464 matches
-
să distrugi un specialist, avansează-l (citat aproximativ). Când vorbim de interese, adevărul nu are prioritate (Mihai Batog Bujeniță). Nu există joc fără miza și nici câștig fără curaj. Furtuna într-un pahar cu bere... Cu multă spumă. Câinele după căpiță de fân: nici el nu mănâncă, dar nici pe alții nu-i lăsa. APE TULBURI • Există lucruri care se spun și lucruri care se fac. Poți să scrii orice fără să comunici nimic. Nimeni nu s-a născut învățat, dar
CARNIVOR & APE TULBURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_49_50_dorel_schor_1374035571.html [Corola-blog/BlogPost/357223_a_358552]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cînd mi-e urît de lume imaginez un sat Și mă ascund acolo cu toate ale mele, Un loc fără păcate, posibil și curat, Trăind cumva departe de orice fel de rele. Pe dealuri, în căpițe, se odihnește fîn, Un pictor mînă care cu boi spre niște rame, Mai latră cîte-un cîine la propriul lui stăpîn Și-un rîu mai spală trupuri de viitoare mame. În pacea ideală, atuncea, aș tot sta Fără să scot o
IMINENTA EVADARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1487164743.html [Corola-blog/BlogPost/372503_a_373832]
-
bunicul, durerea mi-a trecut mai târziu dar spaima nu. Nu-mi plăcea la bunici pentru că erau la țară și nu aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fân, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o muncă epuizantă pentru mine care venit de la oraș nu prea eram obișnuit. Uneori mă trimiteau cu vacile-n zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
fân proaspăt, abia strâns după coasă, aruncată de la poalele pădurii și până aproape de râu. Pătrundea parfumul plantelor uscate natural până la noi și ne învăluia într-o chemare la care greu se putea rezista. Am mers și am alergat printre acele căpițe ce păreau de departe a fi niște babe cocoșate și proptite în câte un par în jurul căruia fânul se așezase vremelnic ca într-un fuior uriaș. După ce am marcat locul, am mai mers puțin până într-o zonă de unde reușeam
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1477340724.html [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Mi-e dor să-ți mai fac un nod la năframă, Să te mai văd trebăluind, of, mamă! Mi-e dor să mai merg cu tata la coasă, Prin iarbă, desculț, când roua se lasă, Să mai adorm pe-o căpiță de fân, Cu greieri, la scripcă, arcușul să-ngân. Mi-e dor să-mi mai fie iarăși foame, Să mă cațăr printre crengi după poame Și să mă-ndop cu cireșe amare, Cu mămăligă ascunsă-n ziare. Să hoinăresc toată
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața știam toate acestea pentru ca îi vedeam ochii peste coaste căpițele de fân clipeau cu ugerele pline pentru că îl vedeam talpa desculță mângâia celălalt picior lângă femeia cu copilul în pântec coborâse o față cunoscută pe marginea patului fruntea avea optsprezece ani prin cămașa cu mânecile scurte am cules toate florile
AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Amintire_in_maneca_scurta_vasile_pin_1392209828.html [Corola-blog/BlogPost/341936_a_343265]
-
tricourile mele cu anchior, din bumbac 100%. M-am gândit că poate ceva din aspectul meu o făcea să fie suspicioasă, poate nu păream genul care să poarte tricouri, doar pulovere pe gât. Aveam, ce-i drept, părul ca o căpiță de fân, bătut de vântul dintre blocurile sectorului 2, și o bluză groasă, deși afară erau 20 de grade. Mă rog. - Vreau să le port, i-am spus simplu. Doamna m-a luat de mână și m-a condus spre
„- De ce vrei să le repari, fetiţă?” La croitorie „o doamnă de la TV cu o rochie superbă” mi-a luat fața precum Tăriceanu la permise by https://republica.ro/z-de-ce-vrei-sa-le-repari-fetita-la-croitorie-zo-doamna-de-la-tv-cu-o-rochie-superba-mi-a-luat-fata-precum [Corola-blog/BlogPost/338913_a_340242]
-
