oaia și să fie așa de norocos ca și ea. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]