18,277 matches
-
Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia publicată în revista "Iconar" prin "credință, moarte, universalism" și considera că dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei bucovinene ar
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
am pus steagul pe care scria pe parapet. Un german a pus un steag pe care scria . Ne-am salutat și ne-am întors în tranșee. El a tras două gloanțe în aer și războiul începuse din nou", isi amintea căpitanul britanic Charles "Buffalo Bill" Stockwell. Superiorii au ținut ascuns această întâmplare pentru a nu tulbură opinia publică, dar scrisorile și fragmente de jurnal ale soldaților au ajuns în mâinile presei și vestea s-a raspandit uluind lumea. Nici până astăzi
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
cazărmii, cu stereotipiile arogante, rigide și ridicole ale căprarilor, ‘lenților și ‘gealilor împopoțonați cu aere de Moș Teacă: Aliniați în fața caporalilor, soldații se antrenau: „- Bună ziua, soldați! - Să trăiți, taș’tan! Strigau scurt soldații - Mai tare! - Să trăiți, taș’tan! (...tovarășe căpitan...) - Bună ziua, soldați! Să trăiți, taș’lent..., taș’lent’major..., taș’lent’colonel etc. etc. etc.” (pag. 41). Romanul „Arme și lopeți” se constituie și-ntr-o frescă a obiceiurilor și tradițiilor satului românesc, cu pondere din zona Moldovei de Jos
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
perioadă 1-30 iunie 1979. Mai târziu drumurile noastre s-au Îndreptat către Bistrița, la Colegiul Național „Liviu Rebreanu”, chemați de către profesorul de limbă și literatură română, Leonida Dănilă, ca să ne arată, În cimitirul orașului, mormântul mezinului familiei Eminescu, Matei Eminescu, căpitan și erou În Războiul de Independență 187778, care a sfârșit ca subprefect de Bistrița. Mormântul Îngrijit de elevii liceului, mai sus amintit, era Împresurat cu flori În culorile drapelului României (roșu, galben și albastru). Am făcut multe poze la acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Leon (Leonida) Dănilă, care, citez din memorie, suna astfel:”prea grea povară În goana unei singure vieți, mi-aduc aminte, când În Primul Război Mondial, ca tânăr locotenent cu soldații mei, păzeam malurile Nistrului la Bender (Tighina) sau ca tânăr căpitan, am fost invitat să particip la Încoronarea de la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I cu regina Maria. Dar mai mare fericire, decât aceea de a vedea pozele mormântului tătânelui meu, nu-mi amintesc să fi avut vreodată. Plănuisem de mult să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
acesteia Înscrisul alăturat (foto dreapta). Din acest Înscris se constată că , deși era nonagenar, avea o caligrafie de Profesorul Augustin Z.N. Pop Împreuna cu doi foști discipoli ai săi, Pompiliu Manea și Florian Ion, care se reculeg la mormântul căpitanului Matei Eminescu In fata Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud, de la stânga spre dreapta, profesorii: Septimiu Pop-directorul liceului, Octav Ruleanu, Doina Manea, Olga Popescu, Grigore Gazdac și maestrul Augustin Z. N. Pop, toți profesori de limba și literatura romana invidiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
plajă era dispus un radar care avea misiunea de a supraveghea spațiul aerian de deasupra Mării Negre, hăt, până departe, deasupra Turciei, Bosforului și Dardanelelor. Acesta era pe atunci deservit de un colectiv de militari (ostași, subofițeri, ofițeri) sub comanda unui căpitan. Buni specialiști, niște adevărați ași În domeniu ei Își duceau existența ape malul mării relativ izolat și independent de unitatea din care făceau parte și de care erau legați numai cu problemele cu caracter administrativ. Când am ajuns acolo pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pescari Înrăiți, unul sculpta În lemn tot felul de figurine, altul era captivat de arheologia submarină, vreo doi erau filateliști, oricum fiecare avea cel puțin cate o preocupare interesantă...Nu același lucru Îl pot spune despre un anume politruc... Cu Căpitanul m-am Împrietenit repede. Îi plăcea literatura, admira scrierile lui Jean Bart, George Sand și citea multă poezie franceză in original ( Îi plăceau mai ales Baudellaire, Vignon și