ești dar nu ești de fel aici doar de pustiu în timp ce-ntr-o maximă a aiurelii nu știu chiar nu știu înnorare de la sat la oraș după ce-am văzut fluturii plimbăreți prin gândurile tale am vrut să mă fac căpiță dacă nu era și un tramvai aproape blocurile de pe-o stradă stau în macara cu pene și cu fulgi împănate numai bine pentru următoarea dimensiune care e verdele după ce-a fost albastru dar și roz nu am alt
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1424162117.html [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
bunicul, durerea mi-a trecut mai târziu dar spaima nu. Nu-mi plăcea la bunici pentru că erau la țară și nu aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fân, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o muncă epuizantă pentru mine care venit de la oraș nu prea eram obișnuit. Uneori mă trimiteau cu vacile-n zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. CRUCEA Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu inima plină de
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_rastignt_menut_maximinian_1359532842_lmvoc.html [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
grele, fereastra s-a închis în urma ei, iar eu am rămas cu gustul amar al nedreptății. Atunci, răzbunarea a încolțit în mintea mea și mi-am făcut planul pentru noaptea următoare. - Cum ai procedat? întrebă judecătorul - Am înnoptat lângă o căpiță de fân de la marginea satului. Nu pot spune că am dormit. Am conturat atunci zeci de scenarii, dar cel mai simplu mi s-a părut a fi cel al incendiului. Apoi se opri iarăși, înghițind de câteva ori în sec
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marturisirea_gina_zaharia_1327847757.html [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
câteva bețe de chibrit și le-am aruncat peste fața de masă de pe terasă. Dar am regretat îndată gestul și m-am repezit de le-am stins ori așa crezusem. Apoi, am rupt-o la fugă. M-am întors la căpița de fân și am privit cum flăcări mari se înălțau în văzduh. A doua zi, oamenii vorbeau despre decesul prin asfixiere al doamnei Andreea Stanciu. Atunci m-am predat. Asta e tot, încheie femeia ștergându-și prima lacrimă ivită în
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marturisirea_gina_zaharia_1327847757.html [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
cu betele și globuri. Pârtia albă, sclipea pe alocuri și aveai impresia că sunt presărate diamante. Se vedea că neaua fusese dată la o parte cu lopețile, deoarece în jurul brăduleților verzi și împodobiți erau adunați nămeții care semănau cu niște căpițe de fân. Muzica se auzea din ce în ce mai limpede și Mitru rămăsese înțepenit de tot pe sanie, privind, când în jurul lui, când spre cel care îi spusese prima dată că îl duce acasă. La un moment dat nu se mai putu abține
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
despre viață”. În fine, cred că merită menționată aplecarea doamnei Olguța Trifan către evidențierea bucuriilor vieții, altele decât iubirea față de Dumnezeu și de oameni. În acest sens, cred că mărturisirea autoarei este cât se poate de relevantă: „Miros parfumul unei căpițe de fân proaspăt,/ care abia a fost cosit./ Mă bucură zburdălnicia mieilor pe câmp/ și zborul unui fluture heliopteric, delicat” (Bucuriile vieții). În aceeași măsură o bucură „galbena gutuie” ce va parfuma „încăperea cu arome dulci-amărui”, vrăbiuța care „se scutură
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403170060.html [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
să spuneți fiecare Ce ați gătit de mâncare. Este tare frig afară Și hrana e tot mai rară! Astfel, stolul se încinse În dezbateri mai aprinse: -Eu, la al meu puișor, I-am gătit un viermișor! -Eu, am zburat pe căpițe Și am adunat bobițe! -Eu ,am fost în bătătură Și am găsit o firimitură!... Însă, una mai moțată Ciripi ușor mirată: -Vaai, eu nu sunt gospodină! Mă invită Vrăb la cină... Nu mă mânjesc pe gheruțe Căutând pe câmp grăunțe
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1480793450.html [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
