466 matches
-
are și el crucea lui, coborâtă din cer: În a scrisului povară/ E tristețea mea amară,/ E chemarea cea divină,/ Ce nu poartă nicio vină" (din vol. "Dangăt de dor"). Și tot din Cer i se trage poetului basarabean Ionel Căpiță și faptul că e "veșnicul îndrăgostit", că așa se numește una din poeziile sale, semnificativă pentru ceea ce este Omul-Poet Ionel Căpiță (ca să termin în nota în care am început clinchetul meu de clopoțel, ca răspuns firav la un pătrunzător..."Dangăt
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
nu poartă nicio vină" (din vol. "Dangăt de dor"). Și tot din Cer i se trage poetului basarabean Ionel Căpiță și faptul că e "veșnicul îndrăgostit", că așa se numește una din poeziile sale, semnificativă pentru ceea ce este Omul-Poet Ionel Căpiță (ca să termin în nota în care am început clinchetul meu de clopoțel, ca răspuns firav la un pătrunzător..."Dangăt de dor" basarabean): "N-am ce face, că-așa-s eu - / Un îndrăgostit mereu.../ Daru-i de la Dumnezeu!". * Răspunsul meu modest - de
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
povară -, și semnificația durută a răspunsului spiritual și politic de pe malul drept al Prutului, la răscolitorul "dangăt de dor" de pe malul stâng. Referință Bibliografică: UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIȚĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 943, Anul III, 31 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a cam tocit și se hotărăște să meargă devale, în spatele grădinii noastre, la căpița de fân, să ia un braț zdravăn, să-i schimbe culcușul. Pe-acolo curge Glavaciocul făcând un cot mare, ce cuprinde o zonă mai joasă, inundabilă, plină de sălcii și zarzări crescuți în voia lor. Negrici îl însoțește vesel, parcă
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
peste căpșorul lui rotund. Nu s-au certat niciodată. Bunicul își vede de-ale lui. Ia brațul de iarbă uscată ce miroase a vară pusă la murat și vine să-i înnoiască culcușul bătrânului său prieten. A uitat lopata la căpiță. Când se întoarce s-o ia, îl vede pe Nix într-o poziție cam ciudată pentru condiția lui de pisic serios, la locul lui și torcălău la gura sobei: stă nemișcat în poziție verticală, cu lăbuțele din față ridicate și
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și profesorii mei de la Sebiș și de la București, pentru Petru Maior, Samuil Micu și Gheorghe Șincai, pentru coasă, furca de lemn și căpița de fân, pentru Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Paciurea, Dimitrie Gusti și Sfântul Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucureștilor și pentru Bucureștiul interbelic și dintotdeauna, Pentru toaca schiturilor și clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele și Turnul Chindiei, pentru meliță și fuior, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
fie... Dar, în ajun de Crăciun, se reluase mersul drept al firii. Nori grei coborâseră dinspre munte scuturându-și omătul din plin, îngreunând lumea cu straiul iscat, gonind lumina slabului soare. Peste zi preajma albise. Căciuli mițoase acoperiseră case, acareturi, căpițe ori șire din plin. Odată cu lăsarea întunericului se iscase o viforniță furioasă, spulberând așternutul de zăpadă ocrotitor al grădinilor și livezilor. Oamenii, mai ales cei bătrâni, căinau pomii înșelați, sortiți să-și prăpădească rodul, se tânguiau că bietele animăluțe n-
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
de mere Iarba era un strat subțire din argint înnegrit Pașii ei deveneau petec lucios pe-un covor cafeniu presărat cu gutui proaspăt căzute din pomul vieții Stăpânul cel tânăr rumega o lămâie suflet în trup buhăit Părul ei = o căpiță cocoțată-n boltă Flămând oceanul rodea stânci Grădina era terminată la sfârșit de furtună Putredă infiltrație acvatică Cor înfuriat contra năvalei din zori Funii-ncurcate-n ore Mișcătoare nisipuri nespus chinuite de gânduri Zâmbet de himere necoapte Prin conversații șoptite
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
florilegiu patriotic ca și acesta de față. Poemele lui nu au fost impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > POETUL IONEL CĂPIȚĂ DE LA CHIȘINĂU ÎȘI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAȚĂ DEMNĂ ȘI BOGATĂ ÎN ZESTRE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prin intermedierea d-lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