Rimbaud). Ținea un Jurnal și scria poezii Încă de pe băncile liceului militar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pentru că Îi puteai vedea cum privesc printre scândurile gardurilor și așteptând trecerea pericolului. Dar caldura sobei mă ducea cu gandul la nisipul fierbinte al falezei și la intreminabilele dar plăcutele discuții despre literatură și filozofie pe care le aveam cu Căpitanul. Deși era foarte apreciat ca specialist și militar, politrucii momentului „nu-l Înghițeau” nici cu un vapor de lămâi: „e cu capul În nori,,, dacă scrie, de ce nu scrie despre patrie, partid și mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de la Consiliul Politic!” Am rămas perplex, dar i-am văzut privirea goală și am vrut măcar să-l Îmbunez, dar nu am avut timp deoarece după câțiva pași politrucul s-a Întors zbierând: „N-am auzit nici un am Înțeles! Ești surd!?” Căpitanul bâigui ceva ce părea să Însemne că a Înțeles și plecă spre biroul său În trombă În vreme ce politrucul bombănind Începu un alt set de observații principale pentru o altă „victimă” ce Îndrăznise să-și lase mustață. Deși problemele ce țineau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
că a Înțeles și plecă spre biroul său În trombă În vreme ce politrucul bombănind Începu un alt set de observații principale pentru o altă „victimă” ce Îndrăznise să-și lase mustață. Deși problemele ce țineau de atribuțiile funcționale erau Îndeplinite ireproșabil Căpitanul devenise un fel „de oaie neagră” și chiar primisem un sfat să nu-l mai frecventez, că-l Încurajez În stăruința sa În greșeală”... În mod ciudat una din poeziile ce mi le citise se numea „Înecat În vorbele și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o premoniție fatală... Pe fondul unei atmosfere tensionate În jurul personajului descris mi-am terminat detașarea și am fost trimis Înapoi la bază nu Înainte de a fi atenționat că se va informa „mai sus” pentru că „practizasem cu deviatorii”. După plecarea mea, Căpitanul era ocolit de ceilalți colegi, asta tot din ordine superioare. Se Închisese și mai mult În el iar În timpul liber sta cu caietul pe malul mării și scria poezii... Mai târziu am aflat că Într-o zi l-au trimis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În fața Întregului colectiv și i sa cerut să predea Jurnalul „pentru a i se analiza conținutul de către organele În drept”. A refuzat să-l predea, de altfel acesta nu a fost găsit pentru că Îl purta mereu asupra sa...Vădit tulburat Căpitanul a plecat spre faleză... Era o dimineață de februarie, cerul era Înnourat, vântul bătea tare dinspre est și marea era foarte agitată. Colegii l-au văzut cum Își pune Jurnalul sub manta, Își Îndeasă șapca pe cap și intră În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
marea dezlănțuită, tot mai departe, tot mai adânc, neclintit printre valurile Înspumate ale mării până a dispărut Între talazuri... Nimănui nu i-a venit să-și creadă ochilor, scena În cauză era parcă ireală făcând parte dintr-un film horror. Căpitanul nu a mai fost văzut niciodată, nici viu și nici mort... Colegii au stat ore Întregi pe faleză privind tăcuți marea. De intervenit nici nu putea fi vorba, chiar să fi vrut, marea parcă „era nebună” și parcă... cânta un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să le poată uita. Dar nu despre asta e vorba. Ne aflăm în situația reflectării unui prezent efervescent în oglinda flască a unui trecut lipsit de demnitate. În fond, și Emil Constantinescu, fostul mărunt secretar de partid, și Traian Băsescu, căpitanul de vas, așadar, "mic nomenclaturist", provin din aceeași lume. Ambii au fost propulsați la putere cam de aceleași forțe politice, fără identitate limpede, dar unite de dorința de a depăși dezastrele iliescianismului. Diferențele de comportament sunt notabile: în timp ce Emil Constantinescu
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
scalpul la cerșit la poarta Cotroceniului și la intrarea în Palatul Victoria cu o armată de reporteri tv după noi... Ba, într-o noapte, am visat că monștrii ieșiți din televizor erau, de fapt, două vase de război ai căror căpitani o făceau pe chiorii rânjind sardonic în timp ce fluturau spre mine mii de bancnote de lire sterline... -Cumnățele dragă, încercă să-l mai domolească unul dintre bucovineni, păi nu erau cele două fregate despre care se tot vorbește la televizor ? -Nu