de la munte.Este poetul propriei sale căutări. Nu lipsesc nici imaginile descriptive puse cu migală pe soclul metaforei , dar și a celorlalte figuri de stil cu rolul de a înnobila și de a sacraliza realul : ,, Cerul e sprijinit de vârful căpițelor de otavă'', ,,ulița din capătul de sus al lumii'', ,, satul plutește pe aripile norilor'', ,,trece nepăsătoare nemurirea'', ,,cărarea necosită a sufletului''. Lumea satului e pentru el oglinda vastă în care îi reconstituie înfățișarea. De un spațiu privilegiat se bucură ciclul
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_un_poet_al_al_florin_tene_1363324779.html [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
altă epocă, se afla în compania celebrităților bucureștene care l-au istoricizat. Cu acest prilej am reîntâlnit o parte din acel întreg onorant, reprezentându-i pe distinșii prieteni basarabeni ai comunității noastre mirosloveștene, pe scriitorii Vlad Pohilă, Nicolae Rusu, Ionel Căpiță, pe publicistul și, mai nou, poetul Valeriu Rață, pe maestrul Vasile Iovu, Artist al Poporului, pe d-na profesor de arte Nina Vartic, soția eruditului scriitor Andrei Vartic, un tribun al Basarabiei plecat nedrept de grăbit la Domnul, pe publicistul
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
12 ani, Părintele Iachint, împreună cu frații mai mici, au mers la adunat fân la câțiva kilometri de casa părintească. A venit o ploaie cu tunete și fulgere, iar părintele Iachint împreună cu frații săi și-au făcut adăpost la una dintre căpițe. Unii lângă alții priveau cum ploua cu gheață din norii întunecați și cenușii, când în dreptul Părintelui a căzut, ca un semn din cer, o cruce de gheață de o frumusețe deosebită. Atunci părintele Iachint a luat-o cu multă emoție
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
Această operațiunie simplă avea drept scop deschiderea păstăilor de fasole pentru a pune în libertate boabele. Operația era repetată de nenumărate ori până când tecile rămâneau goale. Apoi, partea vegetală era adunată cu o furcă din lemn cu dinți lungi, făcută căpițe și păstrată ca nutreț, pentru oi, în iarnă, asemnea turtelor din floarea-soarelui. Boabele de fasole rămase la sol erau puse cu fărașul într-o găleată și vânturate până când fosolea rămânea curată. Ulterior, culegeam știuleții de porumb ce erau depozitați în
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
ce ne descrie metamorfozarea luminii spe crepuscul, se distinge cald, natura unei veri spre final, unde verdele are o puternică vibrație, prin modul de așternere a petelor, artistul ilustrându-ne parcă freamătul frunzelor. În planul din apropiere, aliniate, stau patru căpițe de fân. Cromatica așezată în tepte de adâncime de la caldele nunațte de ocru trecând subtil la veselul cerde și ajungând la albastru cerului, ne vorbește de trăirile personale din fața subiectului, trăiri definite de forme de exprimare plastică Pe lângă tematica peisajului
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1459750931.html [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > POETUL IONEL CĂPIȚĂ DE LA CHIȘINĂU ÎȘI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAȚĂ DEMNĂ ȘI BOGATĂ ÎN ZESTRE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prin intermedierea d-lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
VIAȚĂ DEMNĂ ȘI BOGATĂ ÎN ZESTRE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prin intermedierea d-lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea și bucuria să-l cunosc pe distinsul poet Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu e folosit aici în profunzimea valorii lui lexicale. E greu să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea și bucuria să-l cunosc pe distinsul poet Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu e folosit aici în profunzimea valorii lui lexicale. E greu să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și trăiește suprem românismul. În urma smulgerii baștinii sale, cu tot cu el și cu ai lui, din glia Neamului, "organul" respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]