VIAȚĂ DEMNĂ ȘI BOGATĂ ÎN ZESTRE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prin intermedierea d-lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea și bucuria să-l cunosc pe distinsul poet Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu e folosit aici în profunzimea valorii lui lexicale. E greu să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea și bucuria să-l cunosc pe distinsul poet Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu e folosit aici în profunzimea valorii lui lexicale. E greu să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și trăiește suprem românismul. În urma smulgerii baștinii sale, cu tot cu el și cu ai lui, din glia Neamului, "organul" respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau măcar să și-o slăbească. Dar nu s-a întâmplat așa, ca, din păcate, în cazul multor români basarabeni, care și-au pierdut de tot plămada strămoșească. Rădăcinile poetului Ionel Căpiță, pesemne, trecând clandestin pe sub albia Prutului, l-au hrănit pe acest prizonier neîngenunchiat, în fiecare zi de prizonierat, cu seva proteică a Neamului rămas în Vatra Țării. De aceea DRAGOSTEA - de neam, de țară și de tot ce ține de
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
Atunci, din dragoste pentru românașul de vreo șaizeci de kilograme, venit de pe malul drept al Prutului, m-a îmbrățișat cu atâta dragoste românească, încât era cât pe ce să dau ortul popii. La dragoste, se răspunde cu dragoste, Domnule IONEL CĂPIȚĂ, distins și drag frate al nostru de peste Prut. Așadar, cu toată dragostea mea, ce-i drept, mai pipernicită (după trup și după cuvânt), dar în măsura puterii mele maxime, LA MULȚI ANI, în deplină sănătate! Și, până veți ajunge la
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
Fiindcă declarația mea de prețuire e azi, în mod expres, și pe buzele celor doi edili mirosloveșteni, primarul Ionuț Gospodaru și viceprimarul Liviu Aioanei, onorarți și ei să vă fi cunoscut, mi se alătură cu sinceritate. Referință Bibliografică: POETUL IONEL CĂPIȚĂ DE LA CHIȘINĂU ÎȘI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAȚĂ DEMNĂ ȘI BOGATĂ ÎN ZESTRE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1248, Anul IV, 01 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului mi-aduc aminte prin răstoacă adeseori te urmăream erai copila ce din joacă în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de scalda-n care te adânceai ca macu-n grâu e dusă vremea când pe seară furam în glumă un sărut
MI-ADUC AMINTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365670_a_366999]
-
-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
și nu este aici, adică poate trece din- colo, poate chiar să dispară definitiv), pe care o însuflețește punând câte un poem în fiece loc. Uneori lumea aceasta se contruiește din lumea mare, a stelelor: „În serile târzii întins pe căpițe de fân/ denumeam cu ea stelele după bunul plac/ și nu le terminam niciodată,/ până ce totul părea de nerecunoscut.“ - iar șansa ca cerul redefinit să coincidă, pe alocuri, cu cel real dă ca rezultat iubirea: „Poate dintre stelele pe care
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
your forehead a white, pretty daisy petals will flow on thoughts, on arms Like the sparkle of a miracle And it will float with you on the sky of the Divine Planet. [2] AMINTIRE O vară întreaga am alergat printre căpițele cu fan Suiau furnicile pe genele noastre Ni se împleteau mâinile cu mugurii Și ne spălăm cu roua și lacrimi albastre. O vară întreaga am mirosit a fan proaspăt cosit și a flori. Nu mai eram triști și muritori! [2
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
Mi-e dor să-ți mai fac un nod la năframă, Să te mai văd trebăluind, of, mamă! Mi-e dor să mai merg cu tata la coasă, Prin iarbă, desculț, când roua se lasă, Să mai adorm pe-o căpiță de fân, Cu greieri, la scripcă, arcușul să-ngân. Mi-e dor să-mi mai fie iarăși foame, Să mă cațăr printre crengi după poame Și să mă-ndop cu cireșe amare, Cu mămăligă ascunsă-n ziare. Să hoinăresc toată
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MI-E DOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de casa părintească Și de căpițele de fân De mine, puiul de român, De tot ce poa' să-mi amintească, De-acea copilărie sfântă Când umblam cu pantalonii scurți, De droaia de copii din alte curți Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
lasă cercuri în jurul lunii Mențiune - Corina Ion cinci dimineața brusc colțul străzii-nflorit - trecători grăbiți Mențiune - Dan Norea noapte de april - în balta încrețită tremură luna Etapa 65 - 16 II 2009 Locul I - Virginia Popescu seară de vară - adunate-n căpițe raze de soare Locul II - Valeria Tamaș aburii calzi - în ochiul de geam copil topind luna Locul III - Daniel Iordan Dorobanțu Un rest de iarnă în curtea înverzită - părul bunicii Mențiune - Mahmoud Djamal foșnet în pustiu - încolăcite pe nisip razele
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]