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
viață era așa minunată. nimeni nu mă-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu mai aud cântec de Mare, cum se zbate spre țărmuri, mereu, când vin arcele din depărtare și căpitanul...nu mai sunt eu. poate de melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd ce țin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
birou cu el, chiar dacă avea un grad inferior față de el, părea să fie vigilent și îmi punea întrebări în privința unora din echipaj, așa că trebuia să stau cel puțin jumătate de oră în biroul lui, pana primeam permisele. De la fiecare vapor, căpitanul îmi dădea un plic mare cu documente privind cargoul adus și alte mesaje pe care le aduceam la consulat și le dădeam lui Stanley. Știam pe dinafara danele unde docau vasele comerciale. La fel știam și danele unde docau vasele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lumii nu e nicăieri. pornești cu barca și o ții spre aștri. după lung timp te-ntorci acasă...ieri și-n prag te-așteaptă ochii ei albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fie că sunt evrei sau nu - își bat joc de lume, ne sfidează pe toți." Și mai grav, ei sunt însetați de sânge, săvârșind crime abominabile. Iată, spre pildă, asasinatele de la Jilava: Legionari care lucrau la dezgroparea "sfintelor oseminte ale Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor au pătruns în închisoare și au ucis 72 de persoane, foști miniștri și demnitari din trecut." Vestea a produs consternare în tot orașul. Oamenii "par înspăimântați și buimăciți, ca și cum o mare primejdie i-ar amenința". P. M., el
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
de complexitatea gândirii lor, oamenii rămân invariabil sub vremi, toți pierd, în final, bătălia cu destinul. Hemcea, apare ca un tânăr visător, generos și principial, fascinat de poveștile despre ținuturi exotice, al cărui vis este să ajungă, într-o zi, căpitan de vas. Ajunge pe un vapor, dar nu în calitate de căpitan, ci de cambuzier (magazioner), după care se retrage definitiv la țărm și se dedică unei activități cvasi-interlope (patron de local, mic traficant, intermediar în trimiterea de prostituate spre Orient și
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
pierd, în final, bătălia cu destinul. Hemcea, apare ca un tânăr visător, generos și principial, fascinat de poveștile despre ținuturi exotice, al cărui vis este să ajungă, într-o zi, căpitan de vas. Ajunge pe un vapor, dar nu în calitate de căpitan, ci de cambuzier (magazioner), după care se retrage definitiv la țărm și se dedică unei activități cvasi-interlope (patron de local, mic traficant, intermediar în trimiterea de prostituate spre Orient și Africa), până ce este ucis de amantul fiicei sale. Fata lui
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
și de pe urma comunismului, protagonista romanului face eforturi pentru a judeca fără prejudecăți specificul celor două totalitarisme. De altfel, existența lui Sisi se află sub semnul iubirii pentru soțul său Dinu Cărăuțeanu, fost student al lui Nae Ionescu și admirator al căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, mort în temnițele comuniste, în anii terorii roșii și al prieteniei pentru colegul acestuia, avocatul evreu Schechter, însurat cu o româncă din Maramureș, om pătruns de idealurile comuniste, dar și protector discret al protagonistei în timpul terorii declanșate
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
fi bănuit de rea-credință. Dar, cum să se întâmple una ca asta... Lui Cărăuțeanu i se părea o absurditate. Treptat, (...) dăduse crezare secretului, indispus că el, tocmai el, care era una din mâinile drepte ale celui căruia i se spunea căpitanul ..., habar nu avea." (p. 69) Martoră a confruntărilor de idei dintre Dinu și Schechter, Sisi își formulează propriile sale teorii în legătură cu antisemitismul interbelic și Garda de Fier. Ele sunt prezentate într-un interviu acordat Televiziunii italiene cu ocazia unei vizite